Viorel Toma, Expoziţie de pictură (1982-2016) la Muzeul de Artă din Timişoara

Artistul plastic timișorean Viorel Toma a inaugurat joi, 23 februarie 2017, la Muzeul de Artă din Timișoara, în prezenţa unui public numeros, expoziția personală prin care-și prezintă un fragment din creațiile artistice realizate între anii 1982-2016. În sălile expozițiilor temporare (etajul doi, aripa estică și în sala 25, aripa vestică) din Muzeul de Artă, sunt expuse lucrări de pictură (ulei pe pânză), acuarelă, desen și caligrafie, „relevând un demers conceptual unic în peisajul artistic actual”.
Întreaga expoziţie este una în care pictorul caută să îmbine timpul (trecut, prezent, viitor), astfel încât, stăruind în căutările artistului plastic Viorel Toma, vizitatorul are prilejul să descopere sensurile ascunse ale lucrurilor şi oamenilor, dubla lor dimensiune, cea naturală (fizică) şi cea supranaturală (metafizică).
Temeiurile credinţei artistice ale pictorului Viorel Toma compun o realitate puzzle, obiectele pictate pe pânzele sale purtând patina timpurilor trecute, dar care se regăsesc şi în timpurile noastre, proiectând viitorul, astfel că fiecare tablou pus într-o construcţie întregită trimite spre un nou început, un început al stăruinţei căutărilor.
Sfântul Graal apare reprezentat figurativ în expoziţia inaugurată în Muzeul de Artă din Timişoara, „Cina cea de taină” este pictată într-o manieră subtilă, figurativă, această lucrare având o poveste ce poartă amprenta vremurilor regimului totalitar din România, atunci când, pentru a nu fi apostrofaţi de partidul unic aflat la destinele ţării, artiştii plastici erau nevoiţi să nu abordeze tematică religioasă, pictorul Viorel Toma fiind nevoit să inaugureze o expoziţie din care făcea parte „Cina cea de taină” fără a pune eticheta cu titlul tablourilor. Lucrarea este aşezată în sala 25 (aripa vestică a muzeului), fiind încadrată de alte două lucrări de dimensiuni mai mici, lucrări intitulate „Temeiuri ale credinţei I” şi „Temeiuri ale credinţei II”, mesajul lor trimiţând la cântărirea (prezenţa balanţei) învăţăturilor străvechi în spiritul Sfintei Treimi (prezenţa echerului), cărţile vechi (probabil incunabule) pe care se află balanţa, dar şi o lampă orientală, coborâtă parcă din poveştile cu Aladin, sugerând păstrarea luminii memoriei unor timpuri îndepărtate ale căror învăţături au nevoie să fie absorbite (prezenţa unui pahar în lucrarea „Temeiuri ale credinţei II”) în cantităţi bine măsurate (prezenţa unui obiect pentru cântărit, în paharul aflat pe cărţile lucrării „Temeiuri ale credinţei II”), potrivit unor zile prezente sau viitoare.
Din cuvântul de inaugurare pe care prof. univ. dr. Victor Neumann, director al Muzeului de Artă, l-a rostit, spicuim: „Avem o expoziție care seamănă cu expozițiile din lumea flamandă și aduce foarte mult cu muzeele din Amsterdam, sau cu muzeele din Anvers, sau cu muzeele din Rotterdam, sau din multe alte centre ale lumii. Pictura lui este o rememorare dinspre trecut spre prezent, este o re-creație a marilor modele din Renaștere și mai ales din perioada post-renascentistă și, prin tehnica pe care o stăpânește extraordinar de bine Viorel Toma, vedeți jocul acesta de lumini și de umbre. Sunt foarte multe tablouri care reflectă traseul picturii, traseul artei parcurs de Viorel Toma, din o mie nouăsute și ceva, până în două mii șaisprezece. Deci, sper ca fiecare dintre vizitatori să poată să găsească un motiv sau altul să se bucure în preajma tablourilor lui Viorel Toma”. 

