











|
|
NR. 5/MAI 2026, ANUL XVI - LECTURĂ PLĂCUTĂ!
FOCUS ROMÂNIA LA SALONUL DE CARTE DE LA TORINO
România la Salonul de Carte de la Torino şi aportul revistei noastre
Numărul din mai este în mod tradițional dedicat, în ediţia italiană, celor mai recente traduceri din literatura română publicate în Italia, în vederea prezentării la Salonul Internațional de Carte de la Torino, la care revista noastră este partener media, şi care are loc în perioada 14-18 mai 2026. Tema din acest an a Salonului este Il mondo salvato dai ragazzini, iar Standul național al României, organizat de Institutul Cultural Român, prin Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția şi Centrul Naţional al Cărţii, va avea tema La leggerezza del leggere.

Un cardinal în Gulagul românesc: „Sfântul nr. 6” în traducere italiană
Romanul Sfântul nr. 6, recent publicat în italiană la Editura Castelvecchi din Roma, este a treia carte a Tatianei Niculescu tradusă după Spovedanie la Tanacu (care a inspirat filmul După dealuri de Cristian Mungiu, câștigătorul premiului pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film de la Cannes) și Seducătorul domn Nae. Viața lui Nae Ionescu. Scriitoarea omagiază în cartea aceasta primul cardinal român și, indirect, toate victimele nedreptăților regimului comunist, vinovat și de suprimarea libertății religioase a greco-catolicilor din România. Recenzie de Edoardo Giorgi.

Faust, un nou volum Culianu în Italia
Tipărit în decembrie 2025 și distribuit în februarie, volumul Ioan Petru Culianu, Faust (Bietti, Milano), îngrijit de Roberta Moretti și cuprinzând texte de și despre Ioan Petru Culianu în jurul mitului lui Faust, reprezintă o noutate semnificativă în Italia, unde, începând cu Iocari serio (Lindau, Torino, 2017), se asistă la un anumit reviriment al interesului pentru operele savantului român. Cartea include cursurile ținute la Arezzo în 1990 sub titlul Faust, un mit la rădăcinile Occidentului, conferința din 1989 asupra sacralității feminine și alte texte, asupra cărora se oprește Igor Tavilla în această recenzie.

IN MEMORIAM
Carmen Teodora Fagețeanu: Ultima strigare a unui scrib
Italienistica românească a pierdut unul dintre cei mai importanți reprezentanți: profesorul George Popescu (20 februarie 1948 - 5 aprilie 2026) de la Universitatea din Craiova, un intelectual prolific, poet, eseist, traducător, membru al Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România. A fost un prieten și colaborator încă de la început al revistei bilingve „Orizonturi culturale italo-române”. Publicăm aici textul in memoriam semnat de colega de redacţie Carmen Teodora Făgeţeanu, care a fost studenta profesorului George Popescu.
Nicoleta Călina: O prietenie intelectuală autentică și un dialog formator
„Dispariția dintre noi a universitarului craiovean George Popescu lasă în urmă un gol profund, resimțit nu doar în spațiul academic craiovean, ci și în conștiința celor care au avut privilegiul de a-i fi aproape. Pentru mine, această pierdere este cu atât mai dureroasă, cu cât relația noastră a depășit de mulți ani limitele unei colaborări profesionale, transformându-se într-o prietenie intelectuală autentică și într-un dialog formator, de o rară densitate și frumusețe”. Aceasta este mărturia care ne-a fost dată de către Nicoleta Călina, conferenţiar univ. dr. la Universitatea din Craiova.
Mircea Canţăr: Un om cu suflet bun!
În memoria celui care a fost George Popescu publicăm şi cuvintele pline de emoţie şi durere semnate de Mircea Canţăr, prietenul său de o viaţă: „Un publicist emblematic al Craiovei, de o erudiţie copleşitoare, autor a peste 30 de cărţi traduse, de la Giovanni Verga la Umberto Eco, Leonardo Sciascia, Vittorio Sereni. Scria bine şi vorbea copleşitor de bine, graţie unui aparat biografic extrem de robust. Mereu cordial, generos, altruist ca nimeni altul, rareori intolerant, poate risipitor cu marile lui disponibilităţi, George Popescu era un excelent conviv”.

ÎNTÂLNIRI
„Art Bunavestire”, un fenomen cultural unic în România
În fiecare an, ART Bunavestire începe în 25 martie, de Bunavestire – o dată care a devenit parte din identitatea acestui eveniment și din tradiția culturală a orașului Negreşti-Oaş. Ajuns la cea de-a 40-a ediție, evenimentul confirmă stabilitatea unui demers cultural construit în timp. În acest număr publicăm partea a doua a interviului realizat de Luciana Tămaş cu artiştii Dorel Petrehuş şi Remus Vârnav despre evoluţia acestui eveniment-martor care s-a dezvolat împreună cu întreaga societate. Expoziția „Art Bunavestire 2026” va fi deschisă până în data de 31 decembrie.

