











|
|
NR. 7-8/IULIE-AUGUST 2026, ANUL XVI - LECTURĂ PLĂCUTĂ!
FOCUS
Mai mult decât Principele: recuperarea poetului Lorenzo de’ Medici
Prestigioasa colecţie „Biblioteca Italiană” a Editurii Humanitas reunește clasici și texte fundamentale ale culturii italiene, de care lumea noastră învolburată are atâta nevoie. În urmă cu doar câteva luni, acestui patrimoniu i s-a alăturat cel de-al 53-lea volum al colecției, antologia bilingvă Poesie/Poezii de Lorenzo de’ Medici (Humanitas, 2025), tradusă și îngrijită de Smaranda Bratu Elian, cu o prefață semnată de Paolo Orvieto. Cu acest volum, Smaranda Bratu Elian a câștigat Premiul „Italo Calvino” pentru traducere din limba italiană al revistei „Observator cultural”. De Irina Petrariu.

ANCHETĂ
Când limba nu mai este „ceva zilnic”. Mărturiile unor tineri italo-români
Acest al doilea episod al anchetei reunește două interviuri cu tineri italo-români care reflectează asupra raportului lor afectiv cu limba română. Primul urmărește, în format clasic, felul în care limba maternă se împletește cu identitatea și memoria familială. Cel de-al doilea, construit într-o formulă narativă inedită, pornește de la dialogul cu o prietenă și explorează experiența integrării într-o altă cultură, identitatea mixtă și transformările subtile pe care migrația le produce în relația cu limba și apartenența. Anchetă realizată şi tradusă de Pietro Buoso.

ÎNTÂLNIRI
„Art Bunavestire”. Un buchet de agregare cu varii repere de diseminare
Publicăm ultima parte a seriei de interviuri dedicate de Luciana Tămaş fenomenului cultural ART Bunavestire în acest an care marchează o dublă aniversare: 40 de ediții ale ART Bunavestire și 60 de ani de la înființarea Muzeului Țării Oașului. Intervin aici Remus Vârnav, de al cărui nume se leagă începuturile evenimentului cultural Art Bunavestire, dr. Felicia Grigorescu, istoric de artă și muzeograf în cadrul Secției de Artă a Muzeului Județean Satu Mare, prof. univ. dr. Dorel Găină şi artistul Călin Modovan. Expoziția „Art Bunavestire 2026” va fi deschisă până în data de 31 decembrie.

ORIZONTURI DESCHISE
Veneția și poetica declinului
Articolul urmărește modul în care Veneția devine, în opera lui Montesquieu și a lui Chateaubriand, un simbol al declinului civilizațiilor și al fragilității condiției umane. De la analiza politică și morală a Serenissimei la viziunea romantică asupra ruinelor și a memoriei, studiul evidențiază transformarea orașului într-un spațiu privilegiat al reflecției asupra timpului, istoriei și destinului. Veneția apare astfel ca loc de întâlnire între rațiunea iluministă și sensibilitatea romantică. De Iulia-Maria Pădure, absolventă Master Studii Romanice la Universitatea de Vest Timişoara.

ORIZONTURI LITERARE
Goticul psihologic la Luigi Capuana: Vampirul ca proiecție a minții
Nuvela Un vampir de Luigi Capuana evidențiază modul în care autorul reinterpretează mitul vampirului prin filtrul psihologiei moderne. Situată la granița dintre fantastic și verism, opera explorează relația dintre sugestie, nevroză și supranatural, menținând permanent ambiguitatea dintre explicația rațională și cea inexplicabilă. Analiză literară realizată de Roxana Cotojman, studentă în anul I la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara, a fost prezentată la Colocviul Studenţilor italienişti, ediţia a III-a, 13 mai 2026, coordonat de Afrodita Cionchin.
ORIZONTURI DE POEZIE
Femeia care a furat timp. Poezii de Alina Aldea
Poeta și artista vizuală Alina Aldea, laureată a Premiului Opera Prima în cadrul Festivalului Internațional de Literatură „Tudor Arghezi” (2026), este prezentă în acest număr cu o selecție din volumul său de debut, Femeia care a furat timp (Vinea, 2025). Această carte reprezintă o formă declinată a preocupărilor sale într-un alt limbaj, cel al cuvântului, prin care autoarea navighează. În ediția română publicăm poemele în original, iar în ediția italiană acestea apar în traducerea semnată de Carmen Teodora Făgețeanu.

ANIVERSĂRI LITERARE
Natalia Ginzburg, despre vocile memoriei
Pe 14 iulie 2026 se împlinesc 110 ani de la naşterea scriitoarei Natalia Ginzburg (1916-1991), evocată de Dana-Alexandra Popa. A fost o prezență singulară în spațiul cultural al Italiei postbelice și post-fasciste. S-a remarcat nu doar ca prozatoare, ci și ca traducătoare (este prima traducătoare a lui Proust în Italia). Nu mai puțin apreciate sunt culegerile de eseuri, de un remarcabil rafinament analitic și expresiv, în care abordează tematici și domenii dintre cele mai diverse, de la literatură și cinema până la fenomene sociale și evenimente legate de timpul și lumea în care a trăit.

Primo Levi: „Fiecare poartă în el semnul prietenului întâlnit în cale”
În 31 iulie 1919 s-a născut scriitorul torinez Primo Levi, supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz. Pe lângă opera în proză, de o covârșitoare limpezime și precizie în analiza resorturilor celor mai adânci ale acelui malaxor al degenerescențelor umane, Levi lasă în urmă și o semnificativă producție poetică ce întregește, în chip elegiac, mărturisirea unei suferințe cu neputință de a fi vreodată alinată.Versurile din grupajul propus sunt reunite în volumul Ad ora incerta (La oră nesigură), ce a văzut lumina tiparului în anul 1984. Traducere de Dana-Alexandra Popa.
Sibilla Aleramo, o legendă a feminismului italian
Sibilla Aleramo (1876-1960), pe numele său adevărat Rina Faccio, una din figurile cele mai originale şi anticonformiste ale literaturii italiene din secolul XX, s-a născut în 14 august 1876. Cartea sa Una donna (1906) este considerată primul roman din istoria feminismului italian. Proza sa apare nouă şi frapantă pentru acei ani, iar scriitoarea câştigă foarte multe aprecieri atât în Italia, cât şi în străinătate, cartea fiind tradusă la puţin timp de la apariţie în aproape toate ţările europene şi în SUA. Publicăm un extras din roman, tradus de Camelia Zara.
ORIZONTURI DONNA
Românce dedicate salvării artei tradiționale și a costumul popular
În anii interbelici și în spațiul românesc tot mai multe femei s-au emancipat, au întemeiat asociații, au contribuit la ridicarea de școli și ateliere de țesut, au organizarea expoziții de cusături populare. A fost un feminism al elitei, fiind datorat unor femei cu un înalt nivel de educație și cu acces la cultura vestică, un rol important având reginele României, în special Regina Elisabeta (Carmen Sylva) și Regina Maria. Societatea de binefacere Ţesătoarea a fost înfiinţată din inițiativa Reginei Elisabeta la 27 ianuarie 1905, cu deviza: Viitorul ţării îl ţese femeia. De Monica Negru.

|
|



Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.
Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.






PARTENERI INSTITUŢIONALI



 


PARTENERI SUSȚINĂTORI
COPYRIGHT
Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de
dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.

|