SEPTEMBRIE 2019, ANUL IX

Veșnicia atinsă de „tatăl lui Montalbano”

În iulie 2019 s-a stins din viaţă un mare patriarh al literaturii italiene contemporane, Andrea Camilleri. Chiar dacă faima sa rămâne legată de comisarul Montalbano, personaj care l-a făcut celebru dincolo de granițele Italiei, prin ciclul de romane și serialul de televiziune care i-a urmat (subtitrat şi pentru publicul român), scriitorul sicilian pe care ni-l dezvăluie Smaranda Bratu Elian în această evocare se remarcă deopotrivă prin vasta și bogata activitate desfășurată în televiziune, teatru şi cinematografie, o experiență formidabilă pe care a pus-o apoi în slujba propriei creaţii.



Andrea Zanzotto/1: o nouă Divina Mimesis

George Popescu ne propune o cheie dantescă a limbajului poetic al lui Andrea Zanzotto. Două ar fi argumentele forte: spectacolul, jocul, sau jocurile, fascinatorii ale Semnificantului în capodopera dantescă și, sub aspect topic, prevalența scripturală a acesteia, exact aceea divulgată în câteva rânduri, cu o insistență niciodată evaluată în toate consecințele sale, de către argentinianul José Luis Borges. Iar dacă titlul acestei «egloge» analitice e asumat pasolinian, faptul se datorează tocmai intuiției autorului Rămășițelor lui Gramsci potrivit cu care în Commedia dantescă Mimesis reprezenta pariul deplin.



Andrea Zanzotto/2: mică antologie poetică

„Iată primul elogiu pe care vreau să-l fac lui Zanzotto: el e un poet liber. Ce ne prezintă în În spatele peisajului? Taina unei panorame, o descoperă în fiece clipă, în fiece minimă fluturare de aripi a anotimpurilor, în fiece schimbare și fiece plinătate de anotimp. E un mod leopardian de a simți peisajul. Iată: un sat, citindu-l pe Zanzotto, cum veți vedea, frust, violent, filtrat, care continuă să se strice și să se regenereze, un sat aerisit, un sat de vrăji și de idile desfigurate de tragedie”. (Giuseppe Ungaretti,1954). Publicăm o primă parte din antologia poetică Zanzotto tradusă şi îngrijită de George Popescu.



PromART. Lelia Floarea Brînda, Drumul spre centru

În acest număr vă propunem o întâlnire cu Lelia Floarea Brinda şi un destin artistic asumat după cincizeci de ani, pe care autoarea ne invită să-l descoperim împreună: Origini reprezintă un prim pas, un început în căutările mele interioare, în drumul meu spre centrul ființei. Lucrările mele încărcate de simboluri sunt inspirate din viaţa aceea sănătoasă și pură a țăranului român la care mă întorc cu nostalgie de fiecare dată când mă retrag din tumultul zilei de azi. Iar masca mea autoportret te invită să te autodescoperi, să te regăsești prin urcarea spre centrul fiecăruia dintre noi".



Miracol românesc Gheorghe Zamfir. Un film în pregătire

„Naiul se studiază astăzi la Școala lui Gheorghe Zamfir. Maestrul își pregătește, astfel, posteritatea. O viaţă de om dăruită muzicii universale, folclorului românesc, oamenilor, naturii şi multor alte pasiuni ca scrisul şi pictura, fac parte din această călătorie spirituală de peste şase decenii. Astfel istoria capătă culoare şi un deplin înţeles prin sunetul de nai românesc”. Publicăm scenariul scris de Ioana Mirela Dorcescu şi Eugen Dorcescu pentru filmul pe care regizorul Victor Popa îl dedică miracolului românesc Zamfir şi pe care vom avea bucuria de a-l oferi publicului prin revista noastră.



Restituiri. Video Ion Marin Almăjan despre cultura Banatului

Scriitorul Ion Marin Almăjan ne propune o incursiune plină de interes şi actualitate în cultura Banatului, pornind de la Lucian Blaga şi articolul Barocul etnografiei româneşti, apărut în ianuarie 1926 în revista „Banatul”: „Cultura Banatului se prezintă ochiului, ce ar voi s-o îmbrăţişeze ca întreg, sub aspectul la început cam deconcertant al unui paradox. Niciuna din provinciile româneşti nu are o cultură etnografică, anonimă, populară, atât de diferenţiată ca Banatul, dar în acelaşi timp niciuna din provinciile româneşti n-a dat relativ aşa puţine personalităţi creatoare ca Banatul”.



W.O.M.B – Trupul punct: Proiect fotografic și instalație

Joncțiunea între ceea ce arată a fi o fotografie utilitară - mimarea unei ecografii intrauterine și una artistică, plasează butaforia W.O.M.B (trad. uter) într-un spațiu ideatic al actualității. Atemporala geneză rămâne să se supună unor consecințe existențiale specifice secolului XXI. Lucrările W.O.M.B articulează expresia unui plonjeu în sfera intimității alveolare, ubicue și în același timp dispozabile. Intenția este construită în jurul unui discurs vizual fragmentat de elemente de supra realitate, nu neapărat propus cu emotivitate, ci mai degrabă cu o curiozitate latentă. De Sandra Bazavan.



Database Scriitori români în italiană. Noi apariţii

Semnalăm actualizarea bazei noastre de date Scriitori români în italiană, coordonată de Afrodita Cionchin şi Mauro Barindi. Printre autorii români publicaţi în 2019 în traducere italiană până acum, găsim o seamă de poeţi precum Ofelia Prodan, Maria Niculescu, Elena Spătaru, Diana Olteanu, Elena Preduşel, Constantin Dumitrescu şi Ioan Grăpinoiu. De asemenea, continuă publicarea în italiană a scrierilor lui Cioran, Eliade şi Constantin Noica, cu alte titluri de interes. La acestea se adaugă cele două romane ale lui Eugen Uricaru, La sottomissione (Supunerea) şi Vladia.


Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.




PARTENERI INSTITUŢIONALI












COPYRIGHT


Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.