„Viața imaginară”. A XXXVI-a ediție a Salonului Internațional de Carte de la Torino

Luni, 13 mai 2024, s-a încheiat cea de-a XXXVI-a ediție a Salonului de Carte de la Torino. Pe parcursul celor cinci zile de târg, într-o atmosferă de bucurie și împărtășire, 222.000 de persoane au întâlnit edituri și oaspeți din toată lumea (43 de țări), pentru a sărbători apartenența la o mare și pestriță comunitate de cititori și cititoare. A fost prima ediție condusă de jurnalista Annalena Benini care a avut un succes neașteptat, mai ales în ceea ce privește tinerii vizitatori. Numerele ediției din  2024: 137000 mp de expoziție, peste 800 de standuri, 51 de săli și 180 de laboratoare, peste 2000 de evenimente la Lingotto și 650 pe teritoriu cu ediția Salonului Off.
Tema salonului de anul acesta este Viața imaginară, inspirată dintr-un volum de eseuri scrise de Natalia Ginzburg și publicate de Einaudi în 1974, cităm: „Viața imaginară stimulează viața creativă, și uneori anticipează și intuiește evenimentele din viața reală”. Tema se referă și la așteptarea unui viitor pe care putem să îl construim prin literatură, cinema, artă, se referă la cuvinte scrise și voci cărora le dedicăm o atenție specială. Are legătură chiar și cu devotamentul nostru intim și cu speranțele noastre. Acest târg este un omagiu adus vieții imaginare, în toate formele ei: modului său creativ, melancolic, încrezător și mereu gata să creeze alte lumi și să le amestece, sperând ca una dintre lumi să devină reală.
Prezența României, deja consolidată, a fost posibilă și anul acesta datorită Institutului Cultural Român prin Centrul Național al Cărţii (CENNAC), Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneția și Accademia di Romania in Roma. Standul României a fost amplasat în pavilionul 1/D14, chiar la intrarea din strada Nizza și a fost realizat conform tematicii salonului cu motto-ul Immaginare leggendo, care subliniază legătura creată între lectură și imaginație. Standul a beneficiat și de patronajul Ambasadei României în Republica Italiană, Malta și San Marino și al Consulatului General al României la Torino. Urmând tradiția anilor trecuți, spațiul dedicat vânzării de carte a fost gestionat de către Libraria Libris din Brașov, care a amenajat o expoziție bogată de cărți în limba română și volume în limba italiană, traduse și publicate prin Translation and Publication Support Programme al Institutului Cultural Român sau prin inițiativa directă a editurilor italiene. Cu obiectivul de a spori și a consolida raporturile româno-italiene în sectorul editorial, organizatorii au conceput un program de patru zile plin de lecturi, conversații și lansări de carte cu sesiuni de autografe, în cadrul cărora au participat autori români și invitaţi italieni.
Și la ediția din 2024 a Salonului de la Torino revista noastră s-a bucurat să fie partener media pentru al unsprezecelea an consecutiv. Am fost prezenți la standul României pentru a participa la evenimente și pentru a vă relata noutățile editoriale prezentate anul acesta, o multitudine de titluri și specialiști ai cărților.


Proză

Joi, 9 mai, în deschiderea programului la standul României, a fost prezentat autorul Mihail Sebastian și două dintre romanele sale: „Femei”, urmat de „Fragmente dintr-un carnet găsit”, traduse de Francesco Testa pentru Editura Mimesis din Milano (2023). Traducătorul a dialogat cu prof. Roberto Merlo de la Universitatea din Torino despre proza lui Sebastian, făcând și o incursiune prin diferitele volume publicate în Italia ale aceluiași autor. În program a urmat lansarea primei ediții în italiană a romanului „Măcelăria Kennedy” de Radu  Ţuculescu, tradus de Giuseppe Munarini pentru Editura La Bussola din Roma (2023).
Ziua de vineri, 10 mai, cea de-a doua zi de târg, a fost dedicată integral prozei, cu patru autori români, dintre care trei contemporani. Programul a fost deschis cu prezentarea scriitoarei feministă născută la București – Sidonia Drăgușanu (1908-1971), care a fost jurnalistă, autoare de piese de teatru și cărți pentru copii. În anul 2023 Editura Elliot din Roma a publicat ultimul roman scris de Sidonia, „Dragoste rea”, cu traducerea Luisei Valmarin, în colecția Scatti. Fiind publicat pentru prima dată în 1960, romanul povestește despre diferite aspecte ale căsniciei și despre condiția femeii în România de la jumătatea secolului al XIX-lea. Evenimentul a beneficiat de moderarea prof. Oana  Boșca Mălin, vicedirectoare a Academiei României la Roma, și de prezențele traducătoarei și a editorului, doamna Loretta Santini.
Doi autori români de mare calibru au fost prezentați în mijlocul zilei chiar de traducătorii lor. Roberto Merlo și Barbara Pavetto au tradus pentru Editura Saggiatore din Milano (2023) romanul „Umbra exilată” de Norman Manea, un roman collage despre un supraviețuitor al unui lagăr din Trasnistria, care apoi a trăit sub comunism și ulterior a fost exilat în America. Al doilea roman este „Negustorul de începuturi de roman: roman caleidoscop”, scris de Matei Vișniec și tradus de Mauro Barindi pentru Editura Voland din Roma (2023).
Ziua de vineri s-a încheiat tot în stil feminin, cu prezența tinerei scriitoare de origini moldovene Tatiana  Ţîbuleac, care a lansat romanul „Vara în care mama a avut ochii verzi”, publicat în Italia de Editura Keller din Rovereto (2023) și tradus de Ileana M. Pop.
În cea de a patra zi a târgului, duminică, 12 mai, trei au fost lansările de proză românească la standul nostru. Ziua s-a deschis cu prezența deosebită a Ioanei Pârvulescu, alături de Bruno Mazzoni și de traducătoarea Anita Paolicchi, cea care a realizat versiunea italiană a romanului de mare succes „Inocenții”, publicat de Editura Voland din Roma (2023). Cei trei au dialogat într-o sală arhiplină despre vârsta inocenței, despre copilărie și nostalgie. Mai târziu un alt autor contemporan și-a făcut apariția pentru a lansa la standul României versiunea italiană a romanului său. Este vorba despre scriitorul moldovean Aurelian Silvestru, unul dintre scriitorii cei mai citiți din Republica Moldova, care a vorbit despre romanul Actor anonim – un roman de dragoste și aventură, în care împăratul Nero are un rol cu semnificații surprinzătoare. Alături de autor au participat și doamnele Emilia David și Olga Irimciuc. Prima este profesor la Universitatea din Pisa, iar a doua este traducătoarea romanului publicat cu Editura Graphe.it din Perugia (2024).
Ultimul titlu de proză prezentat în programul standului României a fost „Povestiri fantastice, partea I” de Mircea Eliade, îngrijit de Horia  Corneliu Cicortaș și Igor Tavilla pentru Editura Castelvecchi din Roma (2023). Cei doi traducători au dialogat cu prof. Roberto Scagno asupra ediției care cuprinde două romane scurte și zece povestiri, majoritatea inedite în limba italiană.


