NR. 3/MARTIE 2026, ANUL XVI - LECTURĂ PLĂCUTĂ!


ÎNTÂLNIRI CRITICE

„Rezonanța cu aceste forme, momente și adevăruri infinite ale vieții"

În primele zile ale acestui an, printr-un amplu comunicat de presă, Societatea Wilhelm Lehmann anunța că poetului, eseistului și cercetătorului literar Jan Röhnert îi va fi decernat „Premiul de Literatură Wilhelm Lehmann” al orașului Eckernförde pentru proză eseistică remarcabilă. Publicăm partea a doua a interviului realizat de Luciana Tămaş, în care Jan Röhnert ne vorbeşte despre felul în care poetul se raportează la metaforele generate de accelerare, de  inteligența artificială generativă și de noul val de mecanisme care ne sunt puse la dispoziție.

În 2025, orașul Napoli a sărbătorit 2500 de ani de istorie, reafirmându-și statutul de unul dintre cele mai vechi orașe ale Europei. A fost un an marcat de evenimente, expoziții, spectacole și inițiative culturale menite să aducă un omagiu bogatului patrimoniu istoric, artistic, științific și identitar al orașului Napoli. Despre multiplele fațete ale programului aniversar Napoli 2500 vorbim cu Diego Guida, fondatorul Editurii Guida Editori, reprezentant al celei de-a treia generații dintr-o familie extinsă de librari și editori. Bunicul său, Alfredo Guida, a pus bazele acestei activități în anii 1920.

Publicat în 1974, romanul La storia (Istoria) al Elsei Morante reprezintă una dintre cele mai radicale intervenții literare în memoria europeană a celui de-Al Doilea Război Mondial. Nu este doar o frescă istorică, o cronică a Romei devastate între 1941 și 1947, ci un amplu poem epic despre fragilitatea umană prinsă în angrenajul implacabil al Istoriei. Apariția în limba română, în traducerea Cristinei Gogianu, la Editura Pandora M (2025), în colecția coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu, este un eveniment editorial semnificativ. Recenzie de Carmen Teodora Făgețeanu.

Romanul Sfântul nr. 6, recent publicat în italiană la Editura Castelvecchi din Roma, este a treia carte a Tatianei Niculescu tradusă după Spovedanie la Tanacu (care a inspirat filmul După dealuri de Cristian Mungiu, câștigătorul premiului pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film de la Cannes) și Seducătorul domn Nae. Viața lui Nae Ionescu. Scriitoarea omagiază în cartea aceasta primul cardinal român și, indirect, toate victimele nedreptăților regimului comunist, vinovat și de suprimarea libertății religioase a greco-catolicilor din România. Recenzie de Edoardo Giorgi.

Giulia Lo Porto, exeget biblic cu formare academică la Palermo și Roma, și-a susținut doctoratul în 2015. Autoarea propune o reinterpretare a figurii biblice a lui Agar, abordată cu luciditate critică și empatie, punând accent pe alegere, subordonare și rezistență ca dimensiuni constitutive ale subiectivității feminine. Fragmentul pe care îl publicăm este extras din volumul Agar. La ribelle che dialogò con Dio, de Giulia Lo Porto, publicat la Edizioni San Paolo în 2023, în colecția Madri della fede, coordonată de Cristina Simonelli și Rita Torti. Traducere de Carmen Teodora Făgețeanu.

Limba italiană ocupă un loc privilegiat în istoria muzicii europene, fiind nu doar limba unor mari compozitori și teoreticieni, ci și vehiculul consacrat al terminologiei muzicale internaționale. În acest context, dicționarul realizat de Nicoleta Presură Călina, Mic dicționar de terminologie muzicală Italian-Român, publicat la Editura Universitaria Craiova în 2025, oferă un cadru coerent de mediere între terminologia italiană și sistemul limbii române, evitând atât traducerile aproximative, cât și echivalările mecanice, lipsite de nuanță semantică sau contextuală.

Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la moartea Bucurei Dumbravă (pseudonimul lui Fanny Seculici), care s-a născut la 28 decembrie 1868, la Bratislava (Slovacia, în Imperiul Austro-Ungar) și a murit la 30 ianuarie 1926, la Port Said (Egipt). Bucura Dumbravă a fost o scriitoare, călătoare și exploratoare a Munților Carpați, cea care a înființat prima asociație turistică din România. În 30 ianuarie 2026 a avut loc vernisajul expoziției Bucura Dumbravă – un spirit călător, la sediul Arhivelor Naționale ale României, curatoriată şi coordonată de Monica Negru.

Tipărit în decembrie 2025 și distribuit în februarie, volumul Ioan Petru Culianu, Faust (Bietti, Milano), îngrijit de Roberta Moretti și cuprinzând texte de și despre Ioan Petru Culianu în jurul mitului lui Faust, reprezintă o noutate semnificativă în Italia, unde, începând cu Iocari serio (Lindau, Torino, 2017), se asistă la un anumit reviriment al interesului pentru operele savantului român. Cartea include cursurile ținute la Arezzo în 1990 sub titlul Faust, un mit la rădăcinile Occidentului, conferința din 1989 asupra sacralității feminine și alte texte, asupra cărora se oprește Igor Tavilla în această recenzie.

Textul teatral Begole sull'ego di un Pinocchio. Machiavelli trattato bis-trattato de Elisabeta Petrescu a apărut în Italia, cu o prefață de Graziano Graziani, Milano, FVE Editori, 2021. Ricoșeurile lingvistice ale autoarei expun într-un joc persiflant tandemul Machiavelli-Pinocchio, martori ai unei societăți consumate în numele puterii risipite între diverse facțiuni aglomerate de indivizi egotiști cu porecle emblematice. Autoarea ne propune propria traducere în limba română, sub titlul Orice Nas își are Nașul. La răscruce de tâlcuri, din care publicăm în acest număr partea a VIII-a.

În perioada 12-13 iunie 2026 va avea loc, la Universitatea de Vest din Timişoara, ediţia a XIV-a a Colocviului Internaţional Comunicare şi cultură în Romània europeană (CICCRE), cu tema Diplomația culturală în spațiul romanic – perspective sincrone și diacrone. Toți cei interesați, cadre didactice, cercetători, doctoranzi, sunt invitaţi să reflecteze asupra acestei tematici şi să propună comunicări pentru secţiunile consacrate. Fişa de înscriere va fi completată online până la data de 1 mai 2026, fiind disponibilă pe pagina colocviului: www.ciccre.uvt.ro.

Publicăm invitaţia la colaborare pentru nr. 18/2026 al revistei „Translationes”. Tema centrală este Traducerea în perspectivă interculturală, căreia i se adaugă alte arii de interes şi actualitate: impactul informatizării şi digitalizării asupra domeniului traductologic (avantaje, riscuri, provocări); cercetarea istoriei recente a traducerilor în limba română (din 1990 până în prezent), prin analiza cantitativă și calitativă a datelor (domenii de traducere, autori, editori, traducători). Termenul limită pentru trimiterea articolelor este 30 aprilie 2025 la isttrarom.translationes@gmail.com.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI

PARTENERI SUSȚINĂTORI




COPYRIGHT

Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.