MAI 2020, ANUL X

10 ani de „Orizonturi". Masă rotundă la distanţă

2010-2020. Aniversarea de zece ani a unei reviste unice, online, interculturală și bilingvă, născută dintr-o excelentă intuiție a fondatoarei sale, Afrodita Cionchin. Circumstanțele impuse de realitate nu permit sărbătorirea acestui eveniment la Salonul Internaţional de Carte de la Torino, așa cum era prevăzut. O facem însă dând glas intervențiilor invitaţilor noştri la o masă rotundă virtuală, începând cu cele 10 cuvinte-cheie ale Afroditei Cionchin, care deschid perspectiva spre stelele din galaxia revistei. Continuă Monica Fekete, Mauro Barindi și Antonio Di Gennaro.



Doina Condrea Derer: Un deceniu fructuos

Intervenţia eminentei italieniste, d-na prof. Doina Condrea Derer de la Universitatea din Bucureşti, căreia îi datorăm rubrica Umberto Saba traduceri, evidenţiază parabola ascendentă a promiţătoarei, pe atunci, doctorande Afrodita Cionchin care, cu o nouă abordare, a adus o schimbare de perspectivă în studiile de literatură italiană din România. Doamna prof. Derer recunoaște că, datorită temerității și determinării fondatoarei, revista „Orizonturile culturale italo-române” ocupă astăzi o poziție pe care revistele istorice de italienistică nu au reușit să o cucerească de-a lungul timpului.



Smaranda Bratu Elian: Mărturii și speranțe, la 10 ani

O altă exponentă de marcă a italienisticii românești şi membru de onoare al comitetului nostru de redacţie, d-na prof. Smaranda Bratu Elian de la Universitatea din Bucureşti, subliniază valoarea revistei în misiunea plurivalentă de a construi punți solide între cultura română și cea italiană. În acest sens, menționează că bazele de date care pot fi consultate online sunt surse prețioase de informații pentru cercetători, în special pentru italieniştii români în vederea unor ulterioare studii. Acestora le adresează un important apel pornind de la dificultatea enormă de a le completa şi aduce la zi.



Bruno Mazzoni: Un motiv de bucurie (într-un an nefast pentru prezent)

Dintre personalitățile care, cu ocazia aniversării decenale a „Orizonturilor culturale italo-române” iau cuvântul pentru a aduce laude revistei, nu avea cum să lipsească un reprezentant ilustru al românisticii italiene, prof. Bruno Mazzoni de la Universitatea din Pisa. Pornind de la întâlnirea cu Afrodita Cionchin la un simpozion de la Institutul Român de Cultură de la Veneţia, prof. Mazzoni evidenţiază prețioasa activitate pe care „curajoasa și întreprinzătoare italienistă” avea să o realizeze pentru a crea una dintre cele mai meritorii reviste dedicate celor două spaţii culturale.



Oana Boşca-Mălin: Fiecare pas înainte deschide perspective noi

Oana Boșca-Mălin, actualmente director adjunct la Accademia di Romania din Roma, are cuvinte de laudă pentru Afrodita Cionchin și valorosul său proiectul cultural în care, ca italienistă şi colegă de generație a acesteia, recunoaște punctul de convergență lunară a direcţiilor de interes în cele mai variate sectoare care, toate laolaltă, oferă o panoramă vie și mereu actualizată a ceea ce este nou în studiile de românistică și de italienistică din cele două ţări. „Orizonturi culturale italo-române" este, aşadar, în mod tot mai pronunțat un reper, un brand.



„Orizonturi" 10: Viorica Bălteanu, Elena Pîrvu, George Popescu

O triadă de nume remarcabile în panorama italienisticii românești, d-na prof. Viorica Bălteanu de la Universitatea de Vest din Timişoara, respectiv d-na prof. Elena Pîrvu şi dl. prof. George Popescu de la Universitatea din Craiova, se reunesc în această pagină pentru a-şi exprima, în termeni călduroși, aprecierea pentru lăudabila iniţiativă a Afroditei Cionchin care a știut să modeleze o revistă devenită, de-a lungul acestor ani, un punct de referință și „pod regal” pentru și între cultura română și cea italiană. Dorindu-i, la ceas aniversar, viață lungă și deschisă necontenitei înnoiri.



