NR. 12/DECEMBRIE 2025, ANUL XV - LECTURĂ PLĂCUTĂ!


ITINERAR DE LECTURĂ

Mussolini, între gol interior și hybris politic

Romanul-document al lui Antonio Scurati, Fiul secolului, este una dintre cele mai provocatoare și necesare reconstituiri literare ale ascensiunii lui Benito Mussolini. Riguros în documentare, romanul funcționează și ca avertisment contemporan. Distins cu prestigiosul Premiu Strega (2019), a apărut în limba română la Editura Litera, în colecția „Clasici contemporani” (2022), într-o traducere semnată de Bianca Paulevici, care reușește să transpună cu acuratețe și ritm specific gravitatea prozei lui Scurati, un echilibru între precizie documentară și tensiune narativă. De Carmen Făgeţeanu.

Data de 2 noiembrie a marcat împlinirea a cincizeci de ani de la asasinarea lui Pier Paolo Pasolini, ucis în 1975 pe pista aeroportului de hidroavioane din Ostia. O jumătate de secol fără unul dintre cei mai importanți intelectuali ai secolului XX, a cărui moarte, la doar 53 de ani, rămâne în continuare învăluită în mister. În întreaga Italie au avut loc numeroase evenimente comemorative. Pentru rubrica „Întâlniri critice”, Afrodita Cionchin şi Giusy Capone l-au intervievat pe Fabio Francione, editorul volumului Pier Paolo Pasolini sconosciuto. Interviste, scritti, testimonianze.

În Italia există o bibliografie nesfârșită despre Pier Paolo Pasolini, drept urmare, cititorul de rând întâmpină dificultăți în a se orienta. Însă cartea lui Paolo Desogus (conferențiar doctor la Universitatea Sorbona din Paris), In difesa dell’umano. Pier Paolo Pasolini tra passione e ideologia („În apărarea umanului. Pier Paolo Pasolini între pasiune și ideologie”), apărută în 2025 la editura La Nave di Teseo (Milano, 494 pagini), îl așază pe poetul, regizorul și intelectualul din Bologna într-o lumină nouă. Recenzia este semnată de Giuseppe Muraca.

Care este diferența fundamentală dintre expunerea virtuală și aceea din muzeu? Este expunerea în muzeu superioară celei online – sau reprezintă doar o formă diferită de prezentare a unui obiect plastic? Luciana Tămaş propune o anchetă care pune față în față viziunile unor tineri artiști de la Liceul de Artă „Aurel Popp” din Satu Mare și acelea ale dascălilor, artiști maturi. Toți cei intervievaţi contribuie la pavilionul Symptomatic/ Asymptomatic (Volume 2), pe care Luciana Tămaş îl curatoriază, alături de Lola Belecciu și Kiraly Gabriela, în cadrul celei de-a șaptea ediții a The Wrong Biennale 2025/2026.

Revista Orizonturi culturale italo-române este partener media al expoziției personale de artă contemporană „Indistinti confini - Ovidio e la METAMORFOSI” a artistei Luminiţa Ţăranu, deschisă în perioada 26 noiembrie 2025 - 7 decembrie 2025 la Accademia di Romania in Roma. Instalația, pe care artistă a creat-o pentru această ocazie, interpretează, prin tehnica desenului pe hârtie, creaţia poetului roman Ovidiu, Metamorfoze, capodoperă literară a lumii clasice latine. Catalogul expoziției se bucură de textul critic al cunoscutului istoric și critic de artă prof. univ. Alessandro Masi.

La două decenii de când a început să își facă un nume în critica literară, Gabriela Gheorghișor devine un nume și în poezie. Debutul puternic, prin volumul Văduva plătește dublu, apărut în 2024 la Editura Cartea Românească, e girat pe coperta a patra de Mircea Mihăeș și Vasile Spiridon. Poeziile pe care le publicăm aici în română, iar în ediţia italiană în traducere, anticipează un volum în pregătire, în care autoarea va continua tematica poemelor anterioare, autoficţiunea, introspecţia, preocuparea pentru trauma identitară, singurătate, trecutul familial şi corporalitate.

Dacă în România nu sunt la modă sau de mare interes geografiile literare sau literatura regiunilor (în ciuda unor preocupări ale unor critici precum Cornel Ungureanu sau ale unor universitari mai tineri), în Italia sunt destul de prezente, atât în antologii consacrate (printre ultimele, seriile coordonate de Bonifacio Vincenzi în colecția Nuova Luce a editurii Macabor), cât și în reviste online sau lit-blog. În speranța unei Geografii literare a Italiei care să poată fi citită la un moment dat în România, Daniel D. Marin continuă în acest număr seria de „microfotografii” ale poeziei italiene din nord-est.

Maria Borio este poetă și eseistă, redactor al site-ului cultural Le parole e le cose. Fondatoare a festivalului european Poesiæuropa, colaborează cu programele Radio 3 Rai și cu catedra de literatură italiană contemporană a Universității din Perugia. În literatura italiană contemporană, coordonează secțiunea de poezie a revistei Nuovi Argomenti. Cea mai recentă carte a ei de poezie este Transparența (colecția Lyra giovani, coordonată de Franco Buffoni, Interlinea, 2019), tradusă în SUA. Publicăm un grupaj de poeme inedite, cu prezentarea şi traducerea lui Daniel D. Marin.

Publicăm, în traducerea semnată de Anca-Domnica Ilea, textul Micetto de Frédéric Vitoux, din Dictionnaire amoureux des Chats (Plon/Fayard, 2008), o evocare a celor mai celebri cotoi și nu mai puțin celebri iubitori de cotoi de-a lungul veacurilor, ci și un prilej de-a se răfui cu clișeele, prejudecățile, antropomorfizarea, snobismul, vanitatea, lașitatea, ignoranța criminală, obscurantismul, fanatismul, fățărnicia, slugărnicia... Un imn de slavă animalității înseși (nu idealizate, ci aureolate de misterele Naturii), autenticității și sincerității.

Facultatea de Istorie – Universitatea București, în zilele 20-21 noiembrie 2025, a organizat conferința Forme de asociere în România (secolele XIX-XXI): asociații profesionale, organizații sindicale și patronale, cluburi și societăți secrete. La conferință au participat cu comunicări, materiale powerpoint, cercetători, profesori universitari, muzeografi, arhiviști, doctoranzi din București și alte localități din țară. După fiecare prezentare, au fost formulate întrebări, au avut loc discuții și dezbateri, s-au stabilit unele conexiuni și relații de comunicare. De Monica Negru.

Textul teatral Begole sull'ego di un Pinocchio. Machiavelli trattato bis-trattato de Elisabeta Petrescu a apărut în Italia, cu o prefață de Graziano Graziani, Milano, FVE Editori, 2021. Ricoșeurile lingvistice ale autoarei expun într-un joc persiflant tandemul Machiavelli-Pinocchio, martori ai unei societăți consumate în numele puterii risipite între diverse facțiuni aglomerate de indivizi egotiști cu porecle emblematice. Autoarea ne propune propria traducere în limba română, sub titlul Orice Naş își are Nașul. La răscruce de tâlcuri, din care publicăm în acest număr partea a V-a.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI

PARTENERI SUSȚINĂTORI




COPYRIGHT

Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.