„Veranda cu flori de zăpadă”: expoziție aniversară a maestrului Constantin Flondor la Timişoara

Muzeul de Artă din Timișoara, instituție de referință a vieții culturale contemporane, a încheiat activitățile expoziționale pentru anul 2016 inaugurând expoziția aniversară a maestrului Constantin Flondor, „Veranda cu flori de zăpadă”.

În organizarea Muzeului de Artă din Timișoara, în colaborare cu Galeria „Jecza” și Fundația „Triade”, având partener Consiliul Județean Timiș, expoziția „Veranda cu flori de zăpadă” a fost inaugurată în data de 15 decembrie 2016, în ajunul zilei de naștere a profesorului Constantin Flondor, în sălile de la etajul doi ale muzeului timișorean, în prezența unui distins public. Expoziția cuprinde 42 de lucrări, pictură, desen și fotografie, toate reprezentând un fragment din creația, creativitatea și gândirea maestrului Constantin Flondor, numit de președintele Institutului Cultural Român, domnul Radu Boroianu, „o instituție, nu doar bănățeană, ci națională”.

Constantin Flondor este descendentul uneia dintre cele mai însemnate familii boiereşti din Bucovina, a cărei vechime poate fi urmărită până la începutul secolului al XVIII-lea, familie înnobilată de ultimul împărat (1792-1806) al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, Francisc al II-lea, cu titlul austriac de „Cavaler de Flondor”. Este component al Uniunii Artiştilor Plastici din România din anul 1964.

Maestrul Flondor a realizat, în cele peste cinci decenii de creație artistică, instalaţii, performance, a scris, a practicat mail-art, a făcut film, a desenat, a pictat, a avut intervenţii în natură, împreună cu alţi artişti şi cu elevi ai liceului de artă din Timişoara. Preocupat de structura, construcția, observarea și înțelegerea mediului ambiant, interesat de matematici, făcând din ele baza cercetărilor și creațiilor sale în anii 60, prof. Constantin Flondor, alături de alți doi maeștri ai artei moderne, Ștefan Bertalan și Roman Cotoșman, este co-fondator al grupului „1 1 1” . Cercetarea profesorului Flondor în domeniul formelor plastice a continuat în cadrul grupului „Sigma” (1969-1978), creat alături de Ştefan Bertalan, Doru Tulcan, Lucian Codreanu, Ioan Gaita, Elisei Rusu. Proiectele urmărind relaţia dintre artele vizuale, matematică, bionică, cibernetică şi arhitectură aminteau de principiile Bauhaus-ului. A fost, de asemenea, membru fondator al grupului „Prolog” (întemeiat în 1985), împreună cu Paul Gherasim, Horea Paştina, Cristian Paraschiv şi Mihai Sârbulescu, o mişcare ce a pus în centrul preocupărilor artistice natura şi sacrul.
Constantin Flondor a fost profesor la Liceul de Arte Plastice din Timișoara (1962-1991) şi decan (1996-1999) la Facultatea de Artă a Universităţii de Vest din Timişoara, profesor invitat la Sommermalakademie Beratzhausen din Germania (1993).

De-a lungul activității sale de artist plastic, Constantin Flondor a fost distins cu Premiul „Ion Andreescu” pentru Pictură al Academiei Române, 2006; Marele Premiu U.A.P. pentru „Întreaga Activitate”, 2003; Premiul „The Ionel Jianou Special Distinction of creative Arts”, acordat de The American-Romanian Academy of Arts and Sciences ARRA, Los Angeles US.A., 1993; Ordinul „Meritul Cultural” 2004.

Expoziția „Veranda cu flori de zăpadă” este grupată pe trei domenii: primele două compartimente ale sălii de expoziție aparțin verandei, grădinii, văzduhului, aerului; următorul compartiment este dedicată fulgului de nea (de aici provenind și titlul expoziției), iar în ultima sală a expoziției (sala 25) se află un mic segment intitulat „Exercițiu de familie” care cuprinde autoportrete și portrete ale membrilor familie și lucrări semnate de unchiul, părinții, fiica și nepoata distinsului sărbătorit. Tot în sala 25 se mai găsește și pictura (ulei pe pânză, dimensiuni 120x170 cm) în care apare o reprezentare panoramică a orașului Cernăuți, locul în care a copilărit maestrul Constantin Flondor. Sala Baroc a Muzeului de Artă cuprinde o lucrare din creația artistică a pictorului C. Flondor, „Cerul din cer” (acuarelă tempera, creion pe hârtie, dimensiuni 180x104). În sălile expoziției se găsesc trei panouri în care prieteni apropiați ai maestrului Constantin Flondor prezintă creația sa, putându-se citi, în acest sens, scurte opinii ale criticului de artă Dan Hăulică (2005), scriitorului Andrei Pleșu (1986) și pictorului Mihai Sârbulescu (decembrie 2014, „Cernere”).

