Simpozionul național „Femei celebre ale României”, Vaslui, 6-7 martie 2026

În zilele de 6 și 7 martie 2026, în sala Multimedia a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, cu sprijinul Consiliului Județean Vaslui, s-au desfășurat lucrările simpozionului științific național „Femei celebre ale României”, ediția a VIII-a. Organizatorii acestui eveniment au fost: prof. dr. Ramona Maria Mocanu, managerul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, Anca Iuliana Iordachi, Diana Matei și Marian Antoniu, muzeografi în cadrul acestei instituții.
La acest simpozion anual dedicat istoriei femeilor au participat cercetători, muzeografi, profesori, arhiviști din Arad, București, Buzău, Câmpulung, Constanța, Iași, Vaslui. La sesiune s-a asigurat și accesul online, evenimentul fiind înregistrat și transmis în direct pe YouTube. Dedicați descoperirii și cercetării personalităților feminine remarcabile, care au contribuit semnificativ la dezvoltarea istoriei și culturii României, dar multe au fost lăsate uitării, istorici din toate colțurile țării au venit la Vaslui cu portrete ale unor femei deosebite precum: Regina Maria, Bucura Dumbravă, Elena Teodorini, Olga Sacară Tulbure, Florica Cristoforeanu, Ecaterina Teodoroiu, Iulia Hașdeu, Irina Constantziu-Vlassopol, Alexandrina Cernov, Mariana Nicolescu, pictorițele Florica și Marcela Cordescu și multe altele.
Prof. dr. Ramona Maria Mocanu, managerul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, a deschis sesiunea printr-un cuvânt de bun-venit și prezentarea volumului VII Femei celebre ale României, cu studiile prezentate la simpozionul din martie 2025, publicat la Editura MEGA, Cluj, 2026. Prefața lucrării a fost realizată de Monica Negru (Serviciul Documentare, Publicații și Cercetare Științifică a Arhivelor Naționale ale României).