Pictorul bănăţean Viorel Toma s-a născut în anul 1944, la Lugoj. Pentru că din copilărie lucra în lut, părinții l-au înscris la Școala Populară de Artă, aici urmând timp de trei luni cursuri la clasa profesoarei Elisabeta Popescu, de la care şi-a dezvoltat gustul pentru citit, pentru studiu. Studiile liceale le-a absolvit, în anul 1963, la Liceul de Muzică și Arte Plastice din Timişoara, fiind elev al maestrului Iulius Podlipny (a cărui expoziţie temporară se poate vizita, încă, la Muzeul de Artă din Timişoara, etajul întâi, aripa estică). A urmat cursurile Institutului de Arte Plastice „Ioan Andreescu” din Cluj-Napoca, absolvind institutul în anul 1969. După încheierea studiilor de la institutul clujean, artistul plastic Viorel Toma a fost repartizat la Liceul Pedagogic din Timişoara, azi, „Carmen Silva”, unde a fost profesor la catedra de arte plastice, după doi ani fiind transferat, la aceeaşi catedră, dar la Liceul de Artă din Timişoara. Din anul 1975, pictorul Viorel Toma este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Coleg de generație și prieten cu fondatorii Grupului „1+1+1” – Roman Cotoșman, Ștefan Bertalan și Constantin Flondor – artistul plastic Viorel Toma a preferat să lucreze singur, abordând grafica și arta opticală (opArt). Începând cu anii ’80, maestrul Toma se dedică picturii, căreia îi rămâne fidel până astăzi. Numeroase expoziții în țară și în străinătate (Ungaria, Polonia, Austria, Italia, Olanda, Norvegia etc.) i-au sporit notorietatea. A fost distins cu numeroase premii, dintre care amintim: Marele premiu la expoziția de Artă Creștină, Budapesta (1995) și Premiul U.A.P., secțiunea pictură (2005). Din anul 2000, pictorul Viorel Toma este Doctor în Arte Vizuale, iar din 2005, prof. univ. dr. la Facultatea de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara, în același an fiind decorat cu Meritul Cultural în Grad de Mare Cavaler. În anul 2009 a încheiat cariera universitară, fiind pensionat.
Potrivit criticului de artă Mihai Drişcu, „gândirea picturală a lui Viorel Toma este a unui fictor (=creator de ficţiune)”, criticul de artă Corneliu Antim, numindu-l „flamandul de pe Bega”, dar, dincolo de aprecierile criticilor, opera artistică a pictorului Viorel Toma aduce în lumina privitorului, prin expoziţia inaugurată la Muzeul de Artă din Timişoara, o adevărată demonstraţie de culoare şi desen. Pânzele sale, cu un limbaj artistic rafinat, oferă vizitatorului posibilitatea de a întâlni subiecte tradiţionale, precum mitologia, autoportretul, arta ecleziastică, toate îmbrăcând valenţele artistice ale unui stil original, scos la iveală de artist prin combinarea diverselor coduri culturale europene.

