PromArt. „Sculptura din colecția Herczeg”, o sinteză între reprezentare și nonreprezentare

Așa cum titlul deja enunță, expoziția deschisă în perioada 14 martie-30 aprilie 2019 la Muzeul Național al Banatului reunește lucrări de sculptură, migrând între abordări de factură formală sau conceptuală. Este vorba despre o selecție care ilustrează foarte bine direcția pe care Delia și Andrei Herczeg și-au asumat-o ca și colecționari. Momentul când o colecție privată este arătată publicului reprezintă un stop-cadru într-un proces îndelungat, în care relația colecționarului cu artiștii s-a construit temeinic. Acest demers, al constituirii unei colecții, este esențial pentru evoluția artei contemporane, pentru susținerea unei scene de artă vii și dinamice.

Printre artiștii prezenți în expoziție se numără nume foarte relevante pentru sculptura românească (Péter Jecza, Aurel Vlad, Gheorghe Zărnescu, Ioan Nemțoi, Silviu Oravitzan, Alexandru Pasat, Ștefan Călărășanu), artiști ai generației 2000, deja consacrați (Bogdan Rața, Vlad Berte), dar și artiști foarte tineri, emergenți, în special timișoreni (Cătălin Bătrânu, Ciprian Lupșa, Eugeniu Țibuleac, Dona Arnakis și Nicolas Leș). Preocupările lor sunt foarte diferite, este de remarcat lipsa oricărei uniformizări și perseverența tatonării  unor soluții sau procedee pentru fiecare.

Astfel, meritul colecției Herczeg este de a reflecta o situație cât se poate actuală în ceea ce privește sculptura timișoreană. Prezența unei generații noi, care își caută propriile forme de manifestare, este pe deplin vizibilă. Acești tineri sculptori sunt puși în relație atât cu școala de sculptură care i-a format, cât și cu nume de notorietate ale sculpturii contemporane românești. Pot fi ușor identificate elemente de continuitate, soluții plastice și tehnice inovative sau chiar abandonarea limbajului specific sculpturii tradiționale.

Lucrările aparținându-i sculptorului Péter Jecza (Acustica, 1968 și Apropiere, 1974) se înscriu în traiectul sondărilor relației dintre suprafață, volum și lumină. Definirea spațiului și corporalitatea sculpturală, fluid modelată, își dispută preponderența în cadrul compoziției prin jocul subtil dintre gol și plin. Relația suprafețelor cu lumina este la fel de importantă și în cazul basoreliefului semnat Silviu Oravitzan. Informalul practicat de acesta derivă din căutări spirituale, din continua dorință de a transforma materia în strălucire divină. Suprafața modulară, fragmentată geometric și înnobilată prin foiță de aur funcționează ca expresie metafizică, ca icoană adaptată contemporaneității. În lucrările sugestiv denumite Catolic (2011) și Ortodox (2011), Ștefan Călărășanu folosește, de asemenea, proprietățile materiei în sens simbolic pentru a pune în relație caracteristici precum umilul și prețiozitatea, arhaicul și modernul.


Cele trei piese semnate Gheorghe Zărnescu se subscriu unor registre tematice și procesuale diferite. Arderea este folosită atât ca metodă de finisare, conferind efecte vibrante suprafețelor, cât și în sens simbolic. Regăsim acest procedeu în cazul unei compoziții abstracte, pur formale (Pătratul alb, 2005), dar și în cazul unei figuri antropomorfe, transpuse ulterior în bronz (Omul din soare, 2005). Sticla este materialul predilect al obiectelor create de Ioan Nemțoi. Sugestia figurativă este foarte vagă, atât în cazul Torsului (2006) din sticlă transparentă, cât și în cazul structurilor tubulare contorsionate din sticlă roșie (Energie, 2001). Figurativul practicat de Aurel Vlad este o formă de sondare a interiorității umane. Compoziția și modelajul sunt subordonate unei narațiuni metaforice în care emoția, neliniștea și drama capătă un rol privilegiat. Figura umană, brutal modelată, adesea contorsionată este, în același timp, constrânsă de materie și purificată.

Pentru Tamás Attila sugestiile antropomorfe primesc consistență din contrastele între rotunjimi și unghiuri drepte, între suprafețele șlefuite și cele neprelucrate. În cazul lui Bogdan Rața, paradoxul figurativului este legat de recontextualizarea, multiplicarea sau combinarea unor fragmente anatomice aderente realității. Noile entități uman-hibride (Ecce homo, 2008, Lonely, 2011), realizate din materiale noi, industriale, reprezintă transpuneri vizuale ale unor situații și stări stringente cu care se confruntă individul în societatea contemporană. Ultimele cercetări plastice ale lui Bogdan Rața abordează figurativul într-o manieră diferită. Volumul dispare aproape în totalitate, figura umană (A.D. (Raccourci), 2018) este redusă la bidimensional, văzută în raccourci-uri îndrăznețe, relaționată cu spațiul pe care îl ocupă. La Vlad Berte condiția omului contemporan este problematizată prin abordare pur conceptuală. Transcrierea unui cod informatic pe o placă de granit (The Secret of Happiness is ..., 2012) este o sugestie a ermetismului, a imposibilității pătrunderii sensurilor fericirii.

Trimiteri la tehnologia computerizată avem și în cazul lucrării lui Alexandru Burlacu (Stick, 2017). Transpunerea mimetică în bronz a unei cărți reprezintă pentru Tajó un gest care acumulează energiile unei preocupări constante a artistului. Cartea obiect, cartea ca ready-made, cartea ca element al instalațiilor performative, cartea integrată în intervenții Land art sunt câteva dintre abordările propuse de artist. În ciclul Insomnii, Alexandru Pasat se folosește de sugestia vizuală a obiectului cotidian – în acest caz perna –  ca apanaj al unor situații sau stări cu care se confruntă omul. Lucrarea lui Kocsis Rudolf (Vas, 2016) face parte din seria Vitis, care valorifică elemente specifice procesului de obținere al vinului. Japonezul Yoshin Ogata, singurul artist străin din cadrul expoziției, investighează capacitatea materiei rigide de a reflecta proprietățile altei stări de agregare.

Expoziția sintetizează ceea ce sculptura a cucerit în evoluția sa de la modern spre contemporan. Figurativism mimetic sau abstractizarea, accentele expresioniste sau abordările conceptualiste, creează o veritabilă pendulare între reprezentare și nonreprezentare.


Péter Jecza, Apropiere



Péter Jecza, Acustica


Silviu Oravitzan, Basorelief

 

Ștefan Călărășanu, Catolic și Ortodox

 

Gheorghe Zărnescu, Pătratul alb

 

Gheorghe Zărnescu, Omul din soare

 

Ioan Nemțoi, Tors

 

Aurel Vlad, Raiul

 

Tamás Attila, Finta

 

Bogdan Rață, Ecce homo

 

Bogdan Rață, Lonely

 

Bogdan Raţă, Raccourci

Vlad Berte, The Secret of Happiness is ..

 

Tajó, Cartea

 

Alexandru Pasat, Insomnia

 

Kocsis Rudolf, Vas

 





Maria Orosan-Telea
(nr. 4, aprilie 2019, anul IX)



*Textul este parțial preluat din catalogul Sculptura din colecția Herczeg. Sculptures from the Herczeg Collection, Editura Universității de Vest, Timișoara 2019, autor Maria Orosan-Telea.