La Roma, expoziţia „Indistinti confini - Ovidio e la METAMORFOSI” de Luminița Țăranu

Revista Orizonturi culturale italo-române este partener media al expoziției personale de artă contemporană „Indistinti confini - Ovidio e la METAMORFOSI” a artistei Luminiţa Ţăranu, deschisă în perioada 26 noiembrie 2025 - 7 decembrie 2025 la Accademia di Romania in Roma.
Expoziția este promovată de Accademia di Romania, Institutul Cultural Român, Ambasada României în Republica Italiană, Malta și San Marino, Societatea Dante Alighieri in Italia și Comitetul de la București al Societății Dante Alighieri.
Instalația, pe care artistă a creat-o pentru această ocazie, interpretează, prin tehnica desenului pe hârtie, creaţia poetului roman Ovidiu, Metamotfosi/Metamorfoze, capodoperă literară a lumii clasice latine.
Catalogul expoziției se bucură de textul critic al cunoscutului istoric și critic de artă prof. univ. Alessandro Masi, secretar general al Societății Dante Alighieri din Italia. Proiectul grafic al catalogului și proiectul de montaj al expoziției sunt realizate de arhitectul Pietro Bagli Pennacchiotti. Textul instituțional este semnat de conf. univ. Oana Boșca-Malin, vicedirectoare la Accademia di Romania in Roma.
Dorința de a realiza acest proiect pornește de la faptul că firul conductor al parcursului artistic al Luminiței Țăranu, început în ultimul an de studiu la Universitatea Națională de Arte din București, se bazează pe conceptul de metamorfoză ca transformare dialectică, al mutației și al metaforei ca succesiv stadiu poetic. Acest concept a devenit ulterior metodă de lucru și experimentare, având originea în litografiile și gravurile pe metal din 1987, pentru care i-a fost acordată Bursa Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Laitmotivul expoziției este primul vers din opera lui Ovidiu: "L'estro mi spinge a narrare di forme mutate in corpi nuovi. / In nova fert animus mutatas dicere formas corpora". "Metamorfosi" / „Inspirația mă împinge să povestesc despre forme transformate în corpuri noi” (Libro primo - Le età del mondo / Vârstele lumii).
Artista, născută în Romania și stabilită în Italia din 1987, a creat instalația în mod expres pentru Sala de Expoziții de la Accademia di Romania in Roma, considerând că este spațiul ideal pentru elaborarea unui subiect care prezintă rădăcini istorice și culturale comune între România și Italia, amintind că Publius Ovidius Naso, născut la Sulmona in 43 î.Hr, şi-a petrecut ultima parte a vieții, până în anul 17 d.Hr., la Tomis, în Dacia, pe atunci un mic port la Pontul Euxin, unde marele poet a fost exilat de împăratul Octavian Augustus, în anul 8 d.Hr.
Compusă din foi mari, verticale, de hârtie Fabriano, cu dimensiunile de 1,50x3,30 m fiecare, instalația pe care artista o prezintă publicului într-o formă inedită este inspirată din structura compozițională a operei lui Ovidiu: continuitatea poveștilor miturilor, împletite în dubla spirală, care generează metamorfoze și contiguitatea „tablourilor” care se generează unele din altele.
„Poemul rapidității”, astfel definește opera lui Ovidiu Italo Calvino, în eseul său Gli indistinti confini, prezentare din care artista s-a inspirat pentru titlul expoziției, alegând desenul (în cărbune și grafit) ca tehnică artistică: direct și rapid, „acut” și detaliat, a cărui prospețime, tipică experienței, se apropie de natura vie și umană a acțiunii.

Alessandro Masi, critic și istoric de artă, scrie în catalog: „A descompune lumea în fragmente – am scris într-un precedent text critic dedicat artistei – a recompune fragmente ale lumii într-un act unic, este scopul suprem al artei Luminiței Țăranu”. Este totul din totul care trăiește în noi, care pulsează, este ceea ce se agită și agită conștiința noastră și care este conținut în operele sale conform unei ordini tautologice compulsive. Caracterul ei o ajută, dar și mai mult, este asistată de o metodicitate aproape obsesivă atât pentru particular, cât și pentru general, pentru mare, cât și pentru mic, pentru ceea ce este jos și pentru ceea ce este sus, determinând-o să scaleze ordinea mărimilor cu o dezarmantă, exasperantă, aparentă ingenuitate. Și cu aceeași metodă construiește (creează) detaliile operelor sale, aproape ca și cum ar fi piese ale unei ceasornicării, ale unui mecanism perfect, atât de precis sunt interconexionate între ele şi încastrate una într-alta, atât de funcționale și estetic impecabile.”
Impresionată de modernitatea Metamorfozelor, de libertatea vizionară a lui Ovidiu în crearea lumii, implicând mituri și istorie, artista interpretează „indistinctele frontiere” / “indistinti confini” ca spații nemărginite de osmoză fluidă care, pe lângă faptul că evocă Geneza, dezvăluie conceptul actual al vieții într-o lume fără bariere geografice și spirituale.
Alessandro Masi menţionează: „Povestirile se succed în mod evident, la fel ca și celelalte lucrări care le însoțesc, până când, inspirată de metamorfoze – declară Luminița Țăranu, „devenite iconice, atât pentru importanța lor poetică, cât și pentru genialitatea lor de opere milenare, am încercat să reconstruiesc acel raport post-clasic dintre corpul anatomic și corpul ca operă de artă, ținând cont de raportul om-natură și construind în desen metamorfozele și mutațiile mele, ca fruct al acestei cercetări.”
„Cu această nouă sfidă însă – scrie Alessandro Masi - Luminița Țăranu ne demonstrează cum totul este mai simplu, mai evident, mai flagrant, ca acel deget îndreptat spre «regele nud» si pe care ea ni-l dezvăluie prin intermediul paginilor vertiginos de frumoase ale literaturii tuturor timpurilor: Metamorfozele lui Ovidiu!”