În cuvântul din deschiderea expoziției, deschidere ce s-a desfășurat în Sala Baroc, prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă, s-a adresat distinsului sărbătorit, astfel: „La mulți ani, maestre! La mulți ani, că sunteți printre noi atât de plin de vigoare și atât de dedicat profesiei de decenii și se vede constanța, se vede faptul că ați devenit un model, nu numai pentru artiști, ci și pentru cei care iubesc arta și pentru societate în general. Vă numărați între artiștii pasionați de carte și atunci sunteți și un cititor asiduu și un gânditor și un intelectual autentic, ceea ce mă bucură nespus de mult, dacă e să vorbesc din perspectivă strict personală, dar cred că sunt mulți în asentimentul meu”.

În cuvântul domniei sale de la vernisajul expoziției, prof. univ. dr. Ileana Pintilie, critic de artă, a rostit: „Această expoziție a pictorului Constantin Flondor repune în discuție, într-o sinteză unificatoare, motive mai vechi și mai noi ale creației sale. Trecutul său solid de artist experimentalist s-a construit încă de la mijlocul anilor ’60, când își propunea teme de cercetare începute din nevoia de cunoaștere și de autodefinire în raport cu lumea vizibilă. Dar, după decenii de experimentalist pur, el a revenit la pictură și la motive din natură. De fapt, există un balance între cele două atitudini, niciodată nu se exclud una pe cealaltă. Există în această expoziție o lucrare pe care am putea s-o numim din seria «Cernere». Peste un strat de pigment negru, deci, peste culoare, peste pictură, a cernut făină, sugerând această cernere a fulgilor de nea, iar făina aceasta peste stratul de culoare trăiește, pare un element viu și nu un material opac, așa cum ar fi un pigment.  Prin alegerea pământului și a cerului ca subiecte picturale, Flondor a încercat să surprindă elementele constitutive ale lumii vizibile, dar, în același timp, și ale unei ordini simbolice. În viziunea lui, cele două elemente fundamentale, adevărate acte ontologice, sunt complementare, încărcate fie cu forța opacă și tenace a pământului ca materie, fie cu structurile efemere și fragile ale norilor. Alegerea acestor două elemente esențiale constituie o modalitate de a invoca lumea și ordinea ei dominând dezordinea. Nu pot decât să-l felicit pe Tinu Flondor și să-i urez putere de creație ca și până acum!”

Graficianul și criticul de artă Călin Stegerean, director general al Muzeului Național de Artă al României, şi-a început discursul de la vernisaj urându-i maestrului C. Flondor „multă sănătate și multă rodnicie în cea ce face, pentru că am sentimentul că ultimii ani au fost foarte rodnici și în ceea ce vedem și în această expoziție, noi teme și noi direcții se conturează în opera domniei sale”. În continuare, graficianul Călin Stegerean a rostit un discurs intitulat „Ritualurile necesare”, din care redăm în această prezentare următoarele: „Am aceste gânduri la aniversarea unui artist pe care l-am cunoscut întâi prin lucrările sale din expoziții. Anterior, însă, renumele său a precedat întâlnirea cu opera și, de aceea, am primit-o deja amorsat de discuțiile anterioare cu terți sau de ceea ce citisem despre el. Cred că întâlnirea în persoană cu domnul Constantin Flondor s-a petrecut prima dată la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, în urmă cu peste un deceniu, la expoziția sa personală, însă doar anul acesta am intrat într-un dialog mai concret, la același Muzeu și cu ocazia altei «personale» de care m-am ocupat. Expoziția de acum are miezul celei de la Cluj, dar include referințe autobiografice care atunci lipseau. Spre exemplu, Cernăuți-ul natal este evocat într-o pictură din anul 2010, prin culorile cenușii (se referă la cenușă) sau fumul ca imagine a unei amintiri imprecise, din care rămân numai câteva repere ce se potrivesc cu tușa nervoasă ce atinge suprafața de lucru, într-o încercare de forțare a memoriei să returneze detalii care lipsesc. Bunicii, părinții și membrii propriei familii apar fie portretizați de artist, fie cu lucrări ai căror autori sunt, cum este un desen realizat de Ana-Maria care preia surprinzător, la o vârstă mai degrabă a păpușilor, demersul sintetic al bunicului, într-un demers de mare clasă. Titlul expoziției, «Veranda cu flori de zăpadă», rezumă într-o formă poetică miezul conținutului său din punct de vedere tematic, etalat în două registre distincte, aflate însă într-o comunicare subtil revelată de artist”.