Organizatorii simpozionului

La ora 10,00 a început sesiunea de comunicări (partea I), moderatoare fiind Lavinia Dumitrașcu, cercet. șt. dr. la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Coordonatoarea simpozionului, Anca Iordache, a amintit participanților despre necesitatea încadrării prezentărilor în 15-20 minute, iar moderatoarea, Lavinia Dumitrașcu, a reușit să păstreze acest interval pe parcursul celor trei părți ale sesiunii. 
A deschis seria prezentărilor Monica Negru, cu precizarea că a prezentat-o pe Bucura Dumbravă la sesiune din martie 2022 de la Vaslui, dar studiul din acest an a avut ca obiectiv aprofundarea drumețiile montane ale Bucurei Dumbravă și ale prietenilor ei din Colonia, chiar în anul centenarului ei, 2026. Printr-o aplicație powerpoint a evidențiat mai multe documente și fotografii din fondul personal Bucura Dumbravă, care se păstrează la Arhivele Naționale ale României, inclusiv trei planșe din expoziția „Bucura Dumbravă – un spirit călător”, care a fost vernisată la 30 ianuarie 2026, când s-au împlinit 100 de ani de la decesul ei. Fanny Seculici (Bucura Dumbravă este un pseudonim de la iezărul Bucura și dumbrava de la poalele muntelui Acele Morarului), s-a născut la 28 decembrie 1868, la Bratislava (Slovacia, în Imperiul Austro-Ungar), a fost fiica lui Julius Bernhard Sekulici, functionar de asigurări la Banca Hungaria, și a Louisei Hanno. Familia a venit în România, s-a stabilit la Sinaia, apoi București, iar Fanny a fost educată în pensioanele bucureștene. A fost apropiată de Regina Elisabeta, care-i aprecia poeziile, poveștile despre drumețiile montane. S-a remarcat ca veritabilă pionieră a călătoriilor în munţii României, împreună cu membrii „Coloniei”, prietenii ei porecliți: Frozy – Eufrorosina Neniţescu-Boerescu, Cozia – Otilia Michail-Oteteleșeanu, Laita – Natalia Silvici, moș nălucă – Nicolae Bogdan, marele urs – doctorul Alceu Urechia, Bucșoiu – Emanoil Bucuța ș.a. Bucura Dumbravă a organizat excursii, multe în Bucegi, dar şi pe alte culmi carpatine: Retezat, Făgăraş, Iezer-Păpuşa, Parâng, Cozia, Piatra Craiului, Munţii Lotrului. Este prima femeie care ajunge pe vârful Omu, cel mai înalt din masivul  Bucegi – „Vârful Ocolit” de pe Omu poartă acum numele ei. În 1920 a publicat Cartea Munților, pe care a scris-o în limba română și a povestit despre drumețiile ei montane: organizare, tovarășii, echipament, hrana, focul, anotimpuri, peisaje, flori, a invitat tinerii la călătorii în munți. Bucura Dumbrava a participat în decembrie 1925 la congresul mondial de teozofie din Adyar, India, iar când se întorcea acasă s-a îmbolnăvit de ciuma bubonică, s-a internat într-un spital din Port Said-Egipt și a murit la 30 ianuarie 1926.
A luat apoi cuvântul Cristina Gudin, conf. univ. dr. la Facultatea de Istorie, Universitatea din București, care a prezentat cronologic cele mai relevante aspecte ale biografiei Elenei Teodorini, prima prezență românească pe scena La Scala din Milano.
Dr. Constantin Scurtu, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, filiala Constanța, și Asociația culturală „Astra Dobrogeana”, a susținut o interesantă comunicare despre Olga Sacară Tulbure (1856-1927), prima femeie medic la Techirghiol.
Dr. Felicia Aneta Oarcea (Complexul Muzeal Arad) a susținut online comunicarea: Aurelia Cucu (1893-1975) – model de implicare în acțiunile filantropice și sanitare ale României interbelice.
Alte comunicări deosebite, despre femei prea puțin cunoscute, au susținut: prof. univ. dr. Codrina Laura Ioniță, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași – Valentina Rusu Ciobanu, un destin pictural între România Mare și Basarabia sovietică; Emilia Atanasiu (Muzeul Vrancei) – Florica Hociung, spirit creator al Vrancei străbune și făuritor de frumos dăruit umanității; Mircea Tănase, lect. univ. dr. Fundaţia Mareşal „Alexandru Averescu”, Buzău – Florica Cristoforeanu. Pe aripile muzicii, de la Râmnicu Sărat la Roma.
Sublocotenent Miruna-Camelia Mocanu, Baza 90 Transport Aerian Otopeni ,,Comandor Aviator Gheorghe Bănciulescu”, a susținut o prezentare online în versuri a Ecaterinei Teodoroiu (Articularea unui arhetip de erou: Ecaterina Teodoroiu între pământ, glorie și istorie).
Prima parte a simpozionului s-a finalizat cu comunicarea Laviniei Dumitrașcu –  Profesoara Elena (Ileana) Jean: viața, vocația pedagogică și preocupări literare – care a comentat un film despre profesoara ei de limba română, sora actorului Jean Constantin: Elena Jean. Cercetătoarea a vorbit cu respect și căldură despre această profesoară, cunoscută în spațiul literar sub pseudonimul Ileana Jean – o personalitate dedicată elevilor săi și preocupată, deopotrivă, de educație și scris.
La ora 13:00 a avut loc vernisajul expoziției: Arta vasluiană la feminin – autori artiste vasluiene, în sala Multimedia.

”

Au prezentat expoziția prof. dr. Ramona Maria Mocanu, managerul Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui, și muzeograful Marian Antoniu, curatorul expoziției. Marian Antoniu a menționat că această expoziție își propune să fie o oglindă a fenomenului contemporan al creației artistelor vasluiene și reunește o gamă largă de lucrări semnate de creatoare din diverse generații, de la autodidacte pasionate până la absolvente ale unor instituții de specialitate. Sunt reprezentate stiluri și tehnici variate de grafică, pictură, artă textilă și decorativă, iar lucrările acoperă un registru larg, de la compoziții clasice la creații moderne, figurative sau abstracte.

Vernisaj expoziție

După pauza de masă, la ora 15:30, s-au reluat lucrările simpozionului (partea a II-a), cu unele mici schimbări de program. Moderatoarea Lavinia Dumitrașcu a invitat istoricii să-și prezinte studiile și proiecțiile powerpoint, iar la final au avut loc discuții.
Primul referent a fost Dorina Topală, mr. (rez.) Iași, care a vorbit despre Irina Constantziu-Vlassopol ( 1900 –1979). Prima femeie ofițer din Marina Comercială Română.