Lucrarea intitulată „Stăruinţa căutării” este una reprezentativă pentru stilul baroc, pânza redând vizorul uşii palatului imperial din Timişoara, în care pictorul Viorel Toma şi-a avut în trecut atelierul. Mesajul picturii este unul care îndeamnă la asimilarea unor structuri primare ale lumii istoriei moderne, vizitatorul fiind întâmpinat cu rememorarea trecutului, fiind îndemnat să depăşească graniţele vreunui grai şi să se conecteze la un limbaj universal de înţelegere a faptelor, astfel încât învăţăturile istoriei moderne să poată fi adaptate unui timp prezent, proiectând viitorul.
În lucrările sale, pictorul Viorel Toma simulează efectele fotografice, mai ales exactitatea prim-planului, oferă privitorului câte ceva din tehnica artistică numită trompe l'œil, prin care creează iluzia tridimensionalităţii dar, mai presus de orice, maestrul Viorel Toma operează cu aceste imagini, în aparenţă iluzorii, care nu devin un scop în sine, ci baza decantării unui lirism cu o profundă încărcătură simbolică, trezind registrul emoţional al tuturor celor ce păşesc în expoziţie, prin trimiterea la esenţa lucrurilor, la alchimia unui timp nou ridicat prin cunoaşterea istoriei.
Predomină în expoziţie lucrările ce aduc în prim-plan naturi statice, pânzele oferind imaginea unor cupe, amfore, oale de lut, carafe etc., toate aceste obiecte provenind dintr-un timp trecut, fiind purtătoare ale unor energii ce păstrează în ele portul strămoşilor, aceste naturi statice putând fi chiar timpul trecut, care a poposit în prezent şi a fost oprit, astfel încât cei din prezent să-l poată studia cu multă aplecare pentru a extrage din esenţa lui un nou început mai sigur, mai consistent.

La vernisaj, pictorul Viorel Toma a susţinut un scurt discurs prin care a mulţumit Muzeului de Artă din Timişoara pentru găzduirea expoziţiei domniei sale, a mulţumit managerului muzeului, prof.univ.dr. Victor Neumann, tuturor celor prezenţi la vernisaj şi urmaşilor săi, celor doi fii, Claudiu şi Dan, nurorii Diana (soţia lui Dan), „care m-au ajutat grozav. Fără ei nu puteam să fac expoziția!”
În continuarea discursului domniei sale, pictorul Viorel Toma a povestit invitaţilor la vernisajul expoziţiei, în Sala Baroc a Muzeului de Artă, cum a descoperit împărţirea unui segment de dreaptă  în ceea ce Euclid a numit „medie” şi „extremă raţie”, altfel spus, cum a descoperit „secţiunea de aur”, care, potrivit celor relatate de prof. Viorel Toma, „împarte un segment de dreaptă în două părţi echilibrate”, şi cum a utilizat această metodă în unele din lucrările realizate. „Eram foarte pasionat de geometrie”, a continuat prof. Viorel Toma relatarea sa, „astfel am ajuns să cunosc secţiunea de aur. Am aflat că şi Leonardo da Vinci a fost pasionat de treaba asta, dar s-a oprit brusc când şi-a dat seama că acest raport între două suprafeţe există în natură şi există în NOI şi atunci i-a pasat totul călugărului Luca Pacioli, care a dezvoltat întreaga teorie. Împărţirea asta divină există în noi”.
Asemeni unui pictor flamand din timpurile renaşterii, artistul plastic bănăţean Viorel Toma este puternic legat de arta locului în care s-a născut şi trăieşte, istorica provincie românească a Banatului, fiind ancorat în multiculturalitate şi interconfesionalitate, caracteristici europene care au definit şi definesc Banatul dintotdeauna. Astfel, creaţia artistică a pictorului Viorel Toma surprinde imaginile interferenţelor „romanităţii orientale cu slavismul, suprapunerile ideatice ale Austriei iosefine cu acelea ale Prusiei orientale, convergenţele românei cu germana, sârba, maghiara şi italiana”.

