Întâlniri Italo-Române la Timişoara

În cadrul celei de-a XXII-a ediţii a Săptămânii Limbii Italiene în Lume (17-23 octombrie 2022), în oraşul de pe Bega va fi inaugurat proiectul Întâlniri Italo-Române la Timişoara, realizat de Catedra de Limbă şi Literatură Italiană de la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest, în colaborare cu Asociaţia şi revista Orizonturi Culturale Italo-Române, Societatea Dante Alighieri (cu sediul central la Roma), Comitato Dante Alighieri di Timişoara, Liceul Teoretic Jean Louis Calderon şi Muzeul Naţional de Artă Timişoara, sub înaltul patronaj al Ambasadei Republicii Italiene în România şi al Institutului Italian de Cultură din Bucureşti.
În vederea anului 2023 în care Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii, proiectul urmăreşte să aducă în atenţia publicului larg, dintr-o perspectivă europeană, legăturile acestui spaţiu cu Italia de-a lungul timpului, în diverse sectoare culturale, de la literatură la artă, istorie şi ştiinţă.
În acest sens vor fi organizate o serie de întâlniri imaginate ca un arc peste timp care să readucă în prezent personalităţile reprezentative ale italienisticii timişorene. Printre cei dintâi promotori ai acesteia un loc de seamă îl ocupă Silvio Guarnieri, profesor universitar, scriitor, critic literar şi jurnalist, director al Institutului de Cultură Italiană, Secţia Timişoara, între anii 1938-1948, care s-a implicat activ în viaţa culturală a epocii, fiind un asiduu colaborator al revistei timişorene „Vrerea” conduse de poetul, publicistul, editorul și istoricul Ion Stoia-Udrea. De asemenea, Silvio Guarnieri a sprijinit tinerii aspiranți italieniști ai locului, dintre care s-a remarcat poetul și traducătorul Petru Sfetca (1919-1987), primul tălmăcitor, la noi, al unor poeţi italieni moderni, de talia lui Umberto Saba, Giuseppe Ungaretti, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo.
Îl amintim şi pe Ioachim Miloia (1897-1940), ilustru om de cultură al Banatului interbelic, istoric, arheolog, pictor, licenţiat la Academia de Belle Arte din Roma, apoi doctor în Istoria artelor la Universitatea din Roma. La sfârşitul anului universitar 1923-1924 şi-a susţinut teza de doctorat cu tema Curentul Goticului internațional și fraţii Lorenzo şi Iacopo Salimbeni din Sanseverino (lucrarea – redactată în limba italiană – a rămas needitată până în anul 2002, când a fost publicată, în versiune română, la Editura Eurostampa din Timişoara, ediţia fiind îngrijită de Virgil şi de Mircea Miloia, fiii acestuia. Ioachim Miloia a fost şi vicepreşedinte al Societăţii Academice „Dacia Traiana” de la Roma, organism al românilor care studiau în Italia. Reîntors în ţară, a devenit profesor la Academia de Arte Frumoase din Cluj, transferată în 1933 la Timișoara, fiind şi autorul unor importante cărţi de artă italiană. A fost, printre altele, şi director al Muzeului Bănăţean, devenit mai târziu Muzeul Banatului, şi a pus bazele „Analelor Banatului”, publicaţie editată de Miloia în anii 1928-1932, care va fi un adevărat pilon al istoriografiei bănăţene.
Cărturarul Aurel Cosma junior (1901-1983), avocat, ziarist, scriitor, istoric şi om politic, s-a interesat de relațiile româno-italiene, fiind autorul unui semnificativ studiu publicat mai întâi în limba italiană și apoi în limba română: Trace di vita italiana nel Banato, apărut în octombrie 1939 la Editura Institutului de Cultură Italiană din România, Filiala din Timișoara, cu o prefață de Silvio Guarnieri, directorul Filialei, respectiv Reminiscențe italo-bănățene, tipărit la aceeași editură, în luna noiembrie 1939. Printre „figurile de Italieni, ale căror nume au străbătut grosimile vremii ca să ajungă la strălucirea eternizării” îl menţionăm aici, cu titlu exemplificativ, pe Sfântul Gerardo Sagredo, originar din Veneţia, primul episcop de Cenad, considerat fondatorul catolicismului în Banat.
Muzeul Naţional de Artă Timişoara dispune de o bogată colecţie de artă italiană, indisolubil legată de personalitatea lui Ormós Zsigmond, prefect al comitatului Timiş în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, colecţionar şi istoric de artă care a depus o muncă de pionierat în domeniul muzeologiei din Banat prin publicarea catalogului colecţiei sale de artă în 1874. A avut, de asemenea, o contribuţie remarcabilă la înfiinţarea Societăţii de Istorie şi Arheologie din Banat (1872), precum şi la editarea publicaţiilor acestei societăţi.
Parteneriatul cu Muzeul Naţional de Artă Timişoara evidenţiază raporturile cu Italia ale artiştilor Timişoarei, reflectate în viziunea şi opera acestora, aşa cum este şi cazul artistului Oskar Szuhanek (1887-1972), protagonistul primei Întâlniri italo-române, care va avea loc în 19 octombrie 2022, la orele 14.30, la Muzeul Naţional de Artă Timişoara (Piața Unirii 1), în cadrul unui tur ghidat al expoziţiei „Întoarcerea Prodigioasă. Oskar Szuhanek”, realizat de curatoarea Andreea Foanene.   
Vor interveni: dr. Afrodita Cionchin şi dr. Mirela Boncea (Catedra de Limbă şi Literatură Italiană de la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest), dr. Filip Petcu (director al Muzeului Naţional de Artă Timişoara),  dr. Andreea Foanene (curatoarea expoziţiei „Întoarcerea Prodigioasă. Oskar Szuhanek”).