Luminiţa Ţăranu s-a născut la Lugoj în 1960. A absolvit „Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu” din Bucureşti cu Octav Grigorescu, titlu echivalent acordat de Accademia di Belle Arti din Bologna în 1993.
În 1987 a câștigat Bursa Națională a Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru desen, gravură și litografie.
Din 1987 locuiește și lucrează în Italia.
Firul conducător al parcursului său artistic este „metamorfoza”, care devine și o metodă de lucru și cercetare, atât în ​​formă grafică și picturală, cât și în construcția de instalații mega-obiectuale, digitale și performance. Lucrează pe conceptul de timp prin intermediul memoriei subiective și al memoriei obiective, creând raportul conectiv dintre antic și contemporan, interpretând materia arheologică, acesta fiind un punct central al cercetărilor sale de mulți ani de zile. A lucrat la concepte precum: raportul post-clasic între corpul uman din punct de vedere anatomic și corpul uman ca operă de artă („Instalația picturală Corpul uman”); structurile; evocările mentale și materice care fac referire la valoarea evocatoare a corpului uman și la raportul dintre valoarea spirituală istorico-simbolică și valoarea evocatoare a materiilor care îl reprezintă; problema crizei de mediu, recuperarea echilibrului valorilor și conceptul de multiculturalism (proiectul UOMOMUCCA - COWMAN of the world); inserarea restaurării, care atribuie operei sale dimensiunea abstractă a timpului printr-un act controlat de distrugere parțială și recuperarea acestuia prin tratarea lacunelor: la calitatea spațială a operei sale se adaugă calitatea temporală, o imaginară inversare în timp; timpul subiectiv (mega-instalațiile obiectuale „Superslides” și „Megabox”); raportul om-natură (planşele anatomice care propun litografiile și gravurile cu Metamorfozele și desenele și picturile cu Vaci).
Pe lângă premiile obținute în Italia, în 2018 i-a fost acordat „Premiul de Excelență” - „100 pentru Centenar” din partea Guvernului Român (10 personalități românești în Italia) pentru activitatea sa artistică.
A realizat numeroase expoziții personale în muzee publice și private și a participat la numeroase expoziții de grup și colective în muzee, spații publice și galerii, atât în ​​Italia, cât și în străinătate. Printre cele mai importante expoziții personale:
2024 - 2023: Columna mutatio - LA SPIRALE, Museo Nazionale Romano - Terme di Diocleziano, Chiostro piccolo della Certosa di Santa Maria degli Angeli, Roma. Parte artistica contemporanea della grande mostra di archeologia “Dacia. L’ultima frontiera della romanità”.
2022: METAMORFOSI, sede dell’Ambasciata di Romania in Italia, inaugurata in occasione della Notte dei Musei a Roma.
2022: ITINERARIA, Museo Civico Umberto Mastroianni, Marino (RM).
2021: METAMORFOSI - ITINERARIA PICTA. Fregio - Project room, Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, Nuova Galleria e Piccola Galleria
2017/2018: Columna mutãtio - LA SPIRALE, Mercati di Traiano - Museo dei Fori Imperiali, Roma. Progetto di rappresentanza dell’Ambasciata di Romania in Italia
2016: METAMORFOSI, Spazio COMEL Arte Contemporanea, Latina.
2014/2013 Columna mutātio - Itineraria picta METAMORFOSI, Mercati di Traiano - Museo dei Fori Imperiali, Roma, parte artistica della mostra “Columna - Arte, Tracciati, Transmedia, Omaggio alla Colonna di Traiano”.
2006: Metamorfosi - IL MONDO A COLORI, Accademia di Romania in Roma e Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia.
2004: Metamorfosi - EVOCAZIONI, Accademia di Romania in Roma e Palazzo Borghese, Monte Porzio Catone (RM).
2002: Metamorfosi - Percorsi, MAGI’900 - Museo delle Eccellenze artistiche e storiche del'900 G. Bargellini, Pieve di Cento (BO).
2002: Doppio4Verso, Sala degli Archi, Museo Civico Tuscolano “Scuderie Aldobrandini", Frascati.
1991: Dipinti e Superdiapositive, Galleria Yanica, Roma.
1991: Pittura, grafica e oggetto, Accademia di Romania in Roma.
1990: METAMORFOSI, Palazzo Valentini, Terme di Traiano, Roma.
1988: Trittico, Centro di ricerca e arte sperimentale Luigi Di Sarro, Roma; Galleria Atelier, Carrara; Palazzo Rospigliosi, Zagarolo.
1988: Metamorfosi, Palazzo Rospigliosi, Zagarolo.
1987: Metamorfosi, Palazzo Borghese, Monte Porzio Catone (RM).
www.luminitataranu.com

(nr. 12, decembrie 2025, anul XV)