Directorul Muzeului de Artă din Timișoara, prof. univ. dr. Victor Neumann, a dat citire scrisorii ce a fost trimisă special pentru acest moment al aniversării maestrului Constantin Flondor, de către președintele Institutului Cultural Român, domnul Radu Boroianu, scrisoare emoționantă, din care redăm aici următorul fragment: „Mult prețuite și drag sufletului meu, Tinu Flondor, în fiecare seară sau început de noapte, când mă retrag înspre târzielnicele și prea grăbitele mele momente de odihnă, înainte sau după rugăciunea ce o înalț ocrotitorilor mei, îmi îndrept ochii spre cele două «marine» ce-ți aparțin și ce-mi veghează, de pe peretele opus, patul. Nu întâmplător mi le-am așezat acolo. Datorită lor, amândurora, fie răsărit, fie apus, îmi recapăt liniștea necesară somnului și mai știu că, dimineața, tot din interiorul lor, din lumina lor specială îmi voi extrage dorința de a continua. (...)  Am mai spus-o și nu concep un motiv pentru care aș renunța să o repet, „1 1 1”, „Sigma” și „Prolog” au însemnat îndemnul câtre păstrarea profundei spiritualități ce rămâne a o identifica și în demersul firesc al artiștilor autentici către infinita modernitate. Subtile forme de încăpățânare și rezistență în fața hâdei epoci a falsului realism, zis «socialist», mișcările amintite, din care ai făcut parte, ne îndemnau către Timișoara și mai apoi către toată țara, pe toți cei ce ne căutam adevărurile furate”.

La vernisajul expoziției a vorbit doamna Sorin Jecza, președinta fundației „Triade” și, bineînțeles, sărbătoritul, maestrul Constantin Flondor. În cuvântul domniei sale, distinsul sărbătorit, încărcat de emoția momentului, a ținut să mulțumească tuturor celor care au contribuit la realizarea expoziției aniversare, tuturor invitaților și prietenilor, tuturor celor care l-au onorat prin prezența domniilor lor, pentru acest moment deosebit al vieții și activității sale artistice.  
La finalul vernisajului, un grup de elevi din mai multe licee din Timișoara, dar și din Arad, a interpretat colinde.

Expoziția „Veranda cu flori de zăpadă”, deschisă pentru a marca împlinirea a 80 de ani de viață ai maestrului Constantin Flondor, poate fi vizitată la etajul doi din Muzeul de Artă până în data de 15 februarie 2017, zilnic, între orele 10-18, cu ultima intrare la casierie la ora 17,30. Luni, expoziția este închisă.

Evenimentul aniversar a debutat la Timișoara miercuri, 14 decembrie 2016, Galeria „Jecza” vernisând expoziția intitulată „2 x 80: MEGERT/FLONDOR”, cu lucrări ce aparțin artiștilor plastici Christian Megert, din Elveția, și Constantin Flondor, din România, două nume importante ale artei contemporane europene. Cele două expoziții trebuie, potrivit celor rostite de prof. univ. dr. Ileana Pintilie în timpul vernisajului expoziției de la Muzeul de Artă, „văzute împreună, ca două voleuri ale unei singure creații”. Expoziția deschisă la Galeria „Jecza” a fost prezentată de criticul de artă Alina Șerban și poate fi vizitată până în data de 1 martie 2017.

Cornel Seracin