ORIZONTURI CRITICE
Aurelia Kitzu (Chițu) Arimondi sau despre dreptatea târzie a memoriei
Craiova, spațiu de veche tradiție urbană și culturală, a dat României nu doar personalități politice și intelectuale, ci și familii cu o puternică vocație artistică, dintre care se desprinde și familia din care provine Aurelia Kitzu (Chițu), legată de numele lui Gheorghe Chițu, om de stat și figură marcantă a vieții publice românești din secolul al XIX-lea. În acest context, destinul Aureliei Kitzu se înscrie într-o linie de continuitate culturală care pornește dintr-un mediu craiovean cultivat și ajunge, printr-un parcurs excepțional, pe marile scene ale lumii. De Carmen Teodora Făgeţeanu.

Poetica exilului și arta autotraducerii: cazul Miron Kiropol
Volumul Miron Kiropol – o voce poetică între două lumi de Stella Di Gleria reprezintă o contribuție importantă la studiul literaturii române din exil și la înțelegerea fenomenului creației poetice aflate la confluența a două spații culturale. Cartea, apărută în 2025 la Editura Universitaria Craiova, tradusă de Carmen Făgeţeanu, își propune să analizeze personalitatea și opera poetului Miron Kiropol, un autor care aparține simultan culturii române și celei franceze, devenind un simbol al literaturii transnaționale și al unei identității culturale plurale. De Lucian Dindirică.

ORIZONTURI DONNA
Elena Farago, note biografice
La Serviciul Județean Dolj al Arhivelor Naționale se păstrează fondul Elena Farago, format din diverse documente, manuscrise, scrisori, fotografii, preluat de la fiul poetei, Mihnea Farago. Prezentăm câteva fotografii și patru pagini cu note biografice ale Elenei Farago transcrise, din care cităm: „Elena Farago născută la Bârlad în anul 1878, 29 martie, a doua născută dintre cei șapte copii. Fiica lui Francisc Paximade și a Anastasiei, născută Tomaide. Francisc Paximade venise în Bârlad din Basarabia, unde împreună cu fratele său, Mihai, ținuse o moșie în arendă”. De Monica Negru.

TEATRU
Orice Nas își are Nașul. La răscruce de tâlcuri (partea a X-a)
Textul teatral Begole sull'ego di un Pinocchio. Machiavelli trattato bis-trattato de Elisabeta Petrescu a apărut în Italia, cu o prefață de Graziano Graziani, Milano, FVE Editori, 2021. Ricoșeurile lingvistice ale autoarei expun într-un joc persiflant tandemul Machiavelli-Pinocchio, martori ai unei societăți consumate în numele puterii risipite între diverse facțiuni aglomerate de indivizi egotiști cu porecle emblematice. Autoarea ne propune propria traducere în limba română, sub titlul Orice Nas își are Nașul. La răscruce de tâlcuri, din care publicăm în acest număr partea a IX-a.
FOCUS
Apel Colocviul Comunicare şi cultură în Romània europeană 2026
În perioada 12-13 iunie 2026 va avea loc, la Universitatea de Vest din Timişoara, ediţia a XIV-a a Colocviului Internaţional Comunicare şi cultură în Romània europeană (CICCRE), cu tema Diplomația culturală în spațiul romanic – perspective sincrone și diacrone. Toți cei interesați, cadre didactice, cercetători, doctoranzi, sunt invitaţi să reflecteze asupra acestei tematici şi să propună comunicări pentru secţiunile consacrate. Fişa de înscriere va fi completată online până la data de 1 mai 2026, fiind disponibilă pe pagina colocviului: www.ciccre.uvt.ro.

Invitaţie revista „Translationes”, nr. 18/2026
Publicăm invitaţia la colaborare pentru nr. 18/2026 al revistei „Translationes”. Tema centrală este Traducerea în perspectivă interculturală, căreia i se adaugă alte arii de interes şi actualitate: impactul informatizării şi digitalizării asupra domeniului traductologic (avantaje, riscuri, provocări); cercetarea istoriei recente a traducerilor în limba română (din 1990 până în prezent), prin analiza cantitativă și calitativă a datelor (domenii de traducere, autori, editori, traducători). Termenul limită pentru trimiterea articolelor este 30 aprilie 2025 la isttrarom.translationes@gmail.com.

|
|


Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.
Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.







PARTENERI INSTITUŢIONALI



 


PARTENERI SUSȚINĂTORI
COPYRIGHT
Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de
dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.

|