ÎNTÂLNIRI - INTERVIURI


Nadia Terranova: „Scrisul, o expresie a libertăţii absolute”

În seria de „Dialoguri între scriitori italieni şi români” organizată de Ambasada Italiei și Institutul Italian de Cultură din București, în 18 ianuarie 2022 s-a desfăşurat întâlnirea transmisă în live streaming dintre scriitoarea italiană Nadia Terranova și scriitorul român Claudiu M. Florian, moderată de prof. Roberto Merlo de la Universitatea din Torino. Despre legătura interioară cu locul de origine şi felul în care această relaţie a fost influenţată de transpunerea în literatură, ca şi despre alte aspecte de interes ale scriiturii sale, în interviul cu Nadia Terranova realizat de Afrodita Cionchin.



Despre traduceri şi scriitura migrantă. În dialog cu Irina Ţurcanu

Traducerile din literatura română publicate în Italia se îmbogăţesc cu fiecare an, iar revista noastră le înregistrează în baza de date Scriitori români în italiană. Unul dintre clasicii publicaţi în 2021 în Italia este Ioan Slavici, în noua traducere a Irinei Ţurcanu, cu titlul Il mulino fortunato, la editura Rediviva din Milano. Despre această traducere și despre literatura română migrantă din Italia, în dialogul cu Irina Ţurcanu, traducătoare şi scriitoare care trăieşte în Italia, unde a publicat mai multe romane şi traduceri atât din autori români, cât şi din autori italieni. Interviu realizat de Afrodita Cionchin.



Matei Vişniec: „Mă joc uneori cu personajele, le provoc”

Matei Vișniec este cunoscut până acum în Italia prin operele sale dramaturgice, puse în scenă în multe teatre. Recent, romanul Sindromul de panică în Orașul Luminilor a apărut sub titlul Sindrome da panico nella Città dei Lumi, la editura Voland din Roma, în traducerea lui Mauro Barindi. Este al doilea roman al său, publicat în România în 2009 și tradus în 2012 în Franța, unde în 2016 a câștigat Premiul de Literatură Europeană „Jean-Monnet”. În dialogul cu traducătorul, scriitorul vorbeşte despre geneza romanului și despre modul său de a scrie, atingând și aspecte personale inedite.



Mauro Barindi şi traducerea literară: Cum se percepe un autor?

Mauro Barindi, colegul nostru de redacție, este unul dintre cei mai activi traducători editoriali din limba română în italiană. În acest amplu dialog cu Afrodita Cionchin, directorul revistei noastre, Mauro Barindi vorbește despre traducerile sale, despre contactul şi relaţia care se creează cu autorii cărților, despre dinamica traducerii din română în italiană, despre felul în care se raportează la textul pe care urmează să-l transpună în propria limbă, precum şi despre alte subiecte legate de spațiul pe care, în ultimele decenii, l-a cucerit literatura română în Italia grație traducerilor. 



Un an de „Orizonturi filosofice”. În dialog cu Horia Corneliu Cicortaș

Când se vorbește despre autori români traduși în italiană (sau în alte limbi), gândul merge mai întâi la „reprezentanții” literaturii române: prozatori, dramaturgi, poeți. Așa cum se cunosc scriitori de origine română ce au scris în alte limbi, există filosofi și cercetători din zona disciplinelor afine filosofiei care nu își publică lucrările în română și nu sunt „importați” direct din România. Afrodita Cionchin discută despre acest subiect cu Horia Corneliu Cicortaș, traducător în italiană al unor opere ale lui Eliade. Din octombrie 2020, coordonează secțiunea „Orizonturi filosofice” a revistei noastre.



Cinematografia pentru și cu Valia Santella

Valia Santella, scenaristă și regizor, a semnat filme precum Mia madre (Mama mea), Tre piani (Trei etaje) în regia lui Nanni Moretti sau Fai bei sogni (Să ai vise frumoase), Il traditore (Trădătorul) în regia lui Marco Bellocchio. Este câștigătoarea unui prestigios David di Donatello și a unui la fel de important Nastro d’Argento. Actualmente, printre numeroasele sale activități, Valia Santella, împreună cu Bruno Oliviero, ține un laborator care îi călăuzeşte pe aspiranții scenariști printre provocările cuvântului pe care le aduce cinematografia. Interviu realizat de Irina Ţurcanu.




OMAGIU LUI NORMAN MANEA

„Mă definesc tot mai mult ca un exilat, fără localizări suplimentare”

Norman Manea este scriitorul româno-american cu cea mai mare notorietate și, totodată, unul dintre cei mai traduși și mai cunoscuți autori români la nivel mondial. Emigrat la sfârșitul anilor ’80 în SUA, el a continuat să scrie în limba română, semnând mai multe volume de proză scurtă și eseuri, apărute în 30 de limbi. Plecând de la evenimentul special care i-a fost dedicat în 5 noiembrie 2021 de Institutul Cultural Român din New York și Ambasada României în SUA, pentru a-i celebra lunga carieră de scriitor și intelectual, publicăm un interviu exclusiv realizat de Daciana Branea.




Radu Paraschivescu, „Acul de aur și ochii Glorianei”: o istorie italiană

E o aventură cea a fraților Durante şi Cesare Scacchi, o aventură care pornește de la Preci, ajunge la Roma și apoi la Londra. Este vorba despre doi măcelari cărora, pe la 1600, papa le cere să se folosească de cuțit nu pentru a omorî animalele, ci pentru a vindeca oamenii. Așa se naște povestea celor doi chirurgi. Despre ce se ascunde în spatele romanului Acul de aur și ochii Glorianei, despre alegerea de a ambienta romanul în Italia și la Londra, despre greutățile întâmpinate în recuperarea documentelor vremii, am discutat cu Radu Paraschivescu. Interviu de Irina Ţurcanu.



Mario Andrea Rigoni şi Cioran, o prietenie care a făcut istorie

În 15 octombrie 2021 s-a stins din viaţă Mario Andrea Rigoni (n. 1948), scriitor şi critic literar, profesor la Universitatea din Padova şi colaborator de lungă dată al cunoscutei publicaţii „Corriere della Sera”. Eminentul savant l-a cunoscut pe Emil Cioran, de care l-a legat o îndelungată prietenie şi, începând din 1981, a îngrijit pentru prestigioasa Editură Adelphi din Milano traducerea italiană a operei filosofului român. Publicăm, în memoria profesorului Mario Andrea Rigoni, interviul realizat în 2012 în care evocă întâlnirea şi legătura sa cu Emil Cioran. De Afrodita Cionchin.



Jacques Hérold şi artiştii originari din România. Dialog cu Cristina Simion

Expoziţia Restitutio 111 - Jacques Hérold aduce în atenţia publicului din ţara noastră opera unui reprezentant de marcă al suprarealismului românesc interbelic, din păcate mai puţin cunoscut în România. Până la 20 noiembrie, rămâne deschisă la Biblioteca  Judeţeană „George Bariţiu” din Braşov, în cadrul Bienalei Albastre ediţia 2021, expoziţia de ilustraţie de carte bibliofilă şi gravură de Jacques Hérold cuprinzând, în premieră, o serie importantă de exponate din colecţia personală a doamnei Cristina Simion, curator şi galerist din Germania. Un interviu de Afrodita Cionchin.



Cu Daniele Mencarelli, un dialog asupra frumuseții

Câștigător al premiului Strega Giovani 2020, Daniele Mencarelli revine în librărie cu un nou roman, Sempre tornare (Te întorci mereu). Publicat de Mondadori, este un imn dedicat frumuseții, umanității, tinereții, necunoscutului, speranței. „Înăuntrul frumuseții locuiește cineva”, este una din frazele-cheie ale cărţii al cărei protagonist este Daniele la șaptesprezece ani. În dialogul cu Irina Țurcanu, autorul ne vorbeşte despre cum a fost să scrie o poveste cu un adolescent nemaifiind adolescent, despre ce se ascunde în frumusețe și despre ce se întâmplă când vrei să te rupi de rădăcini.



În dialog cu Marilù Oliva despre „Albă ca zăpada în secolul XX”

Biancaneve nel Novecento („Albă ca zăpada în secolul XX”) este cel mai recent roman al scriitoarei Marilù Oliva, câștigător al premiului „Libri a 180 Gradi - Città di Sant’Elpidio a Mare”, din cadrul festivalului literar programat în perioada 2-10 octombrie 2021, carte deja nominalizată la Premiul Strega din acest an. Publicat de editura Solferino, este un roman tăios, penetrant, sincer. În dialogul cu Irina Țurcanu, autoarea ne prezintă romanul a cărui acţiune se desfăşoară pe fundalul anilor ’80 şi sondează relația complexă dintre fetița Bianca, un tată „autobiografic” şi o mamă „vrăjitoare”.



În dialog cu Kristina Cepraga, actriță și regizoare între două culturi

Serafina Pastore ne propune un interviu cu Kristina Cepraga, actriță italo-română formată în România, absolvită a Academiei de Teatru și Film din București, și maturizată profesional în Italia, unde a avut ocazia să exceleze prin celelalte calități artistice ale sale, atât în televiziune, cât și pe platourile de filmare ca regizoare și scenaristă, precum și ca producătoare de film, în scurtmetrajele Tamara, Echelon (2015) și Destino (2018). Cu acesta din urmă a câștigat premiul pentru cea mai bună interpretare feminină la Festivalul de Scurtmetraj „Aphrodite Shorts” 2019.



