Lansare de carte: „Timişoara sub semnul Prinţului Eugeniu de Savoya”

La Timişoara, s-a desfăşurat între 8-23 octombrie 2016 cea de-a V-a ediţie a Festivalului Baroc, organizată de Primăria Municipiului Timişoara şi Asociaţia Festivalul Baroc Timişoara. Manifestarea este un prilej de a readuce în conştiinţa contemporanilor bogata moştenire culturală pe care o are oraşul Timişoara. În cadrul acestui eveniment, marţi, 18 octombrie 2016, în Sala Baroc a Muzeului de Artă din Timişoara a avut loc lansarea unui inedit volum despre una dintre marile personalităţi care şi-a adus contribuţia la revenirea Banatului în rândul civilizaţiei europene, Eugen de Savoia-Carignano.

Cu începere de la ora 18, binecunoscuta sală de festivităţi a Muzeului de Artă din Timişoara a găzduit lansarea volumului intitulat Timişoara sub semnul Prinţului Eugeniu de Savoya. Trei sute de ani de europenitate, carte apărută sub egida Centrului de Studii Avansate în Istorie din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, al cărei autor este prof. univ. dr. Victor Neumann, alături de distinsul profesor aducându-şi contribuţia domnii Dieter Penteliuc-Cotoşman (realizator al graficii, layout şi prepress) şi Bogdan Nădăştean (realizator al traducerii cărţii în limba engleză). Cartea a fost editată la Editura Balcanic, Timişoara, 2016 şi este realizată bilingv (română şi engleză).

Volumul a fost lansat într-o zi cu semnificaţii deosebite pentru prinţ şi pentru cetatea Timişoarei. În 18 octombrie 1663, se năştea Eugeniu de Savoya, iar în 18 octombrie 1716, intra în Timişoara eliberată de otomani. Dată fiind semnificaţia deosebită a acestei zile pentru Timişoara, 18 octombrie a fost declarată zi de importanţă locală, prin Hotărârea Consiliului Local 359 din 25.10.2011. Evenimentul s-a bucurat de mult interes din partea publicului timişorean, în sală fiind prezenţi, fostul şi actualul edil-şef al municipiului Timişoara, dr. ing. Gheorghe Ciuhandu, şi prof. dr. Nicolae Robu.

Volumul lansat este un studiu ce are în vedere aportul prinţului Eugeniu de Savoya la cucerirea cetăţii Timişoarei şi a regiunii Banat, calităţile militare ale prinţului, dar şi calităţile sale de gânditor şi iluminist cu rol influent în cadrul întregului imperiu. Cartea conţine 102 pagini, în finalul ei aflându-se ilustraţii reproduse după obiecte de artă, hărţi şi documente din patrimoniul Muzeului de Artă din Timişoara, Muzeului Naţional al Banatului, din colecţia privată a domnului Andrei Hertzeg, din colecţiile permanente ale Diocezei Romano-Catolice şi ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, precum şi din colecţia Muzeului Belvedere din Viena.

Întregul studiu cuprins în paginile volumului lansat se bazează pe o solidă cercetare bibliografică, autorul folosindu-se de documente din bibliotecile şi din muzeele din Viena, din toate acestea extrăgând informaţii scoase recent la lumină din care rezultă analize şi interpretări ţinând cont de istoria artei şi arhitecturii, de istoria generaţiei de intelectuali care a deschis orizontul cunoaşterii moderne.

Cartea lansată este una inedită în ceea ce priveşte personalitatea prinţului Eugeniu de Savoya pentru istoriografia din România, din Banat. Studiul conturează imaginea lumii est-central europene în secolul al XVIII-lea în care administraţia, urbanistica, preocupările şi mentalităţile oamenilor se interferează pentru a evidenţia tranziţia spre modernitate şi europenitate a cetăţii Timişoarei.

Evenimentul organizat în Sala Baroc a Muzeului de Artă a fost posibil prin contribuţia organizaţiei non-guvernamentale Asociaţia „Eugeniu de Savoya”, care s-a implicat şi în alte activităţi ale celei de-a V-a ediţii a Festivalului Baroc de la Timişoara. Preşedintele Asociaţiei „Eugeniu de Savoya” este domnul Vasile Sopon, iniţiatorul elaborării acestui volum.
Momentul lansării volumului a fost deschis de un grup instrumental din cadrul Filarmonicii „Banatul” din Timişoara, care a interpretat piesa intitulată „Dansul spiritelor binecuvântate” compusă de Christoph Gluck, compozitor german din secolul al XVIII-lea.

Prof. univ. dr. Victor Neumann a prezentat audienţei un scurt curs de istorie a secolului al XVIII-lea cu accent pe cetatea Timişoarei, subliniind importanţa cetăţii în acea perioadă, personalitatea prinţului Eugeniu de Savoya, realizările acestuia pentru Timişoara, încheind cu o încercare de a scoate în evidenţă particularităţile specifice Banatului şi ale Transilvaniei.Despre personalitatea prinţului Eugeniu de Savoya, profesorul Neumann a afirmat: „Eugeniu de Savoia este un geniu al secolului al XVIII-lea, nu doar o legendă. Este premergătorul lui Napoleon Bonaparte. Este o figură atât de importantă încât imperiul îi acordă toate facilităţile şi îl consideră un austriac, deşi este născut dintr-o familie mixtă şi provine din lumea italo-franco-germană. Semnătura lui era în trei limbi. El a înţeles între primii, şi de aici vine ecoul personalităţii sale, de ce este nevoie de transfer al unui know-how dinspre Viena, spre zona aceasta, spre Timişoara. Este un întreg bagaj de cunoştinţe, aşa cum face Napoleon în toate regiunile pe care le cucereşte şi, aşa cum se numeşte civilizaţia napoleoneană, eu voi defini civilizaţia eugeniană, ceea ce face Eugeniu de Savoya; transportă toate tipurile de activităţi, dă posibilitatea să existe nu numai o administraţie nouă, ci şi o viaţă economică nouă la nivelul Timişoarei şi la nivelul regiunii. El provine dintr-o familie multi- şi interculturală, e descendent din familia Cardinalului Mazarin, dar este înrudit şi cu mulţi dintre nobilii francezi, ca şi cu nobilimea germană. Este un militar îndrăgostit de cultură, îndrăgostit de artă. De asemenea, este unul dintre marii colecţionari ai barocului, ai artei baroc şi cel care pune bazele viitoarelor muzee de la Viena. Colecţia sa de baroc, de artă barocă se află în palatul Belvedere din Viena. Acolo putem vedea ceea ce a putut el să facă pentru arta secolului al XVIII-lea. Este prieten şi cu Montesquieu, şi cu Voltaire. Cumpără manuscrise de la ei. E Mecena, le dă şi bani pentru că era foarte bogat, îi întreţine pe unii dintre aceşti mari savanţi ai secolului al XVIII-lea. Şi arhitectura este influenţată de el. Pe lângă Belvedere, el contribuie la ridicarea Bibliotecii Imperiale de la Viena”.

Aşadar, un volum nou pentru istoriografia din România, un volum în care se arată reinventarea europeană a oraşului Timişoara în secolul al XVIII-lea, odată cu preluarea administraţiei oraşului de către Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană, un volum de ştiinţă care subliniază faptul că „Secolul Luminilor” a reprezentat un dialog filosofico-religios şi nu a fost nicidecum un secol împotriva bisericii sau religiei. Seara s-a încheiat cu piesa compusă de pianistul Andrei Tănăsescu, „La vie en dose”, piesă interpretată de grupul de instrumentişti de la Filarmonica „Banatul” din Timişoara.

Cornel Seracin