NR. 1/IANUARIE 2026, ANUL XVI - LECTURĂ PLĂCUTĂ!


DATABASE

„Scriitori români traduşi în italiană”: apariţiile anului 2025 în Italia

La încheierea anului 2025 a venit vremea bilanţului privind apariţiile editoriale înregistrate în baza noastră de date Scriitori români traduşi în italiană, îngrijită de Afrodita Cionchin şi Mauro Barindi. Totalul publicaţiilor din 2025 este de 16 noi traduceri de opere românești sau legate de universul cultural românesc. Structura aparițiilor relevă o preponderență a prozei (șase volume), urmată de poezie (cinci volume), teatru (două), memorialistică (două volume) și eseistică (un volum), o distribuție care reflectă diversitatea formelor de expresie prin care literatura română ajunge la publicul italian.

Poetul Radu Ulmeanu împlineşte, în 25 ianuarie, optzeci de ani. Urările noastre de bine, alături de interviul realizat de Luciana Tămaş: „Proiectul meu de ultim moment / e să mă spânzur de vrăbii / pentru a vedea ce mai e nou cu Apocalipsa (Proiect). Dacă e să ne referim la momentul de față, lucrurile au luat o turnură cu adevărat belicoasă, surprizele apocaliptice neputând fi excluse, cu armata rusă la granițele României și Europei, în plin război efectiv al Rusiei cu Ucraina, cu împușcături, bombardamente terestre și aeriene, și un altfel de război, cel hibrid, cu întreaga Europă – și nu numai”.

Invitatul acestei luni la rubrica noastră Întâlniri critice este Alberto Cristofori (Milano, 1961), traducător și editor care colaborează cu diverse edituri milaneze și predă la „școala de limbaje ale culturii” Fenysia din Florența. Traducerea sa în italiană contemporană a Decameronului lui Giovanni Boccaccio a fost lansată în mai 2025. „Decameronul, la fel ca toate textele clasice, ne oferă filtre prin care putem privi lumea mai clar, pentru a o cunoaște și pentru a ne cunoaște mai bine. Numai pe această cunoaștere se poate întemeia o speranță, oricât de firavă, de progres și îmbunătățire”.

„Pentru mine, literatura este întruchiparea lumească, finită, a unui spirit universal și infinit, pe care, în unele opere ale mele, o numesc „marea interpretabilității”, incluzând intențiile autorilor, pe cele ale cititorilor și pe cele inerte, dar nu moarte, ale textelor. Joyce combină genurile pentru a le demonstra superficialitatea, pentru a le ridiculiza”. În acest număr, invitatul secțiunii Întâlniri literare a revistei noastre este Enrico Terrinoni, profesor titular de literatură engleză la Universitatea pentru Străini din Perugia. Interviul este realizat de Afrodita Cionchin şi Giusy Capone.

Publicăm un interviu cu Alessandro Gianetti și Marino Magliani, autorii cărții In Italia con Italo Calvino / În Italia cu Italo Calvino (Giulio Perrone Editore, 2025). Protagonistul este Ramón, un vagabond care, într-o zi de septembrie din 1986, citeşte un articol despre Calvino. Scriitorul murise cu un an în urmă, însă Ramón nu știa. Cum îl descoperise încă din copilărie, cărțile lui deveniseră pentru el o adevărată obsesie, aşa că hotărăște să meargă la cimitirul din apropierea localității Castiglione della Pescaia, cu dorința de a-l saluta pe scriitor și de a-i vorbi, fie și de la distanță.

Printr-o succesiune de fragmente autobiografice care acoperă aproximativ șaptezeci de ani, Strigătul rănilor de Aurora Martin (Editura Thea, 2024) spune povestea unei copilării marcate de carențe afective și violență, a relațiilor familiale și de cuplu, a maternității, a experienței emigrării, a bolii și a renașterii prin artă. Parcursul Margaretei David se desfășoară între România, Asia Centrală și Italia, până la maturitate, moment în care scrisul și pictura devin instrumente de vindecare și de reconciliere cu propriul trecut. Recenzie de Carmen Teodora Făgețeanu.

Marco Vitale este un poet italian contemporan cu o voce lirică distinctă, stabilit din 1989 la Milano, unde îmbină traducerea literară cu diverse colaborări editoriale. Opera sa reflectă o introspecție meditativă și o atenție subtilă asupra timpului, a memoriei și a prezenţei lumii, exprimată într-un limbaj clar și dens. Cel mai recent volum este La strada di Morandi (Passigli Editori, 2024), prefațat de Gabriella Palli Baroni, în care imaginea evocatoare a drumului alb, legat de artistul Morandi, devine motiv poetic central. Publicăm un grupaj de poezii traduse de Carmen Făgețeanu.

Una dintre figurile importante ale literaturii române și un vrednic reprezentant al romanului Europei Centrale este Liviu Rebreanu. Întemeietor al romanului modern în literatura română, Liviu Rebreanu, scriitor realist, reușește să creioneze în operele sale spiritul comun european. Născut într-o zonă în care culturile se întâlnesc, Liviu Rebreanu este puternic influențat de multiculturalism, lucru care se poate observa şi în operele sale, unde manifesta o afinitate aparte pentru tematicile care tratează diferențele sociale şi culturale. De Olivia Maria Necşa.

Din povestirile lui Dino Buzzati publicăm Ospățul Împăratului, după Il pasto dell’Imperatore, din volumul Siamo spiacenti di..., 1975, tradusă în limba română de Anca-Domnica Ilea: „Ce-i place mai mult Împăratului la masă? În castelu-i părăginit din creierii munților contele Beroquin Prenez se frământa. Aflat în trecere prin vale cu ceata lui de cavaleri, Carol cel Mare binevoi-va să prăznuiască acasă la dânsul. Așa trimis-a solie. Contele Beroquin e nevoiaș dar ține la onoarea cea strămoșească. O să dea un banchet demn de Nero. Dar Împăratului, ce-i place mai mult?”

Textul teatral Begole sull'ego di un Pinocchio. Machiavelli trattato bis-trattato de Elisabeta Petrescu a apărut în Italia, cu o prefață de Graziano Graziani, Milano, FVE Editori, 2021. Ricoșeurile lingvistice ale autoarei expun într-un joc persiflant tandemul Machiavelli-Pinocchio, martori ai unei societăți consumate în numele puterii risipite între diverse facțiuni aglomerate de indivizi egotiști cu porecle emblematice. Autoarea ne propune propria traducere în limba română, sub titlul Orice Nas își are Nașul. La răscruce de tâlcuri, din care publicăm în acest număr partea a VI-a.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI

PARTENERI SUSȚINĂTORI




COPYRIGHT

Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.