Dansul Conștiinței. În dialog cu Valentina De Piante

„Creațiile mele recente sunt participative, invitând observatorul să asculte și să-și exploreze propriul corp, Spectacolul poate deveni astfel un act cognitiv profund, care este întotdeauna un act spiritual”. O perspectivă multidisciplinară asupra universului complex al dansului contemporan ne-o oferă Valentina De Piante, cadru didactic al UNATC, doctor în Teatru și Artele Spectacolului, coregraf şi cercetător. Este singurul profesor din țară cu expertiză în metoda Feldenkrais®, de reorganizare a schemelor neuromotrice. Interviu de Serafina Pastore, tradus de Afrodita Cionchin.



Camil Mihăescu: Alb-negru-aur, gama cromatică a lumii în care trăim

„Îmi place să rămân într-o gamă cromatică limitată, poate austeră pentru unii. Această alegere vine tot din filozofie și codifică oarecum lumea în care trăim: alb-negru-aur / bine-rău-lumina spirituală”. Camil Mihăescu, decanul Facultăţii de Arte şi Design a Universităţii de Vest din Timişoara, ne vorbeşte despre propria creaţie şi activitate didactică, despre provocările artistului vizual din România zilelor noastre şi despre realitatea artistică timişoreană, într-un interviu dens, dinamic şi captivant, însoţit de o bogată galerie de lucrări. Interviu de Afrodita Cionchin.



Noi forme narative: dialog cu Jan Cornelius

Cândva, să râzi era considerat păcat, iar despre râs s-au scris multe. Totuși, tradiția occidentală (și nu numai) promovează mai degrabă drama, ca și cum nu poți spune lucruri serioase râzând. Citind Aventurile unui călător naiv (Ed. Lebăda neagră, 2020) de Jan Cornelius, se întâmplă chiar acest lucru: cazi într-un fel de teatru al absurdului unde repertoriul actorilor a fost scris pe niște fițuici, gânduri scurte de câteva pagini, întâmplări ce curg din real spre ireal și surprind. Acolo, în surpriză, se întâmplă să râzi. Autorul propune, aşadar, o nouă formă de proză. Interviu de Irina Ţurcanu.



Culianu, un mit tragic al culturii române. Interviu cu Sorin Antohi

Luna trecută s-au împlinit treizeci de ani de la moartea lui Ioan Petru Culianu, învăluită de misterul unui asasinat încă neelucidat. Mai multe inițiative în memoria autorului român au fost întreprinse în România și în Italia. Astfel, cotidianul „Avvenire” a publicat vineri 19 mai o pagină întreagă incluzând un interviu despre Culianu cu Sorin Antohi, realizat de Simone Paliaga (cu titlul: Un incompiuto sguardo sull’oltre), pe care îl publicăm aici în traducerea lui Horia Corneliu Cicortaș. Istoric al ideilor, Sorin Antohi a scris, coordonat volume și a organizat colocvii asupra vieții și operei lui I.P. Culianu.



„Dimensiunea spirituală e reală”. Interviu cu Aldo Natale Terrin

Horia Corneliu Cicortaș ne propune un interviu despre Ioan Petru Culianu, cu Aldo Natale Terrin, fenomenolog al religiilor care l-a cunoscut pe cercetătorul român la Universitatea Catolică din Milano în anul 1976. Despre „omul” Culianu, profesorul Terrin afirmă: „Mi-a părut dintru început a fi o minte lucidă, un cercetător care lucra pe cont propriu, citea extrem de mult, numai că apoi se cam detașa de toți. La acea vreme era un băiat foarte slab, se vedea că îndurase suferințe și era neliniștit. Mă impresiona tocmai neliniștea sa: nu era aproape niciodată senin și «lejer»”.



Machismul muzicii ușoare italiene. În dialog cu Riccardo Burgazzi

Riccardo Burgazzi este un filolog și acesta este spiritul cu care și-a propus să observe textele cântecelor italiene, evidenţiind mesajele machiste pe care acestea le vehiculează. Așa s-a născut recenta sa carte, Il maschilismo orecchiabile, mezzo secolo di sessismo nella musica italiana (Prospero, 2021), un eseu ironic și profund a cărui lectură ne invită la reflecţie. Despre cum a apărut cartea, dacă piesele sunt sau nu ʽvinovate’, despre stilul prin care a decis să trateze subiectul - ironia este una din trăsăturile cele mai plăcute ale cărții - am discutat cu Riccardo Burgazzi. Interviu de Irina Ţurcanu.



Cezar Paul-Bădescu: „Scrisul unei cărți este o experiență de viață”

„Literatura poate fi multe lucruri, dar pe mine mă interesează în principal capacitatea ei de a-ți oferi cunoaștere și mai ales autocunoaștere. Desigur, este un proces terapeutic, un fel de ședință de analiză pe care-o faci cu tine însuți, apelând la anamneză, la sondarea inconștientului, la interpretarea de roluri în psihodramă și altele de genul acesta. Totul, pentru a învăța să-ți gestionezi relația cu tine însuți și cu ceilalți, cu traumele sau cu momentele de fericire, cu nostalgiile și cu iubirile. Scrisul unei cărţi este o experiență de viață”. Interviu realizat de Irina Ţurcanu.



Selfish Work, chip şi creaţie într-un puzzle ideal. Dialog cu Dana Catona

Autoportretul cu diversele sale posibilităţi de declinare în creaţia artistică şi literară reprezintă tema centrală a interviului cu Dana Catona, artist vizual şi conferenţiar la Facultatea de Arte şi Design a Universităţii de Vest Timişoara. Deopotrivă poetă, a publicat recent volumul Tic-tac (Casa de Pariuri Literare). Dialogul porneşte de la proiectul Selfish Work, iniţiat de Dana Catona şi gândit pe ideea de asociere a autoportretului cu o lucrare realizată în perioada de autoizolare. Proiectul s-a încheiat în martie şi reunește propunerile a 55 de artiști vizuali și studenți. Interviu de Afrodita Cionchin.



Filip Petcu: „Restaurator devii, nu te faci, e un proces al devenirii”

Despre domeniul extrem de complex al restaurării, cu frumuseţile, transformările şi provocările sale în zilele noastre, discutăm cu Filip Petcu, artist vizual, pictor și restaurator. Lucrează ca lector la Facultatea de Arte și Design (FAD) de la Universitatea de Vest Timișoara (UVT), şi restaurator de pictură la Muzeul Naţional de Artă Timișoara. De curând, a contribuit la organizarea Workshop-ului online Analiza Multispectrală a Picturilor, care a adunat pe pagina de facebook a CR-CERC un număr de 12.000 de vizualizări și 120 de profesioniști pe platforma Zoom. Interviu de Afrodita Cionchin.



Cu Mirko Volpi despre primul comentariu integral al „Comediei”

„Pentru noi, italienii, Dante continuă să reprezinte limba însăşi. Titlul de ʽpărinte al limbii’ italiene nu este nici retoric, nici nemeritat”. Pentru a celebra 700 de ani de la moartea „Poetului Suprem”, publicăm un interviu cu Mirko Volpi de la Universitatea din Pavia, pornind de la impresionanta ediție, pe care a îngrijit-o, ​​a primului comentariu integral al Divinei Comedii a lui Dante Alighieri, realizat de Iacomo della Lana din Bologna, supranumit il Laneo, ediţie publicată în patru volume de Editura Salerno din Roma în 2009. Interviu de Giusy Capone.



Dueluri, văduva Siemens și multă cultură. În dialog cu Giorgio Dell’Arti

Giorgio DellArti este istoric și jurnalist, fondator al suplimentului „Venerdì” al cotidianului „La Repubblica”. Ocazia acestui dialog a fost publicarea cărții Gli onorevoli duellanti. I misteri della vedova Siemens (Editura La nave di Teseo, 2020). Acţiunea se petrece în 1909. La moartea generalului Tancredi Saletta iese la iveală relația acestuia cu tânăra și fascinanta văduvă Siemens. Este vorba, desigur, despre celebrul nume care trimite la colosul german extins în toată Europa. Văduva Siemens este sau nu o spioană? Răspunsul în interviul realizat de Irina Ţurcanu.



Daniel D. Marin: „Amprenta este a personajelor din poemele mele”

Poetul Daniel D. Marin, care actualmente locuieşte în Sardinia, la Sassari, ne propune o incursiune în universul creaţiei sale prin intermediul unui dialog cu Liana Vrajitoru Andreasen şi două poeme. Eu sunt primul meu public, familiar şi necunoscut. Când scriu, mă am pe mine, ca cititor în acelaşi timp, alături. Dacă simt că mă interesează ce scriu, că mă implică, merg mai departe. Dacă adorm în timp ce scriu o poezie, e clar că nu mai am cum să o scriu, cum aş mai putea-o trimite mai departe, altui cititor?! Mi-am pus întrebarea cât de aproape de public mi-ar sta bine.



