NR. 7-8/IULIE-AUGUST 2024 - LECTURĂ PLĂCUTĂ!


EVENIMENT EDITORIAL

„Aur, purpură și fildeș. Din poezia barocului Italian”, o carte-eveniment

Ne bucurăm să semnalăm apariţia unei cărţi-eveniment, o antologie de poezie a Italiei baroce care reprezintă o premieră în România: Oro, porpora, avorio. Poesie del barocco italiano / Aur, purpură și fildeș. Din poezia barocului italian, antologie, traducere din limba italiană şi note de Oana Sălișteanu. Volumul a apărut în renumita colecţie Biblioteca Italiana a editurii Humanitas, iar prefaţa semnată de Smaranda Bratu Elian, coordonatoarea colecţiei, evidenţiază meritele acestei ediţii, în primul rând „traducerea de excepţie” a italienistei Oana Sălişteanu.

„Și tot așa cum Sfântul Francisc din Sales era convins că măsura iubirii ar trebui să fie iubirea fără măsură, tot așa aș spune că măsura artei ar trebui să fie arta fără măsură”. În acest număr, artista Luciana Tămaş ne propune un dialog cu Andreas Bee, pe care îl consideră „un gânditor hâtru şi unul dintre puținii savanți germani, sedus de concepte extrem de sofisticate, care are puterea de a melancoliza lucid discursul despre pensulație și de a căuta înțelesuri valide dincolo de straturile de culoare, pixeli, carton, metal, piatră sau bronz”.

În numărul din luna mai am anunțat apariția volumului Samuel von Brukenthal e la collezione di arte italiana in Hermannstadt/Sibiu, semnat de Doina Ene şi publicat de editura Rediviva din Milano în colaborare cu Muzeul Național Brukenthal. Opera este dedicată guvernatorului iluminist al Transilvaniei Samuel von Brukenthal (1721-1803) și vastei sale colecții lăsate moștenire la Sibiu. Autoarea propune o cercetare inedită în Italia, centrată pe colecția de artă italiană prezentă în Muzeu. Volumul a fost lansat la Salonul Internațional de Carte de la Torino. Interviu de Irina Niculescu.

Acum, când poetul Ioan Es. Pop nu mai este printre noi, publicăm evocarea semnată de Clara Mitola, care a tradus volumul Ieud fără ieșire, publicat în 2016 la editura Valige Rosse din Livorno: „Poezia lui Ioan Es. Pop a fost pentru mine de la început o materie cu totul specială, care m-a însoțit pe parcursul anilor și care a funcționat ca o lentilă asupra lumii și asupra fragilității individului, asupra postcomunismului și asupra poeziei. Și nu mi-aș putea imagina un început mai copleşitor și mai fundamental pentru că, sunt sigură, fără acea întâlnire nu aș fi devenit traducătoare de poezie”.

Semnalăm cel de al zecelea volum de poezie, Il fuoco della Luna (Focul lunii), Edizioni Fili d’Aquilone, 2024, semnat de Alessio Brandolini (n. 1958), care trăiește la Roma. Cartea este structurată în 4 secțiuni, fiecare precedată de un motto al unui autor străin. Poeziile sunt scurte și, deși în vers alb, au un anume ritm interior (ca orice poezie contemporană care nu eșuează în proză) și o anume așezare în pagină care le definește îndată ca poezii. Titlul fiecăreia indică, oportun, o direcție de interpretare. Prezentare şi traducere de Smaranda Bratu Elian.

Luna iulie marchează o dublă aniversare Petrarca (Arezzo, 20 iulie 1304 – Arquà, 19 iulie 1374): 720 de ani de la naşterea marelui poet, respectiv 650 de ani de la moartea acestuia. Este un bun prilej de a împrospăta cititorilor amintirea poetului italian care a revoluționat poezia secolului al XIV-lea, identificându-se cu noul tip de literat ce anunță și definește Umanismul și Renașterea. După Divina Comedie a lui Dante, Canțonierul lui Petrarca este a doua capodoperă a literaturii italiene și universale în același timp, dezvăluind iubirea poetului pentru Laura. De Eleonora Cărcăleanu.

Cum ar putea fi explicată hotărârea de a traduce din sonetele lui Petrarca? Ion Istrate ne răspunde: „Folosind termenul atât de fericit găsit de poetul  Al. Philippide, eu n-am încercat să traduc, ci să tălmăcesc în românește un anume flux expresiv, adică să răsădesc, în limba mea, ca pe o plantă vie, expresia artistică a unor sentimente trăite cu adevărat, odinioară, de o altă conștiință. Iar în acest punct se luminează și riscul inerent care apare astfel, cel de a confunda propriile trăiri cu acelea ale autorului și de a completa meandrele vieții sale sufletești cu propriile zbateri interioare".

