Istoriile unei mari artiste, Corina Chiriac, în expoziția de la Muzeul Național de Istorie a României

La începutul lunii februarie 2022, la Muzeul Național de Istorie a Românie s-a deschis expoziția Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste, ce prezintă publicului cele mai importante piese ale donației făcute de doamna Corina Chiriac în septembrie 2021.
După o vizită la muzeu, doamna Corina Chiriac m-a invitat să văd piesele pe care dorea să le doneze instituţiei noastre. A început adunarea, sortarea, măsurarea, descrierea și realizarea inventarului general al pieselor.
După câteva săptămâni s-a conturat donația, sute de piese împărțite pe mai multe categorii: acte și documente (acte de naștere, diplome de studii, carnete și legitimații, polițe de asigurare, acte de proprietate, cărți de muncă, legimații de serviciu, carnet de conducere, certificatul de deces al lui Gheoghe Chiriac, bunicul patern, pașapoarte, diplome ale unor festivaluri naționale și internaționale), fotografii ale celor trei generații din familia Nestorescu-Calaigian-Chiriac și portrete ale artistei Corina Chiriac făcute de-a lungul carierei, din 1970 și până în 2020; trofee, medalii și plachete ale compozitorului Mircea Chiriac și ale Corinei Chiriac; piese vestimentare reprezentative: de la hăinuța de botez, la rochiile de scenă purtate la spectacole şi emisiuni, la festivaluri naționale și internaționale; un metronom, o harpă de copil de mai bine de un secol, șevaletul și paleta de culori ce i-au aparținut bunicului Gheorghe Chiriac, o mașină de scris, un magnetofon „Royal Coronet Webcor” din 1950, folosit pentru înregistrări de către compozitorul Mircea Chiriac șa. Toate aceste obiecte fac parte acum din Colecția „Corina Chiriac” a Muzeului Național de Istorie a României.
Artista a descris și semnat toate fotografiile înrămate, atât cele de familie, cât și cele personale, consemnând succinte istorii ale fiecărui obiect în parte, enumerând personajele aflate în fotografia respectivă, pentru păstrarea acestor informații. O muncă de săptămâni, consemnarea istoriei fiecărui obiect de familie, făcută cu bucurie și abnegație de către Corina Chiriac.
Gestul generos al doamnei Corina Chiriac are o dublă semnificație: de mecenat cultural și de recuperare a memoriei și patrimoniului unei familii, unei epoci și unei mari voci a scenei românești. Cercetătorii și muzeografii au rolul de a educa publicul cu privire la păstrarea istoriilor de familie, a fiecărui document, diplomă, medalie, insignă, dar și fotografie veche, obiecte ce au aparținut străbunicilor și bunicilor și care sunt părți ale unor istorii personale, dar și ale istoriei epocii în care aceștia au trăit, iar gestul doamnei Corina Chiriac a pus în valoare acele istorii familiale, devenite în timp patrimoniu naţional.

Corina Chiriac, în rochia de paiete argintii, cu harpă, fotografie de atelier din anul 1980

Istoriile din documentele donației încep în 1901, cu cel mai vechi document de familie, diploma de absolvire a „Armenian Girls High School”, 26 iunie 1901, Adabazar, Turcia, aparținând domnișoarei Paris H. Mardigian căsătorită Calaigian, bunica Corinei Chiriac. Pașaportul bunicului armean Hovelia Calaigian este o altă piesă de patrimoniu, act ce poartă ștampila „Prezentat Ministerului Afacerilor Streine pentru confrontarea traducţiunei” cu nr. 2228/1916 la intrare în România.
Familia Calaigian s-a stabilit în România înainte de Marele Război, venind din Imperiul Otoman unde a lăsat doi copii la studii, aceştia fiind uciși în 1915. Mai multe fotografii ajunse în patrimoniul MNIR reprezintă familia Calaigian la Adabazar (astăzi Adapazari, Turcia).
Eliza Calaigian, mama Corinei Chiriac, s-a născut în anul 1920 în Regatul român, fiind crescută după moartea mamei de sora cea mare, Hasmig, reprezentată în mai multe fotografii printre care și cea de nuntă, precum și prin invitația la nunta sa din octombrie 1926 cu Mampre Biberian, preot al comunității armene din România. Pașapoartele familiei Hasmig și Mampre Biberian, eliberate de Imperiul Iranian prin reprezentanța sa de la Belgrad, în anul 1957, dar și cel al fiicei lor, Adrine Biberian, păstrate în familia Chiriac, sunt expuse pentru a fi admirate de publicul larg.