Claudio Magris: „A călători este prin excelenţă metafora vieţii”

După apariţia volumului Călătorie nesfârşită (Rao, Bucureşti, 2010, traducere de Afrodita Carmen Cionchin), vă propunem un dialog cu Claudio Magris, unul din cei mai importanţi scriitori contemporani. Un dialog despre semnificaţia călătoriei în viaţa şi scriitura sa, dar şi despre legăturile sale cu universul cultural românesc: întâlnirea cu locurile şi civilizaţia românească în călătoriile danubiene, legătura umană şi literară cu Norman Manea şi Dieter Schlesak, interesul profund, ca germanist, pentru cultura germano-română, interesul pentru cici şi ciribiri, adică istro-românii, şi posibilitatea supravieţuirii lor în lumea actuală. 



Interviurile rubricii „Invitaţii Smarandei Bratu Elian”

„Invitaţii Smarandei Bratu Elian” este rubrica prin care distinsa italienistă, coordonatoarea colecţiei bilingve „Biblioteca italiană” a Editurii Humanitas, ne propune o întâlnire constantă cu o personalitate culturală de marcă, italiană legată într-un fel sau altul de România sau română legată într-un fel sau altul de Italia. În acest spaţiu puteţi citi toate interviurile realizate până acum de doamna profesor Smaranda Bratu Elian cu iluştrii săi invitaţi cu care abordează teme dintre cele mai diverse, de mare interes şi actualitate.



În dialog cu Maria Cristina Olati, editor și talent scout în Italia

Cărțile nu sunt un efort solitar. Ele sunt o amalgamare de elemente prin care se contopesc mai multe figuri, unele evidente, precum graficianul sau redactorul șef, iar altele, mai în umbră, precum profesioniştii care se ocupă de editing. Despre această profesie delicată și esențială ne vorbeşte Maria Cristina Olati, editor freelance și talent scout, care şi-a început activitatea la prestigioasa editură Bompiani din Milano. La casa degli sguardi, cartea de debut a lui Daniele Mencarelli, finalistul Premiului Strega 2020, este una dintre cărțile pe care le-a îngrijit și editat. Interviu de Irina Ţurcanu.



Isabella Pinto: „Elena Ferrante. Poetiche e politiche della soggettività”

La graniţa dintre critica literară și filosofie, volumul Elena Ferrante. Poetiche e politiche della soggettività („Poetici şi politici ale subiectivităţii”, Mimesis Edizioni, 2020), de Isabella Pinto, explorează scriitura Elenei Ferrante și relația dintre subiectivitate și narațiune. Volumul ilustrează felul în care Elena Ferrante - voce feminină și, în același timp, afirmativ depersonalizată - se încadrează într-un „multivers temporal transfeminist”, unde doar subiectivitățile neașteptate și postumane sunt capabile să transforme puterea povestirii în putere poetică. Interviu de Giusy Capone.



Chiara Valerio: Matematica este politică, dar şi viaţă

Se intitulează La matematica è politica („Matematica este politică”, Einaudi, 2020), ultimul eseu semnat de Chiara Valerio, matematiciană şi scriitoare, responsabila literaturii de ficţiune a Editurii Marsilio din Veneţia. La o privire mai atentă, se înțelege că matematica nu e doar politică, ci şi filosofie, mod de a privi viața, gimnastică pentru minte cu aceleași beneficii precum cele pe care gimnastica acvatică le aduce coloanei vertebrale. Un interviu de Irina Ţurcanu despre matematică, despre literatură română și italofonă, despre a fi femeie într-o lume a bărbaților.



Descoperind „România Sonoră” alături de artistul Riccardo Toccacielo

Riccardo Toccacielo este un exemplu de muzician complex care din Perugia sa natală și-a aflat a doua patrie „sonoră" în România. Din 2019 a găsit aici un spațiu fertil pentru cercetările și experimentele sale muzicale multidisciplinare, bazându-se pe materia sonoră vie a locurilor pe care le vizitează (precum celebrul „Cimitir Vesel” din Săpânța), din care se inspiră atât pentru realizarea sculpturilor sale sonore, cât și a altor proiecte. Astfel, în cadrul asociației culturale „Officina Sonora” pe care a fondat-o la București, s-a născut proiectul „România Sonoră”. Interviu de Serafina Pastore.



Cu Anna Paolini despre Artemisia Gentileschi și femeile artiste

În septembrie a apărut în Italia un volum al scriitoarei şi ilustratoarei Anna Paolini, dedicat Artemisiei Gentileschi (Editura Logos, Modena, 2020), una dintre cele mai iubite pictorițe italiene din toate vremurile, simbol al revendicărilor feministe și protagonista mai multor filme și opere literare. Artemisia Gentileschi ne-a lăsat o vastă operă care se caracterizează prin măiestria utilizării luminii și îmbrățișează stilul lui Caravaggio atât în compoziție, lumini și umbre, cât și în plasticitatea volumelor sau contrastele dintre forme și culori. Interviu realizat de Giusy Capone şi tradus de Ioana Drăgulin.



Andrea Gessner: Editura italiană Nottetempo şi literatura română

În interviul realizat de Irina Turcanu Francesconi cu Andrea Gessner, actualul director al editurii Nottetempo din Italia - fiul Robertei Einaudi care, împreună cu Ginevra Bompiani, a fondat la Milano această editură în 2002 - descoperim motivele care l-au determinat să publice romanul L'incontro (Întâlnirea, tradus de Roberto Merlo) de Gabriela Adameșteanu, motive legate de o călătorie în care a descoperit România şi a îndrăgit-o. Sensibilă la problemele de mediu, editura a inaugurat recent colecţia „Terra”, care își încrucişează destinul cu un interesant proiect material.



Pictorul Nicolae Tonitza „povestit” de strănepoata Andra Tonitza

Ideea unui cartier al artiștilor români în stilul Montparnasse chiar pe strada care azi poartă numele lui Tonitza, în Centrul Vechi din București, se leagă de prietenia misterioasă și posibil romantică cu Enrichetta Albertini și de prieteniile artistice pe care Tonitza și ea le-au legat în sejurul lor parizian. „Cu siguranță i-au întâlnit pe Brâncuși și pe Modigliani”, Nicolae și Enrichetta, colegi la München, în Germania, la Academia Regală Bavareză de Arte Frumoase, călătorind apoi împreună în Italia. Povestiri inedite cu Andra Tonitza. unica urmașă directă a pictorului, consemnate de Ioana Eliad.



Simona Rădoi şi Anca Macoviciuc: Gala Premiilor Gopo 2020

Inaugurăm rubrica „Cinema Orizonturi", îngrijită de Ioana Eliad, printr-o pagină specială dedicată celei de a XIV-a ediţii a Galei Premiilor Gopo, care a avut loc la Bucureşti în 29 iunie 2020. Invitatele noastre sunt două din membrele echipei organizatorice ale Galei Premiilor Gopo: Simona Rădoi, Head of Communications, și Anca Macoviciuc, Digital Strategist. Aflăm, printre altele, că în Gala Premiilor Gopo din acest an au fost nominalizate 91 de filme românești, dintre care 22 sunt filme de lungmetraj, 55 de filme de scurtmetraj, iar 14 sunt filme documentare.



Eros Di Prima: CO.VI .3D Gallery, un muzeu virtual al vremurilor noastre

Felicia Acsinte ne propune o întâlnire cu Eros Di Prima, arhitect și fondator al Asociației Culturale Creative Spaces din Italia, care ne vorbește despre importanța adaptării artei la schimbările actuale. Alături de un grup de tineri originari din Sicilia a creat un proiect virtual inedit, CO.VI .3D Gallery, care însă nu este o simplă galerie virtuală, ci un adevărat muzeu care are invitați artiști din întreaga lume, inaugurând periodic săli expoziționale dedicate diferiților artiști și scriitori sicilieni. Până acum au fost inaugurate sălile Gino Morici, Salvatore Quasimodo, Emilio Greco şi Leonardo Sciascia.



Roberto Scagno: un intelectual occidental în Bucureştiul anilor ’70

Profesorul Roberto Scagno de la Universitatea din Padova, ilustru românist și eliadist, care a iniţiat în Italia studiul operei și personalităţii lui Mircea Eliade, ne oferă, în interviul realizat de Octaviana Jianu, o preţioasă mărturie despre primele sale contacte cu Bucureştiul anilor ’70 ai secolului trecut. Putem afla cu câtă reticență și suspiciune erau primiţi şi urmăriţi intelectualii occidentali ajunşi pe atunci în România, ţară care la vremea aceea era în aparenţă unul dintre cele mai blânde regimuri comuniste din blocul sovietic.



Serafina Pastore în dialog cu artista Anca Vintilă-Dragu

Serafina Pastore ne propune o întâlnire cu Anca Vintilă Dragu, artistă ceramistă, designer de obiect şi creatoarea brandului Una ca Luna. După ce a absolvit ASE Bucureşti în 1995 şi UNArte Bucureşti în 2018, Anca Vintilă Dragu şi-a urmat pasiunea pentru artă renunţând la cariera într-o mare companie multinaţională, iar alegerea ei a dat rezultate. Creațiile sale, toate unicate, au ceva deosebit de sugestiv care nu îi lasă indiferenţi pe cei care le privesc, iar versatilitatea sa îi permite să spaționeze și să experimenteze mai multe stiluri și tehnici care îi conferă originalitate.



Ioan Augustin Pop: Un contrapunct în arta românească contemporană

„Arta Occidentului” versus „Arta Estului”, mai ales „Arta Națională”, au fost dezbătute și consumate între ’90-2000. Actualmente problematizăm internațional: umanismul de azi, migraționismul și globalismul cultural, sincronicitatea internațională și noua paradigmă în arte, excepționalismul și antreprenorialismul, războiul economic, neoliberalismul în perspectiva aristocrației de top și de aici schimbări aproape radicale în raport cu democratismul din artă și ideile de avangardă cu revizuiri față de genurile tradiționale. Interviu cu profesorul şi artistul Ioan Augustin Pop, de Sandra Bazavan.



