NR. 2, FEBRUARIE 2017, ANUL VII

Leonardo Sciascia, „Contextul”. Puterea care neagă democraţia

Leonardo Sciascia (1921-1989) inaugurează noua rubrică realizată de Smaranda Bratu Elian şi dedicată cărţilor şi autorilor de care e rău dacă uităm. Printre genurile literare create sau remodelate de Sciascia, unul de mare impact a fost cel al romanului poliţist, iar dintre cele şase romane poliţiste ale scriitorului unul singur nu a fost tradus în română: Contextul. O parodie. Acesta redă fenomenologia unei societăţi dominate de o putere subterană care este negarea punctuală a sistemului democratic. Mai este oare nevoie să atragem atenţia, astăzi, editurilor româneşti asupra lui?



In memoriam Tullio De Mauro. O mare pierdere pentru cultura italiană

În 5 ianuarie 2016 s-a stins din viață la Roma, la vârsta de 84 de ani, profesorul Tullio De Mauro. Știrea a îndurerat cumplit nu numai comunitatea lingvistică și culturală italiană, ci și pe italieniștii din întreaga lume, care vedeau în personalitatea marelui lingvist, profesor universitar, eseist, politician și manager cultural, un atent observator și cercetător al limbii italiene în dinamica sa, un analist obiectiv al transformărilor suferite de cultura italienilor, un neobosit reformator al lecturii ca o cale de îmbogățire și de creștere interioară a copiilor și a tinerilor. De Oana Boşca-Mălin.



Natalia Ginzburg, despre vocile memoriei

Natalia Ginzburg (1916-1991), născută Levi, este o prezență singulară în spațiul cultural al Italiei postbelice și post-fasciste. Publicăm povestirea Inverno in Abruzzo (Iarnă în Abruzzo) din volumul Le piccole virtù (Micile virtuți), în care Natalia Ginzburg evocă atmosfera anilor 1940-1943, petrecuți alături de soţul ei, Leone Ginzburg, în exil la Pizzoli, o mică localitate din regiunea Abruzzo. Exercițiul pe care îl practică autoarea e reinventarea memoriei într-o manieră melodioasă, nostalgică, de o puternică densitate imagistică. Traducere de Dana-Alexandra Popa.



Italo Calvino, limbajul emblemelor

Italo Calvino (1923-1985), scriitor şi ziarist, este cel mai tradus scriitor italian contemporan. Textele din Castelul destinelor încrucişate şi Taverna destinelor încrucişate au fost publicate într-un singur volum în anul 1973. Ideea de a folosi tarotul ca metodă narativă, după propria-i mărturisire, i-a venit la un seminar internaţional despre structura povestirii. El a studiat tarotul cu ochii necunoscătorului, a urmărit sugestiile, asociaţiile, într-o interpretare după o iconografie imaginară, subiectivă, aşa cum este şi actul de creaţie. Publicăm câteva povestiri traduse de Livia Mărcan.



Lectura lui Dante. Staţiu se înclină în faţa lui Virgiliu (Purgatoriu XXI)

Laszlo Alexandru prezintă Cântul al XXI-lea al Purgatoriului, în care Dante şi Virgiliu se află tot în al cincilea cerc, unde apare Staţiu. „În faptul de a fi făcut din Staţiu, admiratorul lui Virgiliu, căruia recunoaşte că îi datorează totul, un poet inferior lui Virgiliu, care l-a condus pe calea artei şi pe cea a mântuirii, pe cel care într-un fel trebuie să-i urmeze lui Virgiliu, Dante arată nu doar devotament, omagiu, recunoştinţă, ci afecţiune şi iubire cum poate că nici un umanist n-a avut faţă de poetul latin. Virgiliu apare ca om, în ce priveşte virtuţile sale, ca într-adevăr cel mai mare” (Gallardo).



Unde se termină graniţa: in memoriam Gérard Delaloye

În noaptea de 4 spre 5 decembrie 2016, la Sibiu, s-a stins din viață Gérard Delaloye, istoric şi jurnalist elvețian născut în 1941 şi stabilit de mulți ani în sudul Transilvaniei. Intelectual rafinat care şi-a dedicat ultimii zece ani din viaţă studiului sistematic al istoriei României, în ultima sa carte (în franceză) Les Douanes de l’âme (Vămile sufletului), Gérard Delaloye alege metafora frontierei şi a călătoriei pentru a aborda, printre alte, analogiile multietnice între istoria Elveţiei şi a Transilvanei. «Un mare european», după cuvintele lui Jacques Pilet. Articol de Giovanni Ruggeri.



Şapte ani de Seri Italiene sărbătoriţi cu Niccolò Machiavelli

În 6 ianuarie 2017, la librăria Humanitas de la Cişmigiu, Serile Italiene au împlinit şapte ani, prin cea de a 43-a ediţie, „invitatul” de onoare fiind Niccolò Machiavelli, care în 2010 a dat startul proiectului prin reeditarea celebrei lucrări Principele în traducerea marii italieniste Nina Façon. Acum s-a lansat volumul de Scrisori, prima ediţie românească apărută în colecţia „Biblioteca italiană” în traducerea Smarandei Bratu Elian. La dezbaterea Politica văzută din culise invitaţi au fost: Ion Goian, specialist în Machiavelli, politologul Ioan Stanomir şi doamna Elian. Cronică de Flavia Vendetti.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI












COPYRIGHT


Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.