Dr. Afrodita Carmen Cionchin

Un artist european modern stabilit la Timișoara: Oskar Szuhanek. Gânduri la ceas de retrospectivă 

Timpul picturii se țese în buzunarele timpului istoric. El face mai mult decât a defini momente din viața pictorului. Timpul picturii are darul de a schimba momentele celor ce au ocazia să-i înțeleagă ritmul, creează întâlniri, legături, invocă trecutul, uneori întâmpină viitorul prin idei ce ajung să se definească în realitate peste mai mulți ani. 
Așa cum pictura picură lumina, tenebra, simbolul și amintirea pentru a alcătui viața în imagini, timpul picturii se strecoară în istorie elegant, selectiv și tenace, oferind omenirii bucuria de a cunoaște, de a recunoaște, de a renaște. 
Există artiști care pot fi înțeleși tematic. Oskar Szuhanek (n. 1887 la Tomești, Jud. Timiș - d. 1972 la Timișoara) este unul dintre aceștia.  Pentru el, portretul și peisajul sunt teme ce i-au definit creația artistică. 
Expoziția „Întoarcerea Prodigioasă. Oskar Szuhanek” este cea mai amplă retrospectivă a pictorului timișorean și poate fi vizitată la Muzeul Național de Artă Timișoara până în 30 octombrie 2022. 
Pe lângă cele 21 de lucrări din patrimoniul Muzeului Național de Artă Timișoara, expoziția beneficiază de mai mult de 70 de opere provenite din colecții private. 
Parcursul narativ al expunerii este gândit tematic și cronologic totodată.  Clasicitatea este o valoare definită de opera lui Oskar Szuhanek, pe care am dorit să o păstrez în modalitatea de abordare a colecțiilor prezentate în cadrul retrospectivei. 
Vizitatorul este întâmpinat la începutul parcursului expozițional de lucrări ce definesc perioada de studii și formare artistică, desene din timpul budapestan sau parizian, pe care pictorul l-a petrecut în spațiile academiilor europene în perioada 1908-1914. Este vorba de studii, nuduri în cărbune de o intensă pasiune pentru corpul uman, reprezentări ale unor persoane tinere, viguroase, de o eleganță aparte, a căror mimică și expresie este specifică spațiului central european. Tot in această primă sală propunem vizitatorului parcurgerea, prin mijloace digitale, a 3 caiete de schițe realizate de artist în copilărie. 
Camerele dedicate portretelor timișorene dezvăluie legăturile pictorului cu o lume sofisticată și dornică de a fi surprinsă de penel, portretele realizate membrilor familiei sunt tandre și intime. Peisajele timișorene, cele bănățene și cele ardelene figurează spații încărcate de semnificații ale memoriei, în care arhitectura, natura, afectul și croma se întrepătrund. 
Plasate cronologic înaintea acestora, peisajele europene constituie un motiv de admirație și reflecție. 
Pictorul Oskar Szuhanek a călătorit în Europa în perioada studiilor și a reiterat această aventură a cunoașterii din tinerețe prin intermediul voiajului de căsătorie, realizat împreună cu Irene Fischl, în anul 1933.

În perioada petrecută la Budapesta artistul a expus pentru prima dată în cadrul unui salon profesionist. La Paris a avut ocazia să cunoască importante personalități culturale, precum Amedeo Modigliani, Pablo Picasso, Fernand Léger, Alfred Wiegmann, Ivan Meštrović, Auguste Rodin, Anatole France sau Max Jacob. Călătoria sa la Roma și studiile de artă din cadrul Vilei Medici (Academia Franceză din Roma) au rămas documentate sub forma unor frumoase peisaje a căror lumină pare a capta esența inspirației spațiilor peninsulare. 
Corolele generoase ale pinilor, asemenea unor inflorescențe perene, se profilează pe albastrurile deschise ale unor ceruri ce unesc lumi, continente și timpuri.
Viața și opera unor artiști precum pictorul căruia îi dedicăm această retrospectivă ne îndeamnă să înțelegem modernitatea picturii europene ca pe un fenomen complex, bine aglutinat. 

Prin intermediul expoziției retrospective „Întoarcerea Prodigioasă. Oskar Szuhanek” am dorit să readuc în actualitate opera și viața unui important artist dedicat spațiului timișorean. Talent precoce, acest pictor și-a petrecut o mare perioadă a vieții în Europa, cu scopul de a învăța un limbaj specific artei pe care să-l articuleze în opera sa. Pe lângă limba germană, maghiară, română și franceză, limba italiană i-a fost cunoscută, dragă și a devenit o modalitate de a dobândi deschideri, moduri de înțelegere și prietenii. 
Oskar Szuhanek este un adevărat artist european care, cu ajutorul talentului, al inspirației, al calităților de comunicare și al operelor create a avut ocazia să cunoască și să înțeleagă mai mult decât semenii săi și să transmită mai departe calitățile umaniste specifice timpului său. 

Dr. Andreea Foanene

Fotografii: Andrada Damianovskaia
Muzeul Național de Artă Timișoara 

(nr. 10, octombrie 2022, anul XII)