„Îmi prind ochii în palme”. Unicitatea Radmilei Popovici

Poeta Radmila Popovici va vizita Italia în luna februarie a acestui an pentru a promova volumul de versuri în limba italiană Unica, Editura Unu Chișinău 2019, în traducerea Danielei Barda. Prezentările vor avea loc la Milano și Padova între 21 şi 23 februarie și vor fi organizate cu ajutorul diasporei moldovenilor din Italia, de Asociația Culturală „Busuiocul” condusă de Lilia Tusa. În dialogul cu Irina Niculescu poeta ne spune povestea volumului Unica, dezvăluindu-ne cum a cunoscut-o pe traducătoarea Daniela Barda și cum a decurs colaborarea pentru traducerea poeziilor.



Arta timişoreană la Salonul Anual 2019. Interviu cu Daniela Constantin

„Profesionalism, eleganţă, rafinament şi revenirea artiştilor timişoreni de renume naţional şi internaţional la participarea cu lucrări reprezentative la Salonul Anual al Artelor Vizuale 2019”. Noutăţile Salonului, proiectele filialei timişorene a Uniunii Artiştilor Plastici din România pentru anul 2020, precum şi realitatea artistică timişoreană şi tendinţele ei sunt câteva din temele de interes pe care vi le propunem în interviul cu artista Daniela Constantin, profesor la Facultatea de Arte şi Design de la Universitatea de Vest şi preşedinte al UAPT. Interviu de Afrodita Cionchin.



Exclusiv. Serbia 1995, Danube Mission: revelațiile unei Berete Albastre

Ernesto Berretti, autorul cărţii Non ne sapevo niente. Serbia 1995 Danube Mission: le rivelazioni di un Basco Blu (Oltre Edizioni, 2018) a fost unul dintre cei 80 de angajați ai Gărzii de Finanțe din Nucleul U.E.O. Dunărea la Baza Calafat. Contingentul trebuia să controleze traficul fluvial pe Dunăre, pentru a garanta embargo-ul împotriva Serbiei, în războiul balcanic din fosta Iugoslavie. După 25 de ani de la încheierea misiunii, autorul trage concluziile acestei experiențe scriind povestea din Calafat, maturizată și sedimentată de-a lungul timpului. Interviu exclusiv realizat de Irina Niculescu.



Mişcarea feministă a zilelor noastre, încotro? Dialog cu Ilinca Bernea

„Feminismul e o ideologie care se mai și modifică în timp. E o agendă politică. Nu există un singur sortiment de feminism în lume. Îl susțin pe cel din Orientul Mijlociu și din Africa și Asia, dar nu susțin și ce se întâmplă acum în Occident. Cum femeile au trăit în condiții și medii diferite, emanciparea nu a însemnat și nu înseamnă același lucru pentru toate”. Publicăm interviul cu multiple faţete realizat de Andra Tischer cu Ilinca Bernea, membră a Uniunii Scriitorilor din România, romancieră, poetă şi, de asemenea, autoarea unor piese de teatru și scenarii de film.



„Elegie allucinogene”, publicat în Italia. Dialog cu Ofelia Prodan

Semnalăm volumul recent publicat în Italia, Elegie allucinogene de Ofelia Prodan (Edizioni Forme Libere, 2019), în traducerea şi îngrijirea lui Mauro Barindi. Cu această ocazie, poeta a acordat un interviu în exclusivitate revistei noastre, în care, printre alte aspecte de interes privind creaţia sa literară, afirmă: „Deși nu am urmat o cale a influențelor și nici măcar a afinităților, cărții mele italiene îmi place să cred că îi e locul chiar în Italia, nu în România. Să spunem că nu e acesta volumul în care îmi revendic și eu anumite legături cu ceea ce numim «generația mea literară»”.



Maestrul Ioan Tăbăcaru îi învață pe italieni arta lemnului de 20 de ani

„Intră cine dorește, rămâne cine este pasionat”. Aceste cuvinte sunt scrijelite pe tabla învățătorului și maestrului Ioan Tăbăcaru, în atelierul său din Valfenera (Piemonte astigiano) unde găzduiește Școala de sculptură ornamentală în lemn „Amici del legno Valfenera”. Un atelier ca desprins din basmele cu meșteri care încântă lemnul. Într-o casă albă, la marginea drumului ce duce printre dealuri de la Valfenera la Ferrere, de aproape 20 de ani primește elevi de toate vârstele, italieni și români, pentru a-i învăța arta lemnului. Interviu de Irina Niculescu.



„Moartea artistului este blazarea”. În dialog cu Alexandru Darida

Propunem cititorilor o întâlnire cu artistul Alexandru Darida. Născut în 1955 la Satu Mare într-o familie mixtă româno-italiană, pictorul a absolvit Academia de Arte din București. A plecat în Italia în 1985 pentru a continua aprofundarea discursului artistic cu o specializare la Benedetti Liberal Academy of Art in Roma, apoi la American Academy of Art in Chicago. A obţinut numeroase distincţii şi premii, cel mai recent fiind premiul „Botticelli” în Italia, la Florența, pe 9 februarie 2019. Cu această ocazie, Andreea Foanene a realizat un interviu în exclusivitate.



Ana Blandiana, un clasic al poeziei. În dialog cu Dan Cepraga

„Clasicitatea Anei Blandiana se găsește înăuntrul scriiturii sale, este trăsătura principală a stilului și poeticii sale. Ea depinde apoi de autoritatea sa ca figură publică și a propriei biografii: de felul în care, în anii cei mai negri ai regimului comunist, a știut să-și apere propria demnitate de scriitoare și intelectuală, de forța cu care s-a angajat, după căderea comunismului, în reconstruirea unei societăți civile în România”. Afirmă profesorul Dan Octavian Cepraga în interviul prilejuit de cea de-a IX-a ediție a Festivalului de literatură „Incroci di civiltà” de la Veneţia, la care Ana Blandiana a fost invitată.



Centenar Elisabeta de România. Portretul unei regine-scriitoare

Pe 18 februarie / 2 martie 2016 s-au împlinit o sută de ani de la dispariţia primei Suverane a României, Regina Elisabeta, cunoscută şi sub numele de Carmen Sylva, pseudonimul său literar. Interviul Cristinei Gogianu cu cercetătoarea Silvia Irina Zimmermann creionează portretul regine-scriitoare care, la vremea sa, a avut o mare notorietate, cărţile ei fiind traduse, publicate şi citite nu doar în Europa, ci şi în America, ba chiar în Japonia şi Australia. Îndeosebi rolul ei de mediatoare între cele două culturi, germană şi română, a fost cel mai mult apreciat, rămânând valid până astăzi.



Ruxandra Cesereanu: „Veneţia mea de suflet şi trup”

„Voiam să descriu Veneția mea, așa cum eu o percepusem. Era propria mea căutare la mijloc: scotocind prin Veneția, scotoceam prin propria mea minte, prin propriul meu suflet și poate chiar prin propriul meu trup”. După cum semnalam în numărul din noiembrie, a apărut recent volumul de poezie Venezia dalle vene viola de Ruxandra Cesereanu (Aracne), lansat la Veneţia în 17 octombrie 2015 cu sprijinul Institutului Român de Cultură din Veneţia. Cristina Gogianu a realizat un interviu cu poeta, în care aceasta ne dezvăluie povestea captivantă a legăturii sale speciale cu Veneţia.



Cardinalul Gualtiero Bassetti: „Românii din Italia sunt prietenii noştri”

În 12 iulie 2015, ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, Bogdan Tătaru-Cazaban, în numele preşedintelui statului, Klaus Iohannis, i-a conferit titlul Ordinul Naţional „Serviciul credincios” în grad de Mare Cruce, cardinalului Gualtiero Bassetti, arhiepiscop de Perugia - Città della Pieve. Un gest simbolic faţă de un prelat pentru a esprima gratitudine şi afecţiune faţă de o întreagă comunitate. În interviul realizat de Giovanni Ruggeri, cardinalul Bassetti vorbeşte despre legăturile cu Biserica ortodoxă română, deschizând semnificative perspective ecumenice.



Şoimiţa Lupu, graţie şi vigoare dansând împreună

„Baletul este o artă atât de complexă ce unește nu doar poezia, muzica, mișcarea, ci și pictura, teatrul, regia. Nu m-am plictisit niciodată în meseria mea, pentru că am avut mereu ceva nou de învățat pentru a mă perfecționa. Este o meserie creativă, o continuă transformare, o corespondență totală între spirit, minte și trup”. O spune Şoimiţa Lupu, prim-balerină la Teatrul Massimo din Palermo, un nume important al baletului internațional, printre puținii artiști români care au obținut un adevărat triumf în străinătate. Un interviu de Claudia Mandi.



