 |
|||
 |
|||
|
Între De Chirico și Klimt. Expoziţie în Italia a unei artiste premiate de Unesco, Legendina di Paolo
„Dorința de a înțelege este calitatea care îl diferențiază pe om de celelalte viețuitoare. Curiozitatea este calitatea care îl face să evolueze, sub un instinct de libertate”. Această memorabilă intuiție a lui Aristotel, și extrasă chiar din cartea sa Metafizica, este de-a dreptul lămuritoare pentru descrierea traseului abundent presărat cu multe fațete stilistice, emotive și conceptuale ale pictoriței românce. Dacă, așa cum cred eu, adevăratul, bunul și frumosul sunt virtuți cardinale ale fiecărei iconopioesis artistice, Legendina este una dintre cele mai rare excepții contemporane care știe să conjuge paradigma spirituală, transcendentală, deci metafizică, cu infinite variabile de explorări gestuale fericite și elaborări tehnice. De la mentorul său Baba, cu siguranță a moștenit o vivacitate îndrăzneață și o forță cromatică, capabilă să ne amintească de acrobațiile de culori ale lui Marc Chagall sau Joan Mirò – ultimul chiar foarte drag pictoriței - forță care, de-a lungul anilor, s-a consolidat: trecând de la o delicatețe eterică din fundalurile nuanțate din autoportretul său ori din Fata cu găina, ajungând la liniile energice materiale din Pierrot, realizat în ultimii ani de viață (2015) și travestit ca o mască tipică românească, în explicita predominanță a culorilor naționale – albastru, galben și roșu – în antiteză stridentă cu rochia alb-negru a personajului din comedia franceză.
Ingeniozitatea creativă magistrală a Legendinei di Paolo este înrădăcinată chiar în cunoștințele sale enciclopedice de istoria artei și în harul de a o duce până la sublim prin citate erudite, recunoscute dar mereu pline de autenticitate inimitabilă. Cromozomii săi de expresie sunt o forfotă spontană de figuri stilizate care, înainte de a fi ale inspirației sale Giorgio de Chirico, au fost ale pionierului anti-naturalismului Dominikos Theotokópoulos, faimosul El Greco, nu întâmplător far al maestrului din București, și pe care ea l-a studiat foarte bine, din care ar fi suficient să amintim Viziunea Sfântului Ioan, pentru o referință imediată. De la aceștia provine metafizica originară care trasează liniile corporale ale femeilor sale, protagoniste primare ale picturii sale, îndulcite cu un lirism suav, la care doar sensibilitatea feminină putea ajunge. Reevocând-o pe Penelope a lui Carlo Carrà, teoreticianul Metafizicii lui Chirico anunțată de Guillaume Apollinaire, femeile Legendinei se înalță ca niște statui, sau dansează coreografic într-un banchet de simboluri rude cu suprarealismul, dar și cu arta bizantină antică, până spre grafemele egiptene esențiale și primordiale.
Figura feminină ne proiectează într-o viziune artistică matriarhală în care femeia este altarul vieții, iar sânii, mereu acoperiți elegant cu voal, dar la vedere, deja sunt o aluzie. În jurul ei interacționează actorii totemici descoperiți în arhetipuri culturale biblice, religioase și epice: calul, taurul, vițelul, care par ieșiți dintr-un pergament babilonian pentru a intra pe o scenă absolut modernă, născocită, cu fundaluri geometrice în cromatici aprinse foarte contrastate, acolo unde logotipurile ancestrale și contemporane dialoghează devenind ba simple, ba ermetice de descifrat semantic. Iată, deci, și capitelul ionic care s-a transformat în podium pentru Taurul înfuriat sub care defilează, ca o umanitate subjugată, profiluri androide fusiforme.
Iată Femeia așezată în aur, stă pe tronul regal cu un colier de reminiscență orientală, în care apare, ca în alte părți, un chip infantil abia trasat, care ne trimite cu sufletul la gură în lumea virtuală contemporană. Tocmai în această operă dragostea pentru Art Nouveau, pentru bombasticii și somptuoșii neoclasici Jugendstil care i-au dat imortalitate adoratului său Gustave Klimt, completează poetica elocventă, simbolică și cromatică a Legendinei, încoronând-o ca maestră fără egal a unei Metafizici Liberty, admirată pentru prima dată în istoria artei, chiar și pictând un fenomenal Dante Aligheri. Pentru materialul video al expoziţiei, clicaţi aici.
| ||