Diplomă a Diplomă de absolvire aparținând domnișoarei Paris H. Mardigian (bunica maternă a Corinei Chiriac)
a „Armenian Girls High School”, 26 iunie 1901, Adabazar



Pașaport al lui Hovelia Calaigian (bunicul matern al Corinei Chiriac) cu nr. 2228/1916 viza de intrare în România



Fotografie de nuntă a cuplului Hasmig Calaigian (mătușa Corinei Chiriac) și Mampre Biberian, 1926



Invitaţie la nunta cuplului Hasmig Calaigian şi Mampre Biberian, octombrie 1926, bilingvă armeană şi română

Străbunicii materni erau buzoieni. Nichita Nestorescu a fost negustor boiangiu în Buzău, iar, în 1911, era președintele Comisiunii Arbitrilor din cadrul Corporației Meseriașilor „Breslele Unite” din Buzău, de la care s-a păstrat în familia Chiriac o fotografie de grup, alături de alte fotografii de familie de la începutul secolului XX. Fiica familiei Ioana și Nichita Nestorescu, Lucreția, s-a căsătorit cu Gheorge Chiriac, tipograf, caligraf și desenator din București, având un fiu, Mircea, tatăl Corinei Chiriac.
De la desenatorul Gheorghe Chiriac, în patrimoniul muzeal au intrat mai multe desene făcute în perioada interbelică pentru diverse tipografii, dintre acestea menționăm: o cutie de bomboane având chipul regelui Mihai din perioada Regenței și o diplomă de școală din aceeași perioadă (1927-1930), o copie a Actului Unirii Basarabiei, dar și plăcuța de metal de pe casa sa cu inscripția „Gh. Chiriac desenator”. Șevaletul lui Gheorghe Chiriac de la începutul secolului XX și paleta sa de culori, alături de două autoportrete făcute la senectute, sunt parte a donației.

Fotografie înrămată ce reprezintă conducerea Corporației Meseriașilor – Comisiunea Arbitrilor din anul 1911,
în centru Nichita Nestorescu



Capacul unei cutii cu bomboane purtând chipul regelui Mihai al României, copil, desenată de Gheorghe Chiriac
(din perioada Regenței, 1927-1930)



Autoportret al lui Gheorghe Chiriac, bunicul patern al Corinei Chiriac

Vizitatorul expoziției îi descoperă pe părinţii artistei: Arșaluiz Eliza-Calaigian, pianistă premiată și absolventă a Academiei Regale de Arte, profesoară la conservator, căsătorită cu compozitorul Mircea Chiriac, prin intermediul a numeroase documente pornind de la certificatul de naștere al lui Mircea Chiriac, diploma de bacalaureat și cea de absolvent de Drept, diploma de absolvent de Conservator, precum și legitimații și afișe de concert ale Elizei Calaigian-Chiriac, așezate alături de fotografii de familie.
Mircea Chiriac a compus numeroase piese simfonice pentru care a primit mai multe premii și distincții, printre cele mai cunoscute compoziții ale sale fiind „Serenadă pentru vioară și pian” și „Bucureștii de altădată”. A avut o carieră de profesor de compoziție la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, unde se află acum pianul, partiturile și originalele compozițiilor sale, donate cu ani în urmă de fiica sa acestei instituții.

