Istoria asociației „Țesătoarea” și Conferința „Forme de asociere în România (secolele XIX-XXI)”

Facultatea de Istorie – Universitatea București, în zilele 20-21 noiembrie 2025, a organizat conferința Forme de asociere în România (secolele XIX-XXI): asociații profesionale, organizații sindicale și patronale, cluburi și societăți secrete. Din comitetul științific al conferinței au făcut parte profesori universitari și cercetători științifici, precum Matei Gheboianu (conf. univ. dr. Facultatea de Istorie - Universitatea din București), Anita Sterea (European Olympic Academies -Olympic Heritage Commission), Victor Rizescu (conf. univ. dr. Facultatea de Științe Politice - Universitatea din București), Bogdan Popa (cercetător științific II, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București), iar din comitetul de organizare: Corina Doboș (Institutul Național pentru Studierea Totalitarismului), Andrei Florin Sora, Daniela Popescu, Marius Deaconu, Diana Mariana Rusuși Darius Petre de la Universitatea din București.
La conferință au participat cu comunicări, materiale powerpoint, cercetători, profesori universitari, muzeografi, arhiviști, doctoranzi din București și alte localități din țară.
Andrei Florin Sora, conf. univ. dr. la Facultatea de Istorie – Universitatea București, principalul organizator și coordonatorul conferinței, a precizat că formele de asociere vizate prin această conferință se referă la asociații, profesionale, organizații sindicale și patronale, societăți secrete, cluburi sportive etc., care pot fi studiate dintr-o perspectivă: istorică, juridică, economică, socială etc.
La 20 noiembrie 2025, în Sala de Conferințe a Facultății de Matematică-Universitatea București, s-au desfășurat lucrările conferinței, organizate pe patru secțiuni. Prima secțiune - Asociaționism, sport și timp liber, s-a desfășurat între 10:00 – 11:30, moderator fiind cercetătorul Bogdan Popa. Referenții și lucrările lor au fost: Pompiliu Constantin (Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport), Rapid București, traseul de la o echipă de fotbal de cartier la un club sportiv național, Nicolae Macovei (cercetător independent), Automobil Clubul Român, o asociație polivalentă (1904-1948), Anita Sterea (European Olympic Academies - Olympic Heritage Commission), Academia Olimpică Română – un pilon al educației olimpice europene
Secțiunea a II-a - Forme de asociere locale și la nivel național, moderată de Anita Sterea (European Olympic Academies - Olympic Heritage Commission), au participat și au prezentat studiile lor cercetătorii: Ioana Beșleagă (Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române), Societatea „Ajutorul Elevilor Săraci” din Focșani (1891–1922). Contribuții la istoria filantropiei educaționale locale; Valentin Maier (Universitatea din București), Ajutoarele de deces și înmormântare ca formă de solidaritate și recunoștință în asociațiile și societățile românești din secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX; Adrian Nicolae Petcu (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității), Uniunea preoților democrați din România între dezideratul politic și reabilitarea ideologică (1944-1948)
Între orele 13:15 - 14:15 a avut loc o pauză de prânz, după care Andrei Florin Sora a moderat lucrările secțiunii a III-a: Asociații corporative între tradiție și modernitate. Primul referent a fost Valentina Burdescu (Universitatea din București) cu comunicarea Din istoria camerelor de comerț – 1864, primă lege privind înființarea camerelor de comerț, apoi a luat cuvântul Dan-Alexandru Săvoaia (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza din Iași”), care a susținut lucrarea: Pe urmele formelor interbelice de asociere a meseriașilor şi muncitorilor din România în contextul digitalizării – câteva considerații.
Valentina Bilcea, doctorand, profesoară de istorie la Colegiul Național „Spiru Haret” București, a vorbit despre: Asociațiile profesionale și sindicale ale ospătarilor din București, în perioada interbelică.
Victor Rizescu, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a încheiat lucrările secțiunii cu comunicarea: Varietăți și accente ale ideii corporatiste la firul ierbii. Confederațiile sindicale românești ale micilor industriași și meseriași patroni și ale profesiunilor intelectuale, 1900-1944.