O altă lucrare expusă oferă paradigma timpului (timpurilor), se numeşte „Timişoara” şi a fost realizată în anul 2012. Pictura are dimensiunile 90/70 şi conţine imaginea unui colţ din oraşul în care pictorul trăieşte, Timişoara. În prim-plan se înfăţişează o cameră şi aranjamentul acesteia. Pare un loc dintr-un timp trecut. În cameră apare o masă pe care se află câteva obiecte, pe un dulap al camerei se află o carte veche, iar pe această carte, un craniu. Iată deci, cum prin aceste simboluri (cartea şi craniul plasat pe ea), pictorul scoate în evidenţă trecutul, un timp al istoriei perene, înnoit prin apelare la lumina memoriei. Fereastra camerei ne trimite în prezent sau, poate, în viitor, dincolo de fereastră, în plan depărat fiind redată imaginea Catedralei Mitropolitane din Timişoara, edificiu arhitectonic ce îmbină stilul neo-bizantin cu stilul bisericilor medievale moldoveneşti, a cărui piatră de temelie a fost sfinţită în timpurile regale ale României (1936), construirea unei Catedrale ortodoxe în oraşul de pe Bega fiind avută în vedere odată cu Unirea de la 1918.
Intervalul de timp pentru un nou început este foarte bine surprins de pictorul Viorel Toma în lucrarea „Aurora de la Gârnic”, timpurile înnoitoare fiind sugerate în această lucrare. Totuşi, întunericul predominant din pânză poate duce privitorul neininţiat spre un soi de panică, noul putându-i fi greu de înţeles şi primit, dar amintirea versurilor Glosei, „ Tot ce-a fost ori o să fie/ În prezent le-avem pe toate,/ Dar de-a lor zădărnicie/ Te întreabă şi socoate”, îl readuc la cercetarea originii lumii, a trecutului dătător de speranţă, la înţelegerea faptului că timpul curge, iar zădărnicia lui nu poate schimba spiritual voinţa reînnoirii, a evoluţiei.
Între lucrările de caligrafie expuse se regăsesc pasaje din Psalmii lui David (Vechiul Testament), pasaje din capitolul biblic „Facerea” şi întreaga „Apocalipsă”. De asemenea, în expoziţie se regăseşte „Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul”, teologul venerat ca sfânt de întreaga lume creştină. Caligrafia este aşternută cu cerneală specială, pe hârtie preparată. Lucrările de caligrafie au fost realizate în 2011 şi 2012.

Întreaga expoziţie îndeamnă privitorul să încerce un moment de reflexie pentru a descoperi consistentele mesaje asupra diversității valorilor culturale, lucrările create de artistul plastic timișorean Viorel Toma având menirea nu doar de a rememora particularităţile unui loc, al Banatului natal, ci şi de a problematiza religia creştină şi filosofiile populare din care cultura română s-a inspirat în nenumărate rânduri.
Curator al expoziţiei este Claudiu Toma, muzeograf la Muzeul de Artă din Timişoara, asistent universitar doctor al Universităţii de Vest din Timişoara, Facultatea de Artă şi Design.
Cu ocazia vernisării acestei expoziţii, Muzeul de Artă din Timişoara a realizat un album ce cuprinde în paginile sale print-urile fotografiilor picturilor maestrului Viorel Toma. Albumul a fost cadoul pe care Muzeul de Artă l-a oferit invitaților prezenți la inaugurarea expoziției și este dedicat memoriei soției artistului plastic Viorel Toma, răposatei doamne Mia Lucia Toma.  
Vernisajul s-a încheiat printr-un scurt recital la chitară, susţinut de binecunoscuții muzicieni timișoreni Ilie Stepan și Horea Crișovan. Pe toată durata expoziției, vizitatorii vor putea audia, în sălile pe simezele cărora se află creațiile pictorului Viorel Toma, muzica ambientală compusă special pentru acest eveniment de muzicianul bănățean Ilie Stepan. Muzica a fost compusă de cunoscutul artist, în urmă cu câţiva ani, fiind inspirată din câteva lucrări realizate de artistul plastic Viorel Toma.
Expoziţia poate fi vizitată la Muzeul de Artă din Timişoara (etajul doi), până în data de 15 aprilie 2017, marţi-duminică, între orele 10-18, cu ultima intrare la casierie, ora 17,30. Luni, asemenea celorlalte expoziţii ale muzeului, expoziţia temporară ce conţine lucrări din activitatea (perioada 1982-2016) pictorului Viorel Toma este închisă.

Foto: Liviu Tulbure

Cornel Seracin
(nr. 3, martie 2017, anul VII)