Diplomă de bacalaureat a lui Mircea Chiriac din anul 1938



Certificat al Academiei Regale de Muzică prin care se atestă că
doamna Calaigean Arșaluis-Elisa a primit premiul „Paul Ciuntu” în anul școlar 1940-1941



Carnet al Uniunii Avocaților din România, baroul Ilfov al lui Mircea Chiriac din 1 decembrie 1943



Corina Chiriac cu părinţii la 16 ani

Istoriile Corinei Chiriac încep cu o mică bluză cu dantelă purtată la botez și păstrată zeci de ani de Eliza Chiriac, expusă alături de o copie veche a certificatului de naștere al artistei. Dintre documentele personale donate, cele aflate acum în vitrinele expoziției sunt: trei atestate de artist liber profesionist eliberate în anii 1972, 1975 și 1980, coperte și fotografii din revistele anilor ’70: „Flacăra”, „Cinema” „Sport”, dar și ale unor publicații din Republica Democrată Germană, țară în care a susținut nemeroase concerte, printre aceste publicații cea mai cunoscută și longevivă fiind revista „Melodie und rhythmus”.
Fotografiile de atelier ale Corinei Chiriac sunt mărturie a modei feminine a epocii, dar și a muncii unui artist fotograf de mare talent – Aurel Mihailopol, autor al celor patru portrete din perioada 1979-1980, expuse alături de afișe ale spectacolelor ținute din țară și străinătate din anii ’70 și ’80 și până în anii 2000.

Bluza de la botez, 1949, şi documente personale ale familiei Chiriac: Eliza şi Mircea expuse într-o vitrină



Atestat de liber profesionist cu nr. 946 din 1 ianuarie 1975 al Corinei Chiriac



Corina Chiriac pe coperta revistei germane „Melody und Rhytmus” din RDG, iulie 1977

Trofeele primite de Corina Chiriac ocupă un loc aparte, de la „Steaua fără nume” (1970) și „Cerbul de bronz” (1971), la trofeul „10 pentru România” (2008) și Premiul Primăriei Capitalei primit la împlinirea vârstei de 70 de ani, în anul 2019.
O carieră artistică de peste cinci decenii este prezentată publicului şi prin intermediul celor mai frumoase piese vestimentare, pornind de la rochia de stambă vernil cu alb purtată la admiterea la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografie (IATC) în anul 1967, la care se adaugă o rochie interbelică „tip 1920” reintepretată de artistă și purtată la festivaluri internaționale în anii ’70, rochia de paiete argintii „cu harpă” creată pentru a fi purtată în 1979, la primul spectacol color al TVR, realizat de Tudor Vornicu, rochie cu care Corina Chiriac a cântat la multe recitaluri în țară și străinătate, apoi rochii reprezentative purtate la festivalul de la Mamaia în anii 1980-1988, dar și un frac alb cu vestă de ștrasuri folosit la spectacolele de la Grădina Boema din București și multe altele.

Aspect din expoziţie: magnetofonul, afişe şi portrete



Aspect din expoziţie: trofeele şi rochiile de scenă ale Corinei Chiriac

Pentru un cercetător al epocii contemporane recuperarea istoriei vieții artistice românești din ultimele cinci decenii reprezintă o provocare, iar istoriile Corinei Chiriac conturează nu doar viața și realizările unei artistei, ci și epoca în care a trăit și cântat.
Întâlnirea cu doamna Corina Chiriac a fost una din bucuriile pe care viaţa ţi le oferă rar şi tocmai de aceea le preţuieşti şi le memorezi pentru a le povesti timp de decenii.
Expoziția Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste deschisă până la sfârșitul lunii martie 2022, la Muzeul Național de Istorie a României, își așteaptă vizitatorii, care pot parcurge un secol de istorie trăită de familia Nestorescu-Calaigian-Chiriac.

Cristina Păiușan-Nuică
(nr. 3, martie 2022, anul XII)