Ultima secțiune, a IV-a, din prima zi a conferinței - Sindicate, expertiză și control, a fost moderată de Ștefan-Marius Deaconu, director al Departamentului de Politci Publice. Au prezentat comunicări: Andreea Cârstea (Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului/Institutul de Cercetare al Universității din București), Structuri de sindicat și de partid în Uzina Tractorul Brașov: roluri formale, scopuri declarative și relații interpersonale în anii 70-80; Corina Doboș (Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca/Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului), Medicina ocupațională in România comunistă: experți, transferuri de cunoaștere și realități locale; Mara Mărginean (Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca/ Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului), Cooperarea României cu Centrul Internațional de Pregătire al ILO de la Torino in anii 1970; Maria-Teodora Balaș (cercetător independent), Spațiul fizic ca premisă a asocierii tinerilor în România comunistă: Patrimoniul U.T.C. între viziune programatică și realitate social.

A doua zi a conferinței, vineri, 21 noiembrie 2025, lucrările s-au desfășurat în Sala 119, iar secțiunea a V-a – Asociații profesionale și elite, a fost moderată de Victor Rizescu.
Andrei Florin Sora a început prezentările cu comunicarea: Asociaționismul funcționarilor în primii ani interbelici și „Constituția funcționarilor” din 1923.
A urmat Cătălin Manea (Muzeul Național Cotroceni), care în comunicarea sa – O altfel de „unire”: Unificarea Masoneriei în România Mare – a vorbit despre asociații de francmasoni în România interbelică.
Doctorandul Vlad-Alexandru Moț (Universitatea din București) a citit comunicarea sa despre Alexandru Vaida-Voevod și Marea Unire 
Secțiunea s-a finalizat cu prezentarea lui Dragoș Sdrobiș (lector univ. dr. la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca): AGIR: între apărarea intereselor profesionale și promovarea ideilor tehnocratice
După pauza de cafea, au început lucrările secțiunii a VI-a: În căutarea identității și drepturilor, moderată de Dragoș Sdrobiș.
Subsemnata am prezentat comunicarea: Societatea „Țesătoarea” - istorie și lidere. Am început comunicarea subliniind necesitatea salvării și valorificării științifice a documentelor arhivistice în cazul fondului Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române (1665 u.a., cu tematică diversă la nivelul întregii țări, istorie, biserici, școli – inclusiv Școala Regina Elisabeta Țesătoarea). Prin intermediul unei aplicații powerpoint, am evidențiat înființarea societății „Țesătoarea” la 27 ianuarie 1905, în București, sub protecția Reginei Elisabeta, sigla, statutele și unele realizări. Scopul societății era încurajarea şi dezvoltarea în România a culturii gândacilor de mătase, a ţesătoriei şi comercializarea produselor. Treptat asociația s-a extins în 27 judeţe, a înființat consilii și comitete de administrație, școli de industrie casnică. Din consiliul de administrație făceau parte miniștrii agriculturii și domeniilor, a finanțelor, a cultelor și instrucțiunii publice.
Pentru educația sătenilor, în 1907, la București, un comitet de doamne condus de Zoe Gr. Râmniceanu a întemeiat şcoala-atelier „Regina Elisabeta Ţesătoarea”. În fiecare an, de obicei la încheierea cursurilor, dar și cu alte ocazii, la această școală se deschideau expoziții cu cusături realizate de eleve.
Conform documentelor păstrate la Arhivele Naționale ale României, în condițiile declanșării Primului Război Mondial, societatea „Ţesătoarea” și-a întrerupt activitatea, dar atelierul-școală „Regina Elisabeta Ţesătoarea” a continuat să funcționeze. La 3 decembrie 1937, s-a decis fuziunea societăţii „Ţesătoarea” cu Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române.
Remarcabile au fost inițiativele liderelor societăţii „Ţesătoarea”: Regina Elisabeta și Regina Maria, patroanele asociației, Zoe Gr. Râmniceanu – fondatoare, prima președintî, Alexandrina Gr. Cantacuzino – președintă din 1926, Anna Lahovary – consilieră, Adela Nanov Chiru – directoarea școlii-atelier „Regina Elisabeta-Țesătoarea”, a conducătoarelor multor școli de industrie casnică din țară, care au participat, anual din 1929, la expoziţii și concursuri naționale și internaționale de covoare și cusături tradiționale.
