APRILIE 2020, ANUL X

Epidemiile din trecut și înțelepciunea uitată a Veneției

În aceste zile în care stăm acasă constrânşi de coronavirus, Smaranda Bratu Elian ne arată cum literatura și cultura în general pot veni și ele în ajutorul medicilor și publicului nostru, prezentându-ne învăţămintele din trecutul Veneţiei în timp de epidemie. Probabil că puțini știu de măsurile pe care și le lua Serenissima pentru a se feri de epidemii, ori de structurile construite special în acest scop. Poate că mulți au cunoştinţă de existența lazaretelor în Europa de odinioară, dar mai puțini despre originea venețiană nu doar a termenului, ci și a instituției.



„Măcar în somn să nu fim refugiați”. In memoriam Paul Goma

Paul Goma (n. 1935 în Basarabia), modelul prin excelenţă al disidenţei anticomuniste autentice, ne-a părăsit în 25 martie 2020, răpus la Paris de coronavirus. În 2010, editura italiană Keller a publicat, în traducerea lui Davide Zaffi, Din calidor, sub titlul, preluat din carte: Nel sonno non siamo profughi. Omagiul adus de editură scriitorului zilele trecute este emoționant: „Perdiamo un grandissimo scrittore che ha raccontato l'Est Europa dagli anni Trenta in poi”. Paul Goma nu mai este refugiat. S-a mutat în patria eternă. Dumnezeu să-l odihnească! De Flori Bălănescu.



O viaţă în slujba italienisticii. In memoriam Helga Tepperberg

În 4 martie 2020 italienistica românească a pierdut un nume de seamă din „generaţia de aur”: Doamna Profesoară Helga Tepperberg de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Prin colaborarea colegei Monica Fekete şi a colectivului de italienistică al universităţii clujene publicăm o pagină corală ca un pios omagiu în memoria distinsei Professoressa care din 1998 și-a dedicat întreaga energie catedrei de Limbi şi Literaturi Romanice a Facultății de Litere. A început ca lector suplinitor, apoi titular și din 1990 a devenit conferențiar până la ieșirea la pensie în anul 2009.



Un prieten de cursă lungă al literaturii române

Apariția în Italia la sfârșitul lui 2019 în versiunea lui Mauro Barindi a unei noi traduceri din română este fără îndoială un prilej de bucurie. Mauro face parte din grupul restrâns al italienilor ce și-au petrecut nu mulți ani în țara noastră ca lectori, devenind apoi propagatori ai beletristicii românești, indiferent de cursul ulterior al existenței. Buna cunoaștere a românei, dexteritatea în mânuirea materialului lexical și stilistic italian, empatia cu care aderă el la spiritul fiecărei scrieri sunt de admirat în egală măsură în cazul prozei ficționale, documentare ori eseistice, ca și al poeziei. De Doina Condrea Derer.



„Răsuflarea ametistului”. Versuri de Nicoletta Di Gregorio

Născută la Pescara, unde trăieşte şi activează în calitate de editor (conduce prestigioasa editură „Tracce”), de animator cultural şi, îndeosebi, de poetă, Nicoletta Di Gregorio este autoarea mai multor volume de versuri. În culegerea Il respiro dell’ametista (Răsuflarea ametistului, din care publicăm câteva poeme, poeta îşi conservă, în linii mari, registrul liric de la debut, identificabil în exhibarea programatic asumată a inocenţei dublate de interogaţia gravă a sinelui confruntat cu neliniştile propriei existenţe şi totodată ale ambientului căruia i se livrează. Traducere de George Popescu.



Din povestirile autobiografice ale lui Massimo d’Azeglio: „Oaspeții”

Povestirile autobiografice ale lui Massimo d’Azeglio (1798-1866), cunoscut om politic, dar și pictor și scriitor de succes, încep prin a evoca oameni și momente din împrejurimile Romei. Publicăm povestirea în care îi prezintă pe oaspeții înstăritului jupân Checco din satul Marino, după ce în precedenta îi trecuse în revistă familia. „O să încep cu mine, nu din lipsă de modestie, ci pentru că am stat acolo cu lunile și pentru că ajunsesem atât de intim cu ai casei încât eram considerat și mă puteam considera fără să exagerez cel mai important oaspete al lor". Traducere de Doina Condrea Derer.



„A fotografia Veneţia” cu Marco Contessa şi Matteo Chinellato

„Un lucru pe care cu siguranță nu-l vom uita niciodată va fi tăcerea acestei carantine, doar zgomotul apei, al vântului şi al timizilor pescăruşi”, scrie Marco Contessa într-o postare pe Facebook în timpul pandemiei de covid19. Serenissima a fost victima mai multor epidemii devastante de ciumă şi, nu întâmplător, în căutarea unor metode eficiente de prevenire, chiar venețienii au inventat carantina. Două dintre cele mai frumoase Biserici ale sale, Redentore şi Madonna della Salute, rămân şi azi martore ale încrederii pe care o au venețienii în salvarea Dumnezeiască.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.




PARTENERI INSTITUŢIONALI














COPYRIGHT


Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.