Salonul de Carte de la Torino. Retrospectiva ediţiei din 2019

A 32-a ediție a Salonului Internațional de Carte de la Torino – 9-13 mai 2019 –, un eveniment tradițional și foarte așteptat al lumii cărților și al culturii prezentate în multiplele ei aspecte – literatură, filosofie, științe, arte, jurnalism, cinema, muzică etc. – și găzduit, ca de obicei, în cele trei vaste pavilioane de la Centrul Expozițional Lingotto Fiere (cu anexata „extindere” modernă și foarte spațioasă Oval, spațiu multi-funcțional, generos având, printre diversele săli tematice, una dedicată în întregime Poeziei și, de asemenea, o Cafenea Literară), prezintă anul acesta o noutate: de această dată nu s-a ales o țară invitată de onoare, cum s-a întâmplat până anul trecut, ci o limbă, spaniola. Ceea ce, după o analiză atentă, s-a dovedit a fi o soluție inteligentă și atotcuprinzătoare, fiind limba de exprimare a unui univers cultural, acela al tuturor țărilor hispanice de pe glob.

România, cu standul ei, s-a prezentat la acest Salon 2019 pentru al 11-lea an la rând – și revista „Orizonturi Culturale Italo-Române” figura cu propriul logo, pentru al șaptelea an consecutiv (din 2013), printre partenerii media –, iar cu acest prilej am avut parte de o noutate: dacă până acum ICR-ul de la Veneția, sau IRCCU, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, se ocupase de organizarea standului românesc (tot în colaborare cu celălalt important partener instituțional, Centrul Național al Cărții), anul acesta și-a unit forțele cu ICR de la Roma – Accademia di Romania din Roma –, o sinergie fără îndoială dinamică și avantajoasă care, astfel, a sporit forțele puse în joc, poate cu riscul de a îngreuna oarecum mecanismul organizaţional însă, ca întotdeauna, ambii actori, în această colaborare în tandem, au întreprins și desfășurat cu eficiență, dăruire și profesionalism impecabil propria misiune prețioasă.

Spațiile expoziționale care au găzduit numeroasele evenimente literare propuse de România de-a lungul celor cinci zile de târg torinez aveau motto-ul România – Cultura română – Cultură Europeană. Cele șase stele care-l înconjurau trimiteau la stelele de pe steagul Comunității Europene, semnificând deci, și vizual, această trimitere la valorile europene și la locul pe care România îl ocupă în acest spațiu geografic aflat astăzi sub atacul, din punct de vedere politic, al populismelor distrugătoare și formelor de suveranitate promovate de ideologii dezagregante.   

Să ajungem, așadar, la ilustrarea, pe scurt, a bogatei și apetisantei liste de evenimente, în total 21, la care au participat aproximativ 45 de invitați între care autori, experți, critici și traducători care s-au succedat în Sala România a standului, o listă împărțită între noutăți editoriale proaspăt ieșite de la tipar, apărute adică în primele luni ale anului 2019 ori de-a dreptul înainte de Salon, sau publicate în cursul anului 2018: astfel, la secţiunea proză narativă și poezie pot fi menționate Il Levante de Mircea Cărtărescu, la editura Voland, în traducerea lui Bruno Mazzoni, admirabila lui „voce” italiană, ca a tuturor celorlalte traduceri ale operelor lui Mircea Cărtărescu apărute la aceeași editură; cele două romane ale lui Eugen Uricaru, La sottomissione, tradus de Irma Carannante pentru Mimesis Edizioni, și Vladia, la editura Besa – și culegerea de poezii a lui Ion Pop, Elegie all’offensiva, publicată de noua și promițătoarea editură milaneză Criterion, încredințată atentei traduceri italiene a Irmei Carannante, care e și autoarea introducerii; capodopera interbelică a lui George Călinescu, L’enigma di Otilia, în traducerea lui Alessio Colarizi Graziani și a Laurei Vincze, la editura Lithos, cu prefața îngrijită de Bruno Mazzoni; în fine, pentru a completa evantaiul prezentărilor propunerilor  literare, îi menționăm pe Elena Liliana Popescu cu poeziile ei adunate în Inno all’esistenza, Rediviva Edizioni; Geo Vasile, Inna. Vita e opere. 50+1 poesie, Aracne Editrice; Aura Christi cu două culegeri de poezie, Il genio del cuore, Rediviva Edizioni,și Orbita del dio, Aracne Editrice; Igor Bergler cu thriller-ul ei SF La Bibbia perduta, Baldini+Castoldi; Gherasim Luca, exponentul suprarealismului românesc, cu L’inventore dell’amore, editura Criterion, și Nicolae Dabija cu Compito per domani, Graphe.it Edizioni.

Foarte consistent volumul de cărți dedicate personalității și gândirii filosofice a lui Emil Cioran și studiilor istorico-religioase ale lui Mircea Eliade, care anul acesta, mai mult ca niciodată, au acaparat, în mod pozitiv, atenția publicului numeros și interesat, venit să asculte intervențiile celor mai buni experți și cercetători italieni ai celor doi mari gânditori români, ca Roberto Scagno, Antonio Di Gennaro, Horia Corneliu Circortaș, care au îngrijit și câteva dintre volumele pe care le enumerăm aici: despre Emil Cioran s-a vorbit pe marginea cărții lui, Breviario dei vinti, ed. Voland; a volumului L’insonnia dello spirito. Lettere a Petre Țuțea (1936-1941), îngrijit de Antonio Di Gennaro, Mimesis Edizioni; a volumului Dio e il nulla. La religiosità atea di Emil Cioran, Mimesis Edizioni, care adună contribuțiile prezentate la colocviul cu același titlu desfășurat la Napoli în 2017, și a cărții Emil Cioran. La filosofia come de-fascinazione e la scrittura come terapia de Vincenzo Fiore, Nulla Die Editore. Mircea Eliade, în schimb, a fost în centrul prezentărilor a două dintre studiile lui, adevărate texte clasice ale istoriei religiilor: Il mito dell’eterno ritorno (ediție nouă) și Occultismo, stregoneria e mode culturali – Saggi di religioni comparate, amândouă publicate de Lindau, cărora li se alătură Patañjali  e lo yoga, publicat de Edizioni Mediterranee, despre maestrul spiritual Patañjali, care a trăit probabil între secolul I  î.C. și secolul V d.C., căruia i se datorează primul tratat sistematic de yoga. 

Tot în domeniul filosofic a fost prezentat și eseul lui Constantin Noica, Congedo da Goethe, tradus și îngrijit de Davide Zaffi pentru editura Rubbettino, despre care au vorbit Roberto Scagno și Giancarlo Baffo, cercetător al filosofiei germane și al Estului și Centrului Europei, traducător al Trilogia della cultura de Lucian Blaga.

Încheiem cu ultimele două propuneri de eseistică prezentate la standul României, începând cu traducerea robustului studiu, aproape nouă sute de pagini, al lui Andrei Oișteanu, L’immagine dell’ebreo. Stereotipi antisemiti nella cultura romena e dell’Europa centro-orientale, îngrijit de Corneliu Horia Cicortaș și Francesco Testa, și publicat de istorica editură din Livorno, Belforte, specializată în cultură ebraică; rămânând la tema prejudecăților și a stereotipurilor în privința „celui diferit”, lângă această carte stă, fără îndoială, datorită subiectului, textul lui Valeriu Nicolae, La mia esagerata famiglia rom, editura Rubbettino, în care autorul, scriitor, jurnalist și activist pentru drepturile romilor,  vorbește, folosind un stil captivant păstrat undeva între umor și denunț social, despre prejudecățile care nu vor să dispară în ce-i privește pe „țigani”, atât în România, cât și pretutindeni în lume.    

Pentru a demonstra faptul că la această ediție a Salonului imaginea României a fost una completă, o ultimă tușă acestei vaste fresce de propuneri editoriale despre cultura română o dă cartea lui Mario Casella, Oltre Dracula. Un cammino invernale nei Carpazi, care s-a tipărit la editura Ediciclo, în care autorul povestește lungul drum parcurs pentru a ajunge la zăpezile din Munții Carpați, care a durat patru luni, început în capitala slovacă, Bratislava, și dus la sfârșit la Porțile de Fier, la granița dintre România și Serbia.

În concluzie, și la această a 11-a întâlnire cu Salonul de Carte de la Torino, standul României nu a dezamăgit, adunând în jurul lui și scoțând în evidență ca vitrină privilegiată tot ce e mai bun din cultura română scrisă, ceea ce lumea editorială italiană a știut să elaboreze și să propună publicului între 2018 și aceste prime luni ale anului 2019: restul și încă multe altele va putea fi descoperit și savurat cu plăcere la ediția din 2020.

Mauro Barindi
Traducere de Cerasela Barbone
(nr. 6, iunie 2019, anul IX)