Există în istoria culturii mari spirite în stare să influenţeze un secol sau o întreagă epocă, personalităţi proeminente care deschid căi neumblate. Considerându-i opera în integralitatea ei, scrisă în latină sau în toscana volgare, dar şi un modus vivendi surprinzător, care ieşea din tiparele epocii, Francesco Petrarca (1304-1374) ni se arată astăzi precum un Ianus Bifrons cu o faţă îndreptată înapoi, spre Evul Mediu, închistat în regulile sale dogmatice, iar cu cealaltă privind spre zorii Umanismului şi ai Renaşterii şi chiar deschizându-le hotărât porţile. De Ion Gănguţ.

Din povestirile lui Dino Buzzati publicăm Muştele (Le mosche), din volumul postum Bestiario, 1991 (povestire publicată în „Corriere de la sera”, 30 noiembrie 1950), tradusă în limba română de Anca-Domnica Ilea. La sfârşitul anilor ’50, scriitorul a declarat într-un interviu că povestirea era „forma lui preferată de expresie” şi, somat fiind să se explice, a definit-o ca pe o „structură scurtă şi sprintenă”: „Scurtă fiind, nu-i lasă vreme cititorului să se plictisească, chiar atunci când e proastă, adică neizbutită”. Se recunoaşte în aceste cuvinte ironia caracteristică stilului buzzatian.

În seria de traduceri literare, din limba italiană în limba română, ale unor librete de operă celebre, vă propunem, în acest număr, al treilea din cele patru acte ale operei Trubadurul, binecunoscuta creație a compozitorului italian Giuseppe Verdi (1813-1901), pe libretul lui Salvadore (sau Salvatore) Cammarano (1801-1852), a cărei premieră a avut loc în data de 19 ianuarie 1853, la Teatrul Apollo din Roma. Opera nu are uvertură, iar începutul primului act coincide cu enunțarea intrigii. Traducerea este realizată de Anamaria Milonean.

Gianni Rodari este unul dintre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai literaturii pentru copii (letteratura per l'infanzia) din Italia. Cărţile sale au avut parte de nenumărate traduceri şi de numeroase premii, printre care prestigiosul Premiu Andersen (1970), „Nobel“ al literaturii pentru copii. În ceea ce priveşte receptarea sa în rândul tinerilor, publicăm o analiză literară realizată de Iulia Popa de la Universitatea de Vest din Timişoara, sub coordonarea italienistei Afrodita Cionchin. În felul acesta îi invităm pe cititorii revistei să (re)descopere universul de basm al lui Gianni Rodari.

În acest număr, Monica Negru o evocă pe una din primele exploratoare ale Munților Carpați, Bucura Dumbravă, pseudonimul literar al lui Fanny Seculici sau Fanou, cum îi spuneau prietenii. Bucura Dumbravă era o poreclă primită după ce făcuse două mari ridicări la munte: una pe masivul Retezatului, unde se odihni pe malul iezerului „Bucura”, în cortul său, și cea de-a doua ridicare pe Dintele Morarului din Bucegi, pentru întâia oară făcută de o femeie. Ea a scris direct în limba română Cartea munţilor, apărută în 1920 la editura Cartea Românească.

Cazul unui maestru buddhist tibetan, al cărui corp dispare, la puțin timp după moarte, dizolvându-se în „lumină”, l-a condus pe Francis Tiso, tibetolog italo-american expert în Milarepa, preot catolic angajat de mult timp în ecumenism și dialogul interreligios, să se ocupe de subiectul „corpului de curcubeu” în religiile asiatice, într-o monografie transdisciplinară, publicată în 2016 în Statele Unite. Volumul, apărut recent în limba franceză, Corps arc-en-ciel et résurrection. La dissolution du corps dans le dzogchen et le christianisme ancien, este recenzat aici de Horia Cicortaș.

Institutul Italian de Cultură din Bucureşti şi Centrul Cultural Italian din Cluj-Napoca, în colaborare cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cu patronajul Ambasadei Italiei în România, aşteaptă candidaturi pentru cea de-a XI-a ediţie a premiului „Marian Papahagi”. Instituit în memoria italienistului şi profesorului Marian Papahagi (1948-1999), premiul este acordat din doi în doi ani în apropierea datei de 14 octombrie pentru realizări culturale notabile, care au ca obiect orice aspect al culturii şi civilizaţiei italiene. Data-limită pentru depunerea candidaturilor: 31 iulie 2024.

Publicăm invitaţia la colaborare pentru nr. 16/2024 al revistei „Translationes”. Tema centrală este Traducerea în perspectivă interculturală, căreia i se adaugă alte arii de interes şi actualitate: impactul informatizării şi digitalizării asupra domeniului traductologic (avantaje, riscuri, provocări); cercetarea istoriei recente a traducerilor în limba română (din 1990 până în prezent), prin analiza cantitativă și calitativă a datelor (domenii de traducere, autori, editori, traducători). Termenul limită pentru trimiterea articolelor este 31 iulie 2024 la isttrarom.translationes@gmail.com.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI

PARTENERI SUSȚINĂTORI




COPYRIGHT

Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.