NR. 1/IANUARIE 2025, ANUL XV - LECTURĂ PLĂCUTĂ!


ANIVERSĂRI

I. Guția despre semnificația Madonei lui Raffael în poezia lui Eminescu

În  1983 apărea în Italia o lucrare remarcabilă închinată marelui nostru poet, Il significato della Madonna di Raffaello nella poesia di Eminescu (La Goliardica Editrice, Roma) semnată de Ioan Guția, absolvent al Școlii Române din Roma în 1942 și apoi, pentru mulți ani, profesor de limba română la Universitatea Sapienza din Roma. Prin pertinența unor interpretări și nuanțe, precum și prin lărgirea sferei de cercetare – de la istoria artei la izvoare literare germane și italiene – demersul lui Guția rămâne unul de referință în exegeza eminesciană. De Eleonora Cărcăleanu.

La încheierea anului 2024 a venit vremea bilanţului privind apariţiile editoriale înregistrate în baza noastră de date Scriitori români traduşi în italiană, îngrijită de Afrodita Cionchin şi Mauro Barindi. Totalul publicaţiilor din 2024 este de 18 titluri, +1 comparativ cu 2023. Proza ficţională, deşi rămâne genul cel mai reprezentat, a adus doar 7 titluri în comparație cu cele 13 din 2023. O scădere care însă a permis o diversificare mai mare a temelor și autorilor cu genurile mai puțin frecvente până acum, poezie, memorii/corespondență, teatru și eseistică (însumând 11 titluri).

În acest număr, un amplu interviu despre lumea criticii de carte de astăzi. Invitata noastră este Elena Grazioli, cercetător în cadrul Universității de Stat din Milano: „Mi se pare că tendinţele actuale se orientează spre studiile de gen și spre ecocritică. În ceea ce mă priveşte, rămân la învățăturile lui Raimondi: textul îți arată calea ce trebuie urmată, deci priceperea criticului constă în aplicarea eficientă a categoriilor adecvate și funcționale pentru interpretarea textului respectiv. Pentru că răspunsurile se găsesc numai în text”. Interviu de Afrodita Cionchin şi Giusy Capone.

„Poezia lui Umberto Saba poate fi considerată un răspuns unic și personal la criza subiectului modern, mai ales în comparație cu poetica lui Eugenio Montale și Giuseppe Ungaretti, contemporanii săi. În timp ce Montale și Ungaretti se confruntă cu fragmentarea identității prin intermediul unor soluții lingvistice și stilistice care deseori tind spre obscuritate și ermetism, Saba alege o cale diferită, fondată pe claritate, autenticitate și aderență la viața de zi cu zi”. Michele Paragliola este profesor de Poezie italiană contemporană în cadrul Universității Suor Orsola Benincasa din Napoli.

Publicăm partea a cincea a interviului cu Thomas Becker, realizat de Luciana Tămaş. Becker vorbeşte aici despre Boris Groys, Stalin şi avangarda rusă: „Aceste experimente revoluționare din punct de vedere artistic au trecut, inițial, complet neobservate de politicile revoluționare ale Partidului Comunist, deoarece aveau o utilitate redusă pentru popor. Astfel, s-au putut, la început, dezvolta nestingherite de politic, până în momentul în care Stalin și-a implementat politica de epurare ca formă de populism conservator și a denigrat, în fața poporului, avangarda ca fiind elitistă”.

În 1996, când a fost publicat pentru prima oară, Jurnalul anilor 1935-1944 al lui Mihail Sebastian a constituit un eveniment editorial ce avea să-l relanseze pe scriitor pe scena literară mondială. Opera diaristică a fost publicată în mai multe ediții în limbi străine, cea mai recentă fiind cea italiană, tipărită de editura Castelvecchi din Roma (traducere, îngrijire și prefață de Mauro Barindi  și Horia Corneliu Cicortaș). Element important pentru aprecierea lui Mihail Sebastian ca scriitor, Jurnalul este deopotrivă un reper pentru cunoașterea istoriei românești a secolului XX. O recenzie de Gabriel Badea.

La ultima ediţie „Gaudeamus”, Smaranda Bratu Elian a descoperit o carte pe care ne-o prezintă aici. Autorul este Domenico Caselli, iar cartea, Măcelărirea bucureștenilor pe vremea lui Chehaia Bei și alte minunate povestiri din Bucureștii de la începutul veacului al 19-lea, apărută în 2015 la editura Vremea în colecția Planeta București, inițiată și coordonată de Silvia Colfescu – scriitoare, editoare și ilustratoare de carte, ea însăși îndrăgostită de istoria Bucureștilor, și îngrijitoarea acestei ediții. Prefațatorul cărții este Dan Roșca, excepțional cercetător al istoriei vieții cotidiene a Bucureștilor.

Sub titlul Perfecțiunea este un idol arctic care ne înduioșează, publicăm un grupaj de versuri semnate de poeta Silvia Rosa. Este autoarea cărților de poezie Di sole voci (2010; mențiune specială a Criticii la Premiul literar Città di Sassari 2012), SoloMinuscolaScrittura (2012; finalistă la Premiul Lorenzo Montano 2013), Genealogia imperfetta (2014), Tempo di riserva (2018) și Tutta la terra che ci resta (2022; Finalistă la Premiul Versante Ripido 2021-2022; Locul 3 la Premiul Paesaggio Interiore 2023). Prezentare și traducere de Daniel D. Marin.

În cadrul celebrărilor internaționale ale celui de-al șaptelea centenar al marelui explorator Marco Polo, Universitatea Națională de Artă din București, la inițiativa Comitetului Dante Alighieri din București, organizează expoziția de artă contemporană Marco Polo: călătoria ca întâlnire. Expoziția a fost inaugurată în București şi apoi găzduită la Veneția și Genova, iar în ianuarie va ajunge la Roma. Cu ocazia evenimentului de la Genova, am discutat cu Nicoleta Silvia Ioana, curatoarea expoziţiei, și cu artistele Universității de Artă din București, care au contribuit la realizarea lucrărilor expuse.

În seria de traduceri literare, din limba italiană în limba română, ale unor librete de operă celebre, vă propunem, în acest număr, actul al III-lea al operei Traviata, binecunoscuta creație a compozitorului italian Giuseppe Verdi (1813-1901), pe versurile lui Francesco Maria Piave (1810-1876, libretist, traducător, critic de artă şi impresar teatral veneţian), după drama Dama cu camelii de Alexandre Dumas fiul. Prima reprezentaţie a avut loc în 6 martie 1853 la Teatrul La Fenice din Veneţia. Traducerea este realizată de Anamaria Milonean.

IFSGen-Rețeaua pentru cercetarea istoriei femeilor și promovarea studiilor de gen în spațiul românesc a organizat în zilele de 5-6 decembrie 2024 o nouă conferință online, după cea din decembrie 2023: „Perspective diacronice asupra condiției femeilor din spațiul european: imagine, reprezentare și realitate”. Ediția din acest an a reunit 50 de specialiști din universități, muzee, biblioteci, arhive, institute și centre de cercetare din România și din străinătate. În acest articol, Monica Negru trece în revistă lucrările prezentate în cadrul conferinţei.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI

PARTENERI SUSȚINĂTORI




COPYRIGHT

Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.