Colocviul Internațional „Traducerea în regimurile totalitare”, Bucureşti

În zilele de 22 și 23 septembrie 2023, Departamentul de Limbi și Literaturi Romanice, Clasice și Neogreacă al Facultății de Limbi și Literaturi Străine (FLLS) din Universitatea din București, sub patronajul Ambasadei Republicii Italiene la București și cu colaborarea Institutului Italian de Cultură din Bucureşti, a Accademiei di Romania din Roma și a Centrului de Lingvistică Comparată și Cognitivism al FLLS organizează colocviul Traducerea în regimurile totalitare. Aspecte lingvistice, literare şi istorice, dedicat traducerilor în și din limba italiană.
În deschiderea colocviului, în prezența conducerii instituției organizatoare și a echipei organizatoare, vor lua cuvântul Ambasadorului Republicii Italiene în România, Excelența sa domnul Alfredo Durante-Mangoni, și Directorul Institutului Italian de Cultură de la București, doamna Laura Napolitano. Cele două conferințe plenare vor fi susținute de profesorul Christopher Rundle (Universitatea din Bologna), care va vorbi despre Italia fascistă, traduceri, politici de cenzură, piaţa de carte şi propagandă, și de istoricul Cristian Vasile (Institutul Nicolae Iorga al Academiei Române) care va aborda din perspectivă istoriografică subiectul traducerilor în timpul regimului comunist, sub titlul Agitprop, Cenzură, Comitetul pentru Presă şi Tipărituri.

Echipa de organizatori (Corina Anton, Aurora Firţa-Marin, Anamaria Gebăilă) propune o manifestare științifică dedicată tuturor celor interesați de fenomenul totalitar, mai cu seamă de modul în care traducerile au fost supuse cenzurii instituționale și autocenzurii activate ca mecanism de apărare împotriva eventualelor repercusiuni din partea autorităților politice care controlau activitățile culturale. Măsurile represive, instituțiile implicate în cenzură, specificul textelor traduse în timpul regimurilor totalitare variază de la un regim totalitar la altul, de la o epocă la alta, de la un spațiu cultural la altul. În România, alături de interzicerea autorilor considerați problematici sau contrari ideologiei regimului, erau preferați în vederea realizării de traduceri scriitorii italieni de stânga, critici la adresa capitalismului, care se ocupau de problematici sociale, de clasa țărănimii și a proletariatului. O altă practică răspândită era epurarea textelor de fragmentele considerate neadecvate. Strategiile puse în practică pentru a contracara interdicțiile variază de la refuzul de a participa la actul cultural și de a publica propriile opere la recurgerea la soluții lingvistice (eufemism, sinonimie, aparat critic orientat politic, eliminarea trimiterilor incomode etc.) și editoriale care să evite cenzura, paratextul fiind instrumentalizat în vederea alinierii la preceptele regimului. Numitorul comun al conferințelor este spațiul cultural italian, majoritatea lucrărilor axându-se pe traducerea de texte din și în limba italiană.

În cadrul colocviului Smaranda Elian, Roberto Merlo, Angela Tarantino şi Zeno Verlato vor prezenta și câteva apariții editoriale importante pentru italienistica din România şi pentru studiile de limbă, literatură şi cultură română din Italia: volumul Leonardo Sciascia. Confessioni di un investigatore de Milly Curcio şi Luigi Tassoni, Rubettino, 2023; numărul 35/2022 al revistei „Romània Orientale”, dedicat memoriei profesorului Marco Cugno şi îngrijit de Dan Octavian Cepraga, Franca Cugno, Roberto Merlo şi Angela Tarantino; volumele cu traduceri ale poeziei Milo de Angelis şi Dinu Flămând prezentate la Festivalul Internaţional de Poezie de la Bucureşti și cele două antologii Pier Paolo Pasolini, Poesie/Poezii și Scrieri despre literatură și artă coordonate de Smaranda Bratu Elian (Tracus Arte, 2022).
Lucrările organizate în secțiuni paralele se vor desfășura la sediul Facultății de Limbi și Literaturi Străine din Strada Edgar Quinet, de la orele 9.00 la orele 18.00, limbile colocviului fiind italiana și engleza.

Colocviul se bucură de colaborarea unui comitet științific format din importanți reprezentanți ai lumii academice și științifice româno-italiene și de prezența a numeroși participanți membrii ai comunității științifice și academice din România, Italia și din alte centre universitare europene: prof. Luisa Valmarin și Angela Tarantino (Universitatea din Roma “La Sapienza”), prof. Sergio Bozzola și Dan Cepraga (Universitatea din Padova), prof. Roberto Merlo (Universitatea din Torino), prof. Smaranda Elian (Universitatea din București) vor prezida secțiuni în cadrul cărora vor interveni colegi de la universitățile din Napoli, Parma, Perugia, Prato, Padova, Pisa, Torino, Roma, Salerno, Varese (Insubria), Anvers, Belgrad, Pola, Praga, Varșovia, Sarajevo, Shkoder, Toruń, Ružomberok, Sarajevo, Cluj-Napoca, Craiova, Timișoara şi Bucureşti.