Susținere comunicare Dorina Topală

A luat apoi cuvântul prof. univ. dr. / secretar științific Otilia Sîrbu, Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, care a susținut comunicarea: Prezentul continuu în literatura română. Dr. Irina Airinei (Universitatea București) a vorbit despre: Cernăuțiul academic: Alexandrina Cernov, prima femeie academician, Iulian Călin a expus și comentat mai multe tablouri ale pictorițelor gemene Florica și Marcela Cordescu, iar prof. Domnița Rațiu (Asociația Culturală „Iulia Hașdeu” București) a prezentat-o pe Doamna Chiajna, Mușatina.
Dr. Maria Besciu (Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București) a susținut o frumoasă și poetică comunicare: Iulia Hașdeu – O scânteietoare viață.
Prof. Neluța Mirela Furtună, președintele Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe Române din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, a prezentat cu documente arhivistice o altă lideră a acestei asociații: Bălășica Porfiriu – Arhitecta unei comunități bazate pe valori creștine. Bălășica Porfiriu a fost președintă a filialei Buzău a Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, în perioada 1932-1945, când prin implicarea sa continuă, Liceului Ortodox de Fete cunoștea o dezvoltare maximă. S-a implicat în combaterea tuberculozei, făcând chete în folosul Societății pentru profilaxia tuberculozei, condusă de Regina Maria și sprijinind cu bani și produse bolnavii din spitalele buzoiene. A fost membră a Comisiei de apărare pasivă împotriva atacurilor aeriene, a coordonat cursuri la Straja Țării și a sprijinit acțiunile Crucii Roșii. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, instituțiile de învățământ patronate de Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române filiala Buzău au continuat să funcționeze, au fost trimise frecvent ajutoare materiale și financiare pe front, s-a pus la dispoziția armatei localul liceului, iar cadrele didactice și o parte a elevelor au îngrijit voluntar răniții din spitalul militar, instalat în 1941 în imobilul liceului.
Dr. Mihai Nicolae, Institutul „Frații Golescu” București, a prezentat comunicarea: 100 de ani de la vizita Reginei Maria în America de Nord și un film cu acest subiect.
La finalul primei zile a simpozionului, membrii Asociației Duo Art, profesor coordonator Adrian Trufia, au susținut un miniconcert.
Sâmbătă, 7 martie 2026, ora 09:30 s-au reluat lucrările simpozionului „Femei celebre ale României” (partea a III-a), moderator fiind în continuare dr. Lavinia Dumitrașcu. Primul referent a fost dr. Aurelia Tudor (Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” București), care a prezentat detaliat studiul: O doamnă a etnografiei românești: Lucia Apolzan. Dr. Nicoleta Constantin (Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, București) a citit comunicarea sa: Adela Petre - tezaur uman viu, iar Oana Grigoruță (drd., Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța) a comentat presa din Constanța la începutul secolul al XX-lea cu articole despre scandaluri în care au fost implicate artiste – Notorietate volatilă: artiste locale în centrul scandalurilor din presa românească de la începutul secolului al XX-lea.
Sesiunea de comunicări „Femei celebre ale României” s-a încheiat cu o prezentare de carte: dr. Sanda Gabriela Safta a prezentat cartea sa: Viața și moștenirea Sarmisei Bilcescu-Alimăneștianu, care a fost lansată la 28 iunie 2025, la Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Municipal Câmpulung. Cartea este fundamentată pe o bogată bibliografie, conținând surse inedite, lucrări de specialitate, fotografii personale și numeroase articole din presa epocii. Autoarea a evidențiat că în carte sunt inserate câteva fascicule din teza de doctorat de 508 pagini, traduse în premieră. De asemenea, a integrat documente privind proprietățile rurale ale Sarmisei din fondurile Ministerul Agriculturii și Domeniilor și Colegiul Inginerilor de la Arhivele Naționale ale României, cu relevante informații privind inițiativele familiei – danii, construcții de școli, biserici, ateliere de țesături tradiționale.

Lansare de carte Sanda Safta

La închiderea sesiunii, Lavinia Dumitrașcu a pledat pentru inițierea unor asemenea prezentări de biografii feminine în școli și alte instituții, pentru diseminarea informațiilor despre istoria femeilor, a mulțumit organizatorilor și cercetătorilor pentru desfășurarea acestei a VIII-a ediții a simpozionului național „Femei celebre ale României” și și-a exprimat speranța de revedere în anii următori. Iar din partea organizatorilor, Anca Iordache a mulțumit istoricilor pentru participarea la această reuniune anuală organizată de colectivul Muzeului „Ștefan cel Mare” din Vaslui, pentru studiile cercetătorilor despre femeile valoroase ale României, care vor fi publicate în cel de-al VIII-lea volum Femei celebre ale României.

Monica Negru
(nr. 4, aprilie 2026, anul XVI)