Dr. Sanda Safta (Muzeul Municipal din Câmpulung) a susținut comunicarea: Profesionalism și tradiționalism la concursurile și expozițiile societății „Țesătoarea”. Muzeografa a prezentat un bogat material powerpoint despre şcoala-atelier „Regina Elisaveta Ţesătoarea”, întemeiată în 1907, de Zoe Gr. Râmniceanu și un comitet de doamne. Şcoala – care ulterior s-a deschis în multe localități din țară - asigura examene finale la disciplinele specifice profesiei de ţesător: sericicultură, covoare, ţesut, filatură, tehnologie, cultura dudului şi vopsitorie.
În anii ’30, din comitetul de conducere al acestui atelier-școală a Țesătoarei au făcut parte: Alexandrina Gr. Cantacuzino - președintă, Zefira col. Voiculescu, Aretia Gh. Tătărescu, Vighi M. Berceanu, Anna Al. Em. Lahovary, Hortensia Cosma și Anibal Teodorescu – secretar general.
Cercetătoarea a subliniat că în București, la Casa Femeii, în Splaiul Independenței nr. 46,  în anii 1929 - 1938, Țesătoarea a organizat expoziţii și concursuri de covoare, cusături naţionale, pânzeturi, stofe preoțești, cu participarea a numeroase şcoli de industrie casnică din toată ţară, iar cele care îndeplineau criteriile cerute (executantul trebuia să precizeze în ce condiții a fost lucrat covorul, de unde s-a inspirat, culoarea vegetală întrebuințată sau altă metodă și să fie păstrat caracterul etnic al covorului) erau premiate. Printre participanţi au fost atelierele patronate de doamnele Aretia Gh. Tătărescu (Gorj), Iulia Vincenz (Craiova), Maria Nisipeanu, Eleonora Stamatiade, Maria Ciuceanu (Bucureşti), Alexandra Melissopol-Rotică (Constanța), şcolile de industrie casnică de la Chişinău, Călăraşi, Botoşani, Arad, Hunedoara, Sibiu. O sursă esențială pentru aceste evenimente este un registru de procese-verbale ale ședințelor membrelor societății Țesătoarea, păstrat la Arhivele Naționale ale României.
Lucrările secțiunii au continuat, Marius ClaudiuDincă (Arhivele Naționale ale României/Universitatea din București)  a analizat Greva din 1909 a patronilor de brutării din București, conflict între asociația patronală și autoritatea locală, iar Valentin-IoanFușcan (Școala de Finanțe Publice și Vamă - Ministerul Finanțelor) a comentat studiul: Un duel ratat: Asociația Generală a Funcționarilor Financiari versus Virgil Madgearu, ministrul Finanțelor
Între 13:45 - 14:45 a avut loc o pauză de prânz, referenții fiind invitați la masă în cadrul facultății.
Ultima secțiune a conferinței, a VII-a: Dileme civice contemporane: activism, media și dialog social în România post-1989, a fost moderată de Mirela Murgescu, prof. univ. dr. la Facultatea de Istorie-Universitatea din București. Au susținut comunicări: Mihai Dodu (Universitatea din București), Revoluționarii, principala forță pentru preluarea Televiziunii Române în decembrie 1989, Andreea Gușă (Universitatea din București), Mitul „Soros-ismului” în România: de la societate „ne-civilă” la societate civilă și invers. Apariția anti-societății civile, Antonio Cristian Stan (Universitatea din București), Reconfigurarea discursului public al mișcării studențești în era digitală: analiza poziționărilor ANOSR în mediul online în perioada 2015-2025
Ștefan-Marius Deaconu a încheiat conferința prezentând analiza sa cu privire la: Perspective legislative și implicații practice ale dialogului social în organizațiile sindicale din România. Studiu de caz: învățământul (2011–prezent).
După fiecare prezentare, au fost formulate întrebări, au avut loc discuții și dezbateri, s-au stabilit unele conexiuni și relații de comunicare. În final, tema conferinței a rămas deschisă pentru analize și reuniuni viitoare.

Monica Negru
(nr. 12, decembrie 2025, anul XV)