Baza de date „Scriitori români în limba italiană”: cât s-a publicat în 2019

Ca în fiecare an, în mai vă oferim panorama bazei de date privind apariţia cărților românești în traducere italiană, acum cele din 2019. Dacă, pe de o parte, poezia cucerește în mod surprinzător poziţia cea mai înaltă a podiumului cu 9 volume, proza şi eseistica continuă să ocupe, deşi doar cu o treaptă mai jos, un loc cu totul respectabil prin prezența unor „monștri sacri” precum Cioran, Eliade, Ionescu și Cărtărescu, datorită editurilor care îşi confirmă angajamentul prețios și constant al promovării și difuzării culturii române în Italia, aducând-o în centrul atenției cititorilor din peninsulă.



„Elegie allucinogene”, publicat în 2019 în Italia. Dialog cu Ofelia Prodan

Reparcurgând traducerile din literatura română publicate anul trecut în Italia, repropunem dialogul cu Ofelia Prodan, pornind de la Elegie allucinogene (Edizioni Forme Libere, 2019), în traducerea şi îngrijirea lui Mauro Barindi. Printre alte aspecte de interes privind creaţia sa literară, poeta afirmă: „Deși nu am urmat o cale a influențelor și nici măcar a afinităților, cărții mele italiene îmi place să cred că îi e locul chiar în Italia, nu în România. Să spunem că nu e acesta volumul în care îmi revendic și eu anumite legături cu ceea ce numim «generația mea literară»”.



Eliade, „Secretul doctorului Honigberger”. O nouă ediție în italiană

La editura Bietti din Milano a apărut în 2019 o nouă ediție italiană a uneia dintre cele mai  apreciate nuvele ale lui Eliade, Secretul doctorului Honigberger: Il segreto del dottor Honigberger, ediție îngrijită și traducere de Horia Corneliu Cicortaș, studii de Gianfranco de Turris și H.C. Cicortaș. Re-editarea într-o formă optimă și ireproșabilă, beneficiind de contribuțiile unor specialiști avizați, constituie un câștig deopotrivă pentru publicul italian și pentru posteritatea lui Eliade, în perioada recentă mai apreciat pentru partea fantastică a literaturii sale. Recenzie de Gabriel Badea.



Giorgio Bassani, 20 de ani de la dispariţie

În aprilie s-au împlinit 20 de ani de la dispariţia lui Giorgio Bassani (4 martie 1916 - 13 aprilie 2000). Poet, nuvelist, romancier, eseist şi editor, acesta a cunoscut consacrarea cu volumul Cinque storie ferraresi (1956, Cinci povestiri din Ferrara), urmat de Le storie ferraresi (1960, Povestiri din Ferrara). Tematic, Bassani este un scriitor al anilor războiului, al constrângerilor dureroase pe care acesta le-a impus. Ideea că fascismul a ucis nu numai prin gloanţe, ci şi prin pervertirea sufletelor oamenilor, este tema sa preferată. Publicăm povestirea In esilio (În exil), tradusă de Livia Mărcan.



Fronda juvenilă și perisabilul existențial. Poezia lui Giampaolo Bellucci

Giampaolo Bellucci (n. 1968) este un poet într-o căutare, nelipsită de o undă de frenezie, a unor formule de angajare poetică, în sensul clasicizat al termenului în tradiția culturală italiană dintr-o perioadă istoricizată, cu un aplomb pentru dicțiunea, spre a spune astfel, vie, adică în forme ale unei dicțiuni lipsite de orice prezumții de natură orgolioasă. În parte, fronda juvenilă capătă dimensiunea și sensul unui act disociativ în fața unei lumi în destrămare. Publicăm un grupaj de versuri ale poetului, cu prezentarea şi traducerea lui George Popescu.



„A fotografia Veneţia” cu Paolo della Corte şi Maurizio Rossi

Venețianul Paolo della Corte și Maurizio Rossi, originar din vecina insulă Burano, ne oferă noi perspective care reflectă modul lor de a capta și exprima în imagini specificitatea universului lagunar. Paolo della Corte contrapune Veneției invadate de turiști Veneția pustie, fantasmagorică, din ultimele luni, sugerând un nou mod de a gândi orașul. Maurizio Rossi, pe de altă parte, preferă amestecurile alchimice de lumini și reflexii în sugestive cadre în care lumina pare să fie sculptată în materialul viu și mereu surprinzător capturat de obiectiv.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.




PARTENERI INSTITUŢIONALI














COPYRIGHT


Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.