Mihai Bărbulescu: Accademia di Romania din Roma, tezaur de valorizat

„Mă bucur că apreciați ca perioadă de grație stagiul de la Accademie. Știu că așa gândesc cei mai mulți din foștii bursieri”. Este o satisfacţie pentru profesorul Mihai Bărbulescu, unul dintre cele mai importante nume ale istoriei antice din țara noastră, în prezent directorul Accademiei di Romania din Roma. Burse şi congrese, expoziţii şi lansări de carte: Accademia di Romania este o instituție dinamică în inima Romei. Însă profesorul avertizează: societatea românească nu face absolut nimic pentru a fructifica bursele, o investiție morală și materială. Interviu de Claudia Mandi.



Războiul şi „Corpul uman”. Cu Daniela Zeca despre Paolo Giordano

Pornind de la romanul Corpul uman de Paolo Giordano (Editura Humanitas 2014), Daniela Zeca-Buzura ne propune o fină analiză pe o temă sensibilă şi extrem de actuală: războiul cu multiplele sale implicaţii, inclusiv „războiul absent care face morți, distruge corpuri, mutilează vieți. Acesta este noul paradox, care va crea în continuare literatură și în fața căruia ar trebui să căutăm, prin literatură, adevărurile din istorie: absența unui război al cărui suflu ne ia totuși prin surprindere și care ne aduce în situații precum Charlie Hebdo, care sunt adesea mărci pe viață”. Interviu de Cristina Gogianu.



,,Roma din inima mea”. În dialog cu artista Claudia Mandi

„Întâlnirea cu arta italiană m-a format ca artist vizual. Nu aș fi putut atinge zona de la care îmi alimentez fantasmele, visele, ideile, fără această experiență fabuloasă. Am găsit la Roma o expresie totală a lumilor mele sufletești”. Pornind de la această confesiune, vă invităm să o cunoaşteţi mai bine pe Claudia Mandi, artist plastic şi muzeograf la Muzeul de Artă din Craiova. În ultimii opt ani a expus mai mult în Italia decât în România. A avut expoziții personale în galerii prestigioase din Roma, Napoli și Sardinia. Această experienţă stă în centrul interviului realizat de Afrodita Cionchin.



Andrea Bajani: „Literatura? O mașinărie de produs uimire”

Cu ocazia Festivalului Internațional de Literatură București (FILB), desfășurat între 3-6 decembrie al anului abia încheiat, Cristina Gogianu l-a intervievat pe binecunoscutul scriitor Andrea Bajani, unul dintre invitații acestei ediții. Întâlnirea ne prilejuieşte un autentic dialog pe marginea a varii teme de actualitate, literare și nu numai: de la scris la literatura zilelor noastre şi legătura cu Antonio Tabucchi, de la Bucureștiul pe care Bajani îl cunoaşte foarte bine până la situația actuală a tinerilor și a familiei în general, afectată de criza de identitate cu problemele sale specifice.



Cesare De Michelis: „Giuseppe Berto, autentic interpret al crizei morale”

Cu ocazia centenarului scriitorului Giuseppe Berto (1914-1978), Editura Humanitas a publicat, în traducerea Smarandei Bratu Elian, romanul cel mai cunoscut al autorului, Răul ascuns. Cesare De Michelis, preşedintele Fundaţiei Giuseppe Berto şi directorul Editurii Marsilio din Padova, invitat la lansarea cărţii, ne vorbeşte despre actualitatea lui Berto în contextul crizei morale profunde pe care o traversează lumea contemporană, ca şi despre transformările prin care a trecut mediul editorial italian în ultimii cincizeci de ani. Un interviu de Cristina Gogianu.



„Scriitura, un exerciţiu de zădărnicie”. În dialog cu Stelian Tănase

La cea de-a XVIII-a ediţie a prestigiosului Festival de literatură de la Mantova, care s-a desfăşurat în perioada 3-7 septembrie 2014, România a fost reprezentată prin scriitorul Stelian Tănase, cu traducerea romanului Moartea unui dansator de tango/Morte di un ballerino di tango, apărut la Editura Atmosphere Libri în tălmăcirea lui Mauro Barindi. În interviul pe care îl publicăm, scriitorul ne împărtăşeşte din impresiile despre festival. „Am fost impresionat - mărturiseşte - de numărul mare de spectatori care au plătit bilet să participe la o conversaţie cu mine, un scriitor necunoscut în Italia”.



Sabina Pecorella: „În România are loc o adevărată Renaştere a artelor”

Începând din acest număr deschidem o nouă secţiune dedicată artei, sub coordonarea Claudiei Mandi, artistă şi muzeograf la Muzeul de Artă din Timişoara. Iniţiem această rubrică printr-un interviu cu Sabina Pecorella, curatoare de artă la Napoli şi susţinătoare a artiştilor străini în Italia, care s-a ataşat în mod special de artiştii români. „Întâlnirea cu arta românească - declară - a fost absolut emoţionantă: aici are loc ceea ce am putea defini o adevărată Renaştere a artelor, un proces similar cu cel din multe alte ţări în care cultura a fost istoric masificată”.



Lăcrămioara Stoenescu şi „Copii - duşmani ai poporului” în italiană

La apariţia, în traducere italiană, a volumului Bambini - nemici del popolo, publicat în excelente condiţii grafice de Saecula Edizioni şi prezentat la Torino la standul României cu ocazia Salonului Internaţional de Carte 2014, propunem cititorilor noştri, în ambele ediţii lingvistice ale revistei, un amplu interviu cu autoarea, realizat de traducătorul Mauro Barindi. Ediţia italiană a apărut cu sprijinul Institutului Cultural Român prin programul de finanţare TPS. În acest dialog, Lăcrămioara Stoenescu ne împărtăşeşte din motivele care au determinat-o să scrie această dramatică mărturie de viaţă.



Giancarlo Repetto: „La Bucureşti, poveştile vin parcă să mă caute”

„Acest oraş m-a făcut să-mi regăsesc impulsul şi plăcerea de a scrie: este un oraş ciudat şi fascinant în care poveştile vin parcă să mă caute”. Giancarlo Repetto, profesor şi scriitor, predă din 2008 la liceul bilingv „Dante Aligheri” din Bucureşti. În 2012 a instituit, împreună cu Smaranda Bratu Elian şi Oana Boşca-Mălin de la Universitatea din Bucureşti, „Festivalul de lectură tânără”, un concurs care se adresează tinerilor cu scopul de a-i apropia de lectură. În acest interviu, o seamă de mărturisiri şi reflecţii cu privire la experienţa sa umană şi profesională în România.



Evul Mediu la Timişoara: importante descoperiri arheologice

În cadrul lucrărilor unui amplu proiect de reabilitare a centrului istoric al Timişoarei, sunt scoase la iveală vestigii arheologice de mare interes ştiinţific despre care ne vorbeşte domnul Dan Leopold Ciobotaru, manager al Muzeului Banatului, arătând că „deosebit de importante sunt dezvelirea fundaţiilor bisericii medievale din piaţa Sf. Gheorghe, precum şi a structurii pieţei medievale”. În continuare, un interviu audio cu arheologul Florin Draşovean, coordonatorul şantierului arheologic, şi o incursiune istorică privind biserica Sfântul Gheorghe din Cetate, pe care ne-o propune Claudiu Călin.



„Riviviscenze di lacerti”. Pictura lui Marco Paladini la Timişoara

În 14 noiembrie 2013 va fi inaugurată la Timişoara expoziţia Riviviscenze di lacerti / Redeşteptări de fragmente de Marco Paladini, pictor originar din Genova, care de câţiva ani a ales să trăiască şi să-şi exprime arta în oraşul de pe Bega. „În viaţa mea producţia artistică cea mai elocventă s-a verificat mereu atunci când alături de mine am avut garanţia unei femei cu rol de «muză». În ziua în care mi-am dat seama că în Italia această realitate mi-ar fi tot mai prejudiciată din motive socio-economice şi etnice, am început să mă alătur unui prieten care de ceva timp frecventa România”.



„Italia rămâne pentru mine ţara culturii”. In memoriam Roman Vlad

În 21 septembrie 2013 s-a stins din viaţă, la 93 de ani, maestrul Roman Vlad, celebru compozitor, pianist şi muzicolog de origine română şi cetăţenie italiană, pe care a dobândit-o în 1951. Născut în 29 decembrie 1919 la Cernăuți, a ajuns în Italia la 19 ani, în 1938. Prestigiosul cotidian „La Repubblica” l-a numit „patriarhul muzicii italiene”. Îl evocăm printr-un interviu acordat cotidianului „La Stampa” în 2011, cu prilejul publicării volumului autobiografic Vivere la musica (A trăi muzica), apărut la Editura Einaudi, în care afirmă: „Italia era şi rămâne pentru mine ţara culturii”.



Noutate editorială în Italia: Eliade, „Salazar și revoluția în Portugalia”

După 71 de ani de la prima ediție românească, lucrarea lui Eliade Salazar și revoluția în Portugalia vede zilele acestea lumina tiparului în Italia, la Editura Bietti din Milano. Pe lângă textul lui Mircea Eliade - pentru prima dată tradus în italiană - volumul mai cuprinde și două studii critice, semnate de Sorin Alexandrescu și Horia Corneliu Cicortaș. Volumul va fi prezentat „în premieră” la Academia di Romania din Roma, în cadrul unui colocviu ce va avea loc în 7 noiembrie 2013. Cu ocazia acestei noutăți editoriale, am stat de vorbă cu îngrijitorul ediției italiene, Horia Corneliu Cicortaș.



Smaranda Elian: „Traducerea, act vital pentru dialogul între culturi”

Italienistei Smaranda Bratu Elian i s-a decernat Premiul Naţional pentru Traducere al Ministerului pentru Bunuri şi Activităţi culturale al Italiei pentru anul 2012. Ingredientele necesare unei traduceri reuşite sunt, pentru domnia sa: „lectura inteligentă şi cultivată a textului original, adică pătrunderea în spiritul exprimării lui; răbdarea de a căuta, pas cu pas, echivalentul cel mai potrivit cu acel spirit; reluarea traducerii cu detaşare, dar nu cu uitare, pentru ca ea să curgă firesc româneşte şi sugestiv în raport cu originalul”. În acest interviu, alte aspecte de interes privind problematica traducerii.



Recanati şi Râmnicu Vâlcea, un schimb cultural statornicit de mulţi ani

Între oraşul italian Recanati şi municipiul Râmnicu Vâlcea există un schimb cultural statornicit de mai mulţi ani, unul dintre realizatorii acestuia fiind scriitorul Ioan Barbu, care are o relație specială cu Italia și îndeosebi cu Centrul Mondial de Poezie și Cultură „Giacomo Leopardi” din Recanati. Într-un dialog cu Ion Nete, Ioan Barbu vorbeşte despre vizita culturală din acest an în urbea din provincia Macerata, locul natal al lui Giacomo Leopardi în care, începând cu 14 iunie 2003, Mihai Eminescu are imortalizată efigia, alături de cea a marelui poet italian, pe vestita Colină a Infinitului.



Alessandro Moscè: „Scriitorul trece prin foc şi sabie obsesia morţii”

„Obsesiile sunt creative. Scriitorul trece necontenit prin foc şi sabie senzaţiile de moarte care îl obsedează. Il talento della malattia conţine un avertisment, un simptom: panica, ce se aseamănă mult cu senzaţia morţii şi reprezintă paroxismul fricii ca spectru ancestral şi, bineînţeles, obsesia obsesiilor”. Este premisa dialogului dintre Eliza Macadan şi interlocutorul ei italian, scriitorul şi criticul literar Alessandro Moscè, autorul romanului Il talento della malattia (Talentul bolii), Avagliano Editore 2012. De aici decurg alte idei şi conexiuni legate de tema creativităţii literare.



Nicolae Marghiol: „Turismul rural la sat, ne trebuie o strategie serioasă”

Protejarea şi promovarea a ceea ce este încă genuin în mediul rural românesc constituie obiectivul Asociaţiei „Cele mai frumoase sate din România”, născută dintr-o idee a lui Nicolae Marghiol. În luna aprilie a acestui an, Marghiol a fost în Italia, împreună cu alţi colegi români, pentru a semna un acord de colaborare cu asociaţia italiană omoloagă „I borghi più belli d’Italia”. Interviul pe care vi-l propunem ilustrează o problematică de actualitate menită a atrage atenţia atât comunităţilor locale şi membrilor acestora, cât şi instituţiilor publice din România. Interviu realizat de Giovanni Ruggeri.



Satele din România şi cele din Italia: împreună sub semnul frumuseţii

Spui Italia, spui frumusețe. Aproape întotdeauna, aproape oriunde: în multe, foarte multe mici centre, adesea marginalizate de marile fluxuri turistice, deşi prezintă un important patrimoniu de istorie, artă, cultură, tradiții. Pentru a-l salvgarda și a-l promova s-a născut în 2001 Clubul «I Borghi più Belli d’Italia». În 15 aprilie 2013, acest Club - care astăzi numără peste 200 de mici centre - a semnat, prin președintele Fiorello Primi, un acord de colaborare cu asociația română „Cele mai frumoase sate din România”. O inițiativă promițătoare, despre care aflăm mai multe în acest dialog.



George Teşeleanu: „Români din Italia, să nu ne pierdem identitatea”

Condiţia actuală a românilor din Italia reprezintă tema dialogului nostru cu profesorul George Teşeleanu, fost consul onorific al României la Ancona. „Comunitatea românească se confruntă cu pierderea identităţii culturale, spirituale şi lingvistice, iar atitudinea individualistă a românilor se schimbă foarte greu. O calitate este cea de a se integra cu uşurinţă într-un ţesut socio-economic diferit de cel nativ. Mai ales în aceste momente, problema majoră o reprezintă nu atât integrarea efectivă, cât păstrarea şi întărirea conceptului de demnitate, a consolidării ideii de român bun, serios, cinstit, harnic”.



Amintindu-l pe Eminescu: „Vieţile paralele” de Florina Ilis în italiană

În ediţia italiană a numărului din iunie publicăm în premieră un fragment din romanul Vieţile paralele al Florinei Ilis. Traducătorul Mauro Barindi a realizat un interviu cu autoarea, dedicat acestei cărţi care experimentează un gen „nou”, un fel de ficţiune „documentară” care îmbină documentul cu ficţiunea, dând viaţă documentului şi, pe de altă parte, conferind ficţiunii credibilitate şi autenticitate aproape documentară. „A trebuit să concep o nouă viziune asupra vieţii lui Eminescu, cu paralelismul dintre viaţa sa reală şi imaginile succesive ale posterităţii. M-ar bucura să ştiu că am reuşit...”.



Dezvoltare şi cultură: interviu cu Diego Brasioli, ambasadorul Italiei

În data de 18 aprilie, noul ambasador al Italiei în România, Excelenţa Sa Diego Brasioli, a fost prezent la Timişoara pentru a se întâlni cu membrii comunităţii italiene şi pentru inaugurarea noului sediu al Confindustria Romania Territoriale Timiş, filială condusă de domnul Gilberto Tiveron. Cu această ocazie, Excelenţa Sa a avut amabilitatea să acorde un interviu colegei Felicia Ristea de la Radio Timişoara, partener cultural al revistei noastre. Publicăm în format audio acest interviu care atinge o serie de probleme de interes şi actualitate privind raporturile bilaterale dintre cele două ţări.



Fabio Stassi: „Cred în utopia unei literaturi libere şi cosmopolite”

„Mi-ar plăcea să fiu, cumva, considerat, un scriitor sicilian, tunisian, cartaginez, albanez, sud-american şi poate şi român, un om care aparţine vremii noastre metise. Continui să cred, în mod infantil, în utopia unei literaturi care să aibă încă în centru personajul-om şi care să fie liberă şi cosmopolită, o privire multiplă şi fără ierarhii, un fluviu care curge într-o lume fără graniţe şi fără frontiere”. Fabio Stassi este un scriitor pentru care, aşa cum o demonstrează acest interviu, ca şi tematica romanelor sale, creaţia literară înseamnă un amestec de ficţiune şi adevăr istoric.



Pr. Barbolovici: „Bisericile româneşti din Italia, mai aproape de imigraţi”

În Italia a apărut volumul Catene e terrore de Arhiepiscopul greco-catolic Ioan Ploscaru, personalitate emblematică a episcopatului român unit din secolul XX. Este versiunea italiană a volumului Lanţuri şi teroare (1993), o lucrare memorialistică închinată „lanţului” de închisori prin care a trecut nu doar autorul, ci şi mare parte a preoţimii greco-catolice, odată cu instaurarea dictaturii comuniste. Despre semnificaţia acestei publicaţii în Italia, ca şi despre situaţia actuală a Bisericii Române Unite, am discutat cu preotul Vasile Barbolovici, Protopop greco-catolic de Triveneto.



Laszlo-Pecican: Jaloane spirituale în purgatoriul dantesc

Publicăm partea a doua a dialogului dintre Laszlo Alexandru şi Ovidiu Pecican pe marginea Purgatoriului, pornind de la autoportretul pe care şi-l face Dante. „El socoteşte, în trufia lui, plină totuşi de umilinţă creştină, că locul lui ar fi în Purgatoriu. Îşi atribuie meritul, care e un defect totodată, paradoxal, de-a fi atins de orgoliu. Are dreptate: în măsura în care doreşti să imiţi creaţia divină, chiar şi in nuce, într-o operă literară, în momentul în care eşti lucid că ceea ce încerci să faci este să creezi un cosmos literar, al discursului, nu te poţi califica altfel decît ca orgolios”.



„Parfum de cafea şi de Mitteleuropa”. Riccardo Illy, istoria unei familii

Există istorii şi destine care par să aibă în patrimoniul lor genetic vocaţia interculturalităţii. Origine, evoluţie, context şi perspective: toate duc, în mod natural, la deschiderea de noi orizonturi şi convergenţa acestora. Aşa este şi istoria familiei Illy, un nume care defineşte deopotrivă un brand de renume internaţional, o marcă de prestigiu pe piaţa cafelei şi nu numai. Aflăm mai multe de la Riccardo Illy, figură de prim plan în actuala conducere a companiei de familie, cunoscut şi pentru funcţiile sale publice, precum cea de Primar al Triestului şi Preşedinte al Regiunii Friuli Venezia Giulia.



Xenia Iordachi Hagiu, „prima poetă din istoria literaturii române”

Recenta publicare a versurilor de inspiraţie religioasă compuse în mănăstirea Agapia din Moldova de „shimonahia” Xenia Iordachi Hagiu, adunate în manuscrisul autograf datat 30 iulie 1826 şi conservat în Biblioteca Academiei Române din Bucureşti, aduce la cunoştinţa specialiştilor şi a publicului opera inedită a unei voci feminine care conjugă credinţa şi poezia într-un limbaj liric surprinzător prin simplitate şi intensitate. Cercetătoarea Eugenia Dima, care a îngrijit ediţia, ne vorbeşte despre semnificaţia acestei importante descoperiri pentru istoria literaturii române.



În dialog cu poetul Adrian Munteanu, laureatul Premiului Nux 2012

Poetul Adrian Munteanu este laureatul Premiului Internaţional de Literatură Nux al primei ediţii a Salonului Internaţional al Cărţii de la Milano, care s-a desfăşurat în perioada 26-29 octombrie 2012. Autorul a şapte volume de sonete ne prezintă povestea sonetului în propria viaţă şi scriitură, ca şi legăturile sale cu marii sonetişti italieni: „M-a atras sonetul lui Petrarca. Am intuit că este foarte apropiat de endecasilabul românesc, mai potrivit graţiei şi exprimării afectelor, chiar dacă nu are gravitatea şi reflecţia ceva mai nostalgică prezentă în spiritul românesc generator de sonete”.



«Traduzionetradizione», o unitate în diversitatea limbilor europene

«Traduzionetradizione»  este revista internaţională  de traducere poetică creată şi condusă de poeta milaneză Claudia Azzola. În numerele până acum publicate şi-a găsit un loc semnificativ şi literatura română contemporană prin versurile Anei Blandiana, ca şi ale lui Dieter Schlesak. Revista porneşte de la „poezie ca inegalabilă substanţă şi formă de sensibilitate, emoţii şi culturi diferite, ca o unitate în diversitatea limbilor şi vocilor europene”. Împreună cu Claudia Azzola încercăm să aflăm semnificaţiile acestui proiect cultural.



Blandiana: „Editorii independenţi aduc literaturile din Est în Occident”

Ana Blandiana a fost oaspete de onoare al primei ediţii a Târgului Editurilor Independente, care a avut loc la Capannori (Lucca) în 7-9 septembrie 2012. „Editorilor independenţi le datorează literatura fostelor ţări comuniste intrarea pe piaţa occidentală şi, în ultima instanţă, chiar impunerea lor”, arată distinsa poetă în acest interviu. „Admir şi respect spiritul de independenţă în cultură, un spirit care presupune de cele mai multe ori noţiunea de risc şi asumarea unui anumit tip de marginalizare. Editorii independenţi sunt mai mult fani ai culturii şi mai puţin negustori ai ei”.



Corneliu Murgu: „Am adus spiritul italian la Opera timişoreană”

În 12 ani pot spune că suntem probabil Opera cea mai bună din toată regiunea, apreciată şi recunoscută peste tot în ţară. Avem între 60 şi 80 de reprezentaţii în fiecare an”. Maestrul Corneliu Murgu, al cărui destin uman şi profesional este strâns legat de Italia, ne vorbeşte despre realizările acestei prestigioase instituţii, pe care o conduce din 2000, deschizându-ne spre noua stagiune care marchează şaizeci şi cinci de ani de la primul spectacol al Operei Române din Timişoara, prin premiera Faust de Charles Gounod, care va avea loc în 10 octombrie 2012.



Laszlo-Pecican: Purgatoriul lui Dante între religie şi literatură (I)

Laszlo Alexandru şi Ovidiu Pecican ne propun un dialog viu, plin de substanţă şi o analiză nuanţată a Purgatoriului lui Dante, la intersecţia dintre mitologie, geografie, religie şi etică. Ideea de Purgatoriu, în credinţă, e destul de recentă pentru momentul în care Dante a tratat-o. În mitologiile antice exista o împărţire în două mari categorii, binele şi răul, virtuoşii şi păcătoşii. Ideea canonică a Purgatoriului a fost acceptată în Biserica Catolică abia la Conciliul de la Lyon din 1274, iar Dante avea 9 ani când conceptul a fost preluat. Publicăm prima parte a acestui dialog.



„Infernul”, nouă ediţie critică. Dialog cu Mira Mocan şi Corrado Bologna

Cu ocazia publicării în limba română a ediţiei critice integrale a Infernului lui Dante, îngrijită de Mira Mocan, în traducerea regretatului italienist Marian Papahagi şi cu prefaţa Irinei Papahagi (Humanitas, Bucureşti 2012), Daniela Dumbravă dialoghează cu Mira Mocan şi Corrado Bologna de la Universitatea Roma Tre despre actualitatea lui Dante şi calităţile acestei versiuni: „Marian Papahagi a surprins atât de bine valoarea cuvintelor în rimă, astfel încât a putut-o conserva mai mereu, ori de câte ori i-a fost posibil, punând deoparte silabele finale și, mai apoi, ritmul”.



Adela Greceanu: „Să fii poet este să ţii pasul cu prospeţimea lumii”

Un moment de reflecţie asupra poeziei în propria viaţă şi scriitură. Ni-l propune Adela Greceanu, pornind de la ideea că „acum, pentru mine, poezia are legătură cu un puternic sentiment al ineditului. Cu senzația că mereu totul e nou și de-o rigoare fără cusur. Și că eu sînt contemporană cu totul ăsta și că nu trebuie decît să fiu exact acolo unde sînt. Pare simplu, dar nu e”. Poeta ne vorbeşte şi despre traduceri şi legăturile ei cu spaţiul cultural italian, dat fiind faptul că în 2009 a reprezentat România la Festivalul Internaţional de Poezie de la Genova.



„Eminescu, un gigant al liricii europene”. În dialog cu Roberto Pazzi

Un dialog între scriitor şi critic: Roberto Pazzi discută cu Ela Iakab despre romanele sale, întrebându-l pe criticul literar cum a receptat această carte. Vorbeşte şi despre Eminescu care, în viziunea sa, „are adâncime filosofică și forță de inspirație ca orice gigant al liricii europene. Poeziile lui Eminescu mă ating cel mai intens acolo unde sentimentul morții şi al vidului este zguduitor, prin viziunea extraordinară a Totului și a Neantului, contopite într-o singură dimensiune. Numai mari poeți ca Rilke, Verlaine, Lorca, Montale, Ungaretti  mi-au mai comunicat o asemenea senzație”.



Blandiana: „Un succes al schimbării imaginii României prin cultură”

„Participarea României ca invitat de onoare la Salonul Internaţional de Carte de la Torino a fost, din punctul meu de vedere, una dintre cele mai prestigioase acţiuni – atât prin proiect, cât şi prin rezultate – pe care ţara noastră, prin Institutul Cultural Român, le-a organizat în străinătate”. În interviul exclusiv acordat publicaţiei noastre, Ana Blandiana îşi exprimă totodată dezamăgirea pentru faptul că presa, „ocupată cu scandaluri de corupţii, campanii electorale, meciuri de box pierdute, nu a avut timp, curiozitate şi interes şi pentru un succes notabil al schimbării imaginii României în lume prin cultură”.



Ţuţuianu, Lungu, Ernu: „Presa italiană şi-a dat seama că avem o cultură”

„Una din oportunităţile acestei ediţii a fost reflectarea în presă a evenimentelor culturale de la standul românesc, ceea ce a atras multe conexiuni din lumea culturală italiană, de la scriitori la editori, de la jurnalişti la fotografi, de la proprietari de tipografie la oameni din organizaţii nonguvernamentale sau care se ocupă de turism. A fost un bun prilej pentru ca emigranţii români din Italia să se simtă mândri că se vorbeşte de România". Dan Lungu, împreună cu Floarea Ţuţuianu şi Vasile Ernu, ne împărtăşesc din impresiile cu care s-au întors de la Torino.



Scriitor și traducător în dialog : Radu Țuculescu şi Anca-Domnica Ilea

În mai 2012, scriitorul Radu Țuculescu şi-a lansat în Franţa versiunea franceză, apărută la Ginkgo Éditeur, a romanului Povestirile mameibătrîne, „cronica morții anunțate” a unui sat din Transilvania, pe care o bătrână povestitoare, cu pasiunea tardivă a lecturii, se străduiește s-o amâne încredințându-i unui străin (naratorul și autorul) istoria oamenilor locului, între realitate, ficțiune, mit și magie. Pentru a sărbători doi ani de complicitate romancier-traducătoare, Anca-Domnica Ilea a realizat un interviu cu autorul, o incursiune în meşteşugul migălos al traducerii.



Personaje danteşti. Interpretări din zilele noastre

„Internetul poate aduce şi surprize plăcute. Aşa mi s-a întîmplat în ultimele săptămîni, cînd am intrat în corespondenţă cu profesorul Silvestro Venturi. Stabilit de ceva timp la Bucureşti, unde a predat limba italiană, domnul Venturi mi-a scris pentru a-mi transmite opiniile sale, în urma lecturii comentariilor mele, prezente în mediul virtual, pe marginea Divinei Comedii. Am remarcat că am de-a face cu un cititor atent care exprimă idei foarte interesante, rod al unor observaţii detaliate”. Laszlo Alexandru ni le prezintă.



Exclusiv. Monica Joiţa: „Salonul, un moment radical pentru România"

Monica Joiţa, director adjunct al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, coordonează îndeaproape participarea din acest an a României ca ţară invitată de onoare la Salonul Internaţional de Carte de la Torino. Interviul pe care îl publicăm în avanpremiera acestui eveniment de excepţie propune o perspectivă complexă şi aprofundată asupra strategiei şi obiectivelor care vizează „transformarea acestei ediţii într-un moment radical pentru prezenţa şi promovarea culturii şi literaturii române în Italia”. Un interviu exclusiv acordat publicaţiei noastre care, prin profilul său, se înscrie în aceeaşi direcţie de promovare.



„Trebuie să credem câteodată în miracole". În dialog cu Mauro Barindi

Mauro Barindi, redactor al revistei noastre, este unul dintre traducătorii literari care reprezintă România de trei ani la Salonul Internaţional de Carte de la Torino. La ediţia din 2012 prezintă traducerea cărţii de călătorie a Anei Blandiana, O silabisire a lumii (Ed. Saecula),  cu postfaţa profesorului Lorenzo Renzi, şi a romanului Florinei Ilis, Cinci nori coloraţi pe cerul de răsărit (Ed. Atmosphere Libri). Experienţa de traducător de română în Italia, participarea la Salon şi dificultatea medierii între două culturi sunt câteva din temele pe care le-am înfruntat în acest interviu.



Viața doctorului Livio Zanolini între București, Roma și Padova

Crina Suceveanu ne propune un amplu dialog cu medicul italo-român Livio Zanolini, născut în 1925 la Bucureşti, unde a crescut şi şi-a făcut studiile, pentru ca în 1948 să părăsească definitiv România, stabilindu-se în Italia. O extraordinară mărturie de viaţă „frumoasă și trăită. Anticomunist ca toți cei veniți din est. Cu greutăți, cu satisfacții, cu prieteni. În Italia veneau la mine aproape toți artiștii care expuneau la Veneția, că îmi place să am ușa deschisă. Iubesc arta și iubesc artiștii. Mare parte din ei veneau cu expoziții în Italia și se hotărau să rămână, eu îi țineam și-i ajutam”.



Alvaro Barbieri: Despre necesitatea divulgării culturii române în Italia

„Eforturile divulgative şi activitatea de înalt nivel ştiinţific desfăşurată de româniştii italieni nu au un ecou satisfăcător dincolo de restrânsele cercuri specializate”. Astfel se prezintă, în opinia lui Alvaro Barbieri, profesor de filologie romanică la Universitatea din Padova, receptarea culturii şi a literaturii române în Italia zilelor noastre. Consideraţiile şi observaţiile pertinente din acest dialog sugerează indirect necesitatea unor iniţiative cu un impact promoţional mai puternic.



Ioan-Aurel Pop: „Românii din Italia nu au conştiinţa unei comunităţi”

„Comunitatea română din Italia este în acest moment doar o noţiune. Ea nu există decât la nivelul conştiinţei colective italiene şi este percepută, în general, negativ”. Astfel se prezintă realitatea românilor din Italia în viziunea istoricului Ioan-Aurel Pop, director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia între anii 2003-2007. Interviul abordează şi alte aspecte de interes: receptarea istoriografiei şi a culturii române în Italia, ecoul celor două publicaţii ale Institutului de la Veneţia - „Annuario” şi „Quaderni” - în mediile culturale şi ştiinţifice italiene.



Claudio Magris: „Am perceput România ca pe o unitate în diversitate”

Pornind de la reprezentarea spaţiului românesc în cunoscutul volum Danubius, am realizat un interviu cu scriitorul triestin Claudio Magris despre felul în care a receptat specificitatea centrală şi est-europeană a locurilor pe care le-a vizitat în timpul celor patru ani de peregrinare de-a lungul Dunării (1982-1986). „Am fost în România de mai multe ori – ne-a mărturisit Magris – însă prima dată am văzut numai Timişoara şi o parte din Banatul românesc. Am trăit o experienţă foarte puternică şi total diferită de ceea ce a fost apoi, pentru mine, România propriu-zisă, pe care am evocat-o într-un alt capitolul danubian”. 



Giovanni Ruggeri: Turismul italian în România, şanse şi prejudecăţi

Extraordinarul patrimoniu turistic al României este foarte rar obiect al comunicării publice: autorităţile române fac puţine pentru a-l promova în Italia, în vreme ce italienii manifestă o atitudine ambivalentă. Cu toate acestea, frumuseţile naturale şi cele cultural-istorice au o mare forţă de atracţie şi ar putea reprezenta o ocazie formidabilă ca primă formă de cunoaştere a ţării noastre. De acest lucru este convins Giovanni Ruggeri, jurnalist şi scriitor, care în acest amplu interviu ne prezintă experienţa sa umană şi profesională, semnalând actualele tendinţe din societatea italiană.



Interviu cu Emil Petru Raţiu, susţinător de o viaţă al cauzei istro-române

„Din sămânţa pe care primii, după cel de-al doilea război mondial, am sădit-o la Triest, prin înfiinţarea Asociaţiei purtând numele marelui patriot Andrei Glavina, vor putea veni roade, pe care toţi le aşteptăm, chiar în al douăsprezecelea ceas”. Sub aceste auspicii propunem un dialog cu Emil Petru Raţiu, un intelectual militant, medic-scriitor stabilit în Italia din 1969, despre situaţia istro-românilor la început de mileniu trei şi cum poate fi dusă mai departe cauza şi limba lor, pentru a o salva de la pierire.



Mario Deaglio: „Presa italiană acordă prea puţină atenţie României”

România este ţara cu cea mai mare concentrare de firme italiene, numărul companiilor cu  capital italian înregistrate depăşind 30.000, conform datelor Confindustria România prezentate în cadrul Forumului Economic 2011 „Italia Internaţională în România”. Cu toate acestea, după cum arată Mario Deaglio, editorialist economic la cotidianul „La Stampa”, „una dintre responsabilităţile mijloacelor de informare italiene este atenţia foarte scăzută faţă de o ţară în care prezenţa italiană este atât de importantă”.



Leonard Oprea: „Răul îl transfigurez prin exorcismul artei mele”

Leonard Oprea, cunoscut prozator, eseist şi disident anticomunist între 1978 şi 1989, stabilit în SUA din 1999, ne împărtăşeşte din experienţa, complexă şi complicată, de scriitor emigrant al zilelor noastre, cu toată problematica pe care aceasta o implică în plan psihologic, social şi cultural. „Legăturile mele cu România? Doar profesionale – mărturiseşte. Cu Diaspora Română – şi profesionale şi sentimentale. Cu România din inima şi Credinţa mea şi opera mea – totale”. 



Doina Ruşti: „Scrierile traduse par plecate într-o călătorie lungă”

În 15 decembrie 2011, Doina Ruşti a primit Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române pentru romanul Lizoanca la 11 ani, publicat în 2009 la Editura Trei, în curs de traducere atât în italiană, cât şi în germană. Am discutat cu autoarea despre semnificaţia acestui premiu, dar şi despre sentimentul de a intra în alte culturi prin actul traducerii, despre colaborarea dintre scriitor şi traducător şi participarea la Salonul Internaţional de Carte de la Torino ediţia 2011, unde a fost prezentată traducerea romanului Zogru.



Noua colecţie „Biblioteca Italiană XXI”. În dialog cu Ştefan Damian

În 2011 a fost inaugurată colecţia „Biblioteca Italiană XXI”, coordonată de Ştefan Damian, a editurii Dacia XXI din Cluj-Napoca. Am discutat cu italienistul Ştefan Damian despre publicaţiile şi proiectele noii colecţii, despre felul în care „traducerile fac o literatură" (convertind în pozitiv aserţiunea din programul „Daciei literare” de la 1840), ca şi despre actuala prezenţă a literaturii italiene în România şi promovarea acesteia printr-o iniţiativă mai amplă şi articulată la nivel de instituţii culturale.



O viaţă de studii pentru România: Lorenzo Renzi

Lorenzo Renzi este unul dintre cei mai importanţi romanişti şi românişti din Italia. Activitatea sa reprezintă un capitol însem- nat din istoria predării limbii şi literaturii române la Universitatea din Padova. Acest amplu dialog rememorează momentele cele mai semnificative din traiectul său uman şi profesional legat de România. „Dacă activitatea mea ştiinţifică s-a focalizat în primul rând asupra cântecelor populare şi apoi asupra studiilor de lingvistică românească, în realitate am căutat întotdeauna să mă ocup de limba şi literatura română în ansamblu”.



Riri Sylvia Manor: „Poezie şi ştiinţă pe terenul minat al întrebărilor”

Premiul „Dr. Alexandru Şafran” 2011, prestigioasă distincţie acordată de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, îi revine doamnei Riri Sylvia Manor, originară din România şi emigrată în Israel în 1960, medic neuro-oftalmolog şi apreciată poetă care scrie atât în română cât şi în ebraică. În interviul pe care îl propunem, domnia sa ne vorbeşte despre pasiunea pentru poezie şi felul în care aceasta a însoţit-o în viaţă.



În anul Cioran, mărturia filozofului Renzo Rubinelli

Prezentăm un interviu cu filozoful Renzo Rubinelli realizat de Mihaela-Genţiana Stănişor. Rubinelli i-a cunoscut pe Cioran şi soţia, Simone Boué. În 1987 a vizitat România, locurile copilăriei lui Cioran şi l-a cunoscut pe fratele filosofului, Aurel. La Păltiniş, Rubinelli l-a întâlnit pe Constantin Noica, de la care a primit sugestii pentru teza de licenţă. Din corespondenţa pe care a purtat-o, păstrează zece scrisori de la Emil şi două de la Aurel Cioran.



Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.