Poezie

Două au fost colecțiile de poezii propuse la această ediție a Salonului. Sâmbătă, 11 mai, la standul României, programul a început cu versurile lui Dinu Flămând și s-a terminat cu cele ale lui Ion Minulescu.    
Primul volum prezentat, al poetului contemporan Dinu Flămând, se intitulează „Om cu vâsla pe umăr”, în traducerea Smarandei Bratu Elian pentru Editura Raffaelli din Rimini (2023) și cu xilografiile lui Mircia Dumitrescu. Au fost citite versuri în ambele limbi de către Roberto Merlo și  Oana  Boșca Mălin, însoțiți de comentariile video la distanță ale autorului și ale traducătoarei.
Al doilea volum prezentat este o colecție de poezii de Ion Minulescu (1881-1944), unul dintre cei mai mari poeți români ai secolului trecut, legat de mișcarea simbolistă europeană, un autor de descoperit pentru publicul italian. Lansarea volumului „ E sia la Musa mia tutta galanteria” a avut loc în prezența editorului, prof. Lorenzo Massobrio, de la Edizioni dell’Orso din Alessandria (2023), și cu participarea profesorilor Iulia Cosma și Dan Octavian Cepraga alături de traducătorul lui Minulescu, prof. Federico Donatiello. Aceasta este prima antologie într-o limbă de circulație europeană care are scopul de a acoperi această lacună în peisajul traducerilor de poezie românească în Italia.


Artă

La această ediție a târgului propunerea de cărți în materie de artă este importantă, cinci volume au fost prezentate în două zile la standul României. Mai întâi ne referim la un triptic de trei volume consistente scrise de Victor Ieronim Stoichiță, născut la Bucuresti în 1949, la Roma a studiat cu Cesare Brandi, este un binecunoscut critic de artă care a predat în diferite instituții  internaționale, în prezent la Universitatea din Fribourg (Elveția). Două dintre volumele sale au fost publicate de Editura Saggiatore din Milano cu traducerea Benedettei Sforza. În primul, intitulat „Scurtă istorie a umbrei. De la originile picturii la Arta Pop” (2023), prof.  Stoichiță reelaborează conceptul de umbră, de la cele proiectate pe peretele cavernei în mitul lui Platon la forma lui Monet care fotografiază nuferii la Giverny, de la umbrele întâlnite de Dante în călătoria sa ultra-terestră la umbra pe care Wendy trebuie să o coase lui Peter Pan. În al doilea volum, „Instaurarea tabloului. Arta, creatori și artificii în pictura europeană” (2024), autorul propune o incursiune care traversează Renașterea și pictura flamandă, pentru a ne descrie un pasaj crucial în istoria umanității: momentul în care am înțeles că doar cu ajutorul limitei vom putea reprezenta infinitul, adică descrierea procesului prin care înrămarea unei imagini a modificat pentru totdeauna modul de reprezentare al lumii. În fine, ultimul volum al criticului, tradus tot de Benedetta Sforza, îngrijit de prof. Lucia Corrain, a fost publicat de Editura Meltemi din Milano (2024). Titlul este „Experiența vizionară în arta spaniolă a Secolului de Aur”, textul propune o reconstruire foarte originală a apariției și a evoluției acestui curent artistic, explorând circa o sută de opere de artă.
În continuarea programului de sâmbătă a fost prezentată o carte la prima ediție, scrisă de prof. Lucia Corrain, publicată de Editura La Casa Usher din Firenze-Lucca (2023) și intitulată „O memorie infinită. Ciclul lui Constantