 |
|||
 |
|||
|
România la a XXXV-a ediție a Salonului Internaţional de Carte de la Torino
Participarea României la Salonul Internațional de Carte din Torino se regăsește de mai mult de un deceniu în strategia Institutului Cultural Român pentru susținerea prezenței culturii românești și a valorilor sale în spațiul european și internațional și în programele reprezentanțelor de la Veneția și de la Roma, cu scopul promovării literaturii române în Italia. Standul României a beneficiat de patronajul Ambasadei României în Republica Italiană, Malta și San Marino și al Consulatului General al României la Torino, și a fost organizat de Institutul Cultural Român prin Centrul Național de Carte, de Institutul de Cercetare Umanistică de la Veneția și de Academia României la Roma, în parteneriat cu Salonul Internațional de Carte de la Torino, Ministerul Culturii din România, Fundația Circolo dei Lettori din Torino, Asociația Torino „Oraș al cărții”, Librăria Libris din Brașov, Librăria Internațională Luxemburg din Torino și Atlassib. Evenimentul principal găzduit în Sala Internațională a Salonului (vineri 19 mai) a fost, fără îndoială, lansarea în premieră a volumului Fals tratat de manipulare al Anei Blandiana, în traducerea lui Mauro Barindi și publicat de editura Elliot. Așa cum a amintit autoarea în timpul prezentării, acesta este primul volum de eseistică tradus în italiană pe lângă toate celelalte volume cunoscute deja de către publicul italian, de proză și poezie. „Nu este o carte despre mine, ci despre epoca în care am trăit. Este un eseu ilustrat cu întâmplări din viața mea, selectate și alese, în care tema esențială este manipularea.” Și apoi autoarea a adăugat că titlul i-a fost inspirat de un alt titlu al unei cărți românești Fals tratat de vânătoare (binecunoscutul Pseudo-kinegetikos) scris de Alexandru Odobescu. La lansare au intervenit: traducătorul Mauro Barindi, profesoara Smaranda Vultur și, ca moderator, Bruno Mazzoni, care a tradus în italiană alte opere ale autoarei. Evenimentul care a concluzionat ziua de vineri, a doua zi a salonului, propus de România în Sala Albă, s-a bucurat de aceiași relatori – conferința Memorie și patrimoniu. Întâlnire dedicata Timișoarei – capitală culturală europeană 2023. Profesoara Smaranda Vultur de la Universitatea de Vest din Timișoara a vorbit despre moștenirea istorico-memorialistică a locuitorilor Banatului ca spațiu cultural european, cu capitala la Timișoara. Proiectul Deportați în Bărăgan 1951-1956, început în anul 1991, este o cercetare care a reunit mărturii scrise și orale ale persoanelor care au trăit în această regiune. Biblioteca memoriei propune o bază de documentare și informare online (https://deportatiinbaragan.ro/) despre diferite tematici și evenimente istorice. Această arhivă reprezintă rezultatul activității pe teren a studenților care au urmat cursurile de antropologie culturală sub îndrumarea profesoarei Vultur, ca și coordonatoare a grupului în cadrul Fundației A Treia Europă. Conferința a fost însuflețită de mărturia scriitoarei Ana Blandiana, născută la Timișoara, care a amintit despre bunicii săi poligloți, care reușeau să vorbească cu ușurință patru limbi diferite, subliniind astfel aspectul multicultural al orașului și bogăția care derivă: Timișoara este și astăzi un oraș cosmopolit cu o mare încărcătură culturală. Joi 18 mai, concomitent cu inaugurarea oficială a salonului, a avut loc un eveniment important în Sala Indigo, în prezența lui Lorenzo Massobrio, fondatorul Editurii dell’Orso, o editură piemonteză născută în zona Alessandriei în urmă cu mai mult de 40 de ani și specializată în studii umanistice. În acest an a propus două apariții editoriale importante pentru cine se apropie să cunoască opera lui Mircea Eliade. Primul volum, Libertà e terrore nella storia, Con altri studi sull’opera e il pensiero di Mircea Eliade, avându-l ca autor pe profesorul Roberto Scagno, cu o ediție îngrijită de Alvaro Barbieri, Dan Octavian Cepraga, Iulia Cosma și Nicola Perencin, este un volum cadou pe care prietenii și colegii din Departamentul de Studii Lingvistice și Literare de la Universitatea din Padova l-au oferit profesorului Scagno pentru a onora încheierea carierei sale și pentru cei șaptezeci de ani împliniți. În același timp, cartea este și un cadou pe care profesorul Scagno îl face întregii comunități științifice, precum și publicului larg de cititori avizați, interesați de figura și operele lui Mircea Eliade. Al doilea volum lansat a fost La narrativa fantastica di Mircea Eliade, Studi e testi,de Marco Cugno, sub îngrijirea fiicei acestuia, profesoara Federica Cugno, și a lui Roberto Merlo. Volumul reunește cinci studii dedicate de regretatul profesor Marco Cugno (1939-2012) prozei fantastice a lui Eliade, publicate inițial în reviste de specialitate dificil de reperat, plus traducerea lui Cugno – până azi inedită – a povestirii La țigănci. Studiile prezentate ar fi trebuit să alcătuiască o monografie despre proza fantastică a lui Eliade, a cărei elaborare a fost întreruptă de dispariția prematură a specialistului torinez, și dedicată în mod deosebit „lumii fantastice” a prozei lui Eliade și posibilelor legături ale acesteia cu miturile, ritualurile și folclorul românesc și cu tradiția literară română. La conferință au intervenit: Roberto Scagno, Federica Cugno și Natale Spineto, profesor de istoria religiilor la Universitatea din Torino. Cel de-al patrulea eveniment propus de Institutul Cultural Român şi cuprins în programul oficial al salonului a avut loc vineri, 19 mai, în Sala de Fildeș, şi a beneficiat de participarea tinerei scriitoare Andreea Simionel, autoare a romanului de debut Male a Est, semnalat la Premiul Strega de criticul Gioacchino de Chirico, publicat de editura Italo Svevo în anul 2022. Dialogul captivant a fost inițiat de criticul care a făcut elogiul stilului literar dinamic și original al tinerei Andreea, iar apoi a continuat cu intervenția lui Bruno Mazzoni și a publicului prezent în sală, interesat de declarațiile autoarei. În viitorul apropiat romanul va fi publicat și în România, tradus în limba română. O prezență deja obișnuită la standul României de ceva ani încoace este Editura Rediviva din Milano, condusă de Violeta Popescu, care și în această ediție a prezentat noile sale apariții: Ad ascoltar le doine, Scritti sulla Romania de Armando Santarelli, cu o prefață de Giovanni Rotiroti, la lansare intervenind autorul, Ingrid Beatrice Coman Prodan, Irina Țurcanu și Violeta Popescu; romanul La colonia (quasi come un blues) de Stelian Țurlea, tradus în italiană de Ingrid Beatrice Coman Prodan, cu prezența autorului în timpul lansării; și mult așteptata autobiografie a Reginei Maria a României (1875-1938), La storia della mia vita, care este o republicare revizuită de Silvia Storti Shelyta și care reunește tot jurnalul într-un volum unic de 900 de pagini, împărțit în cinci părți.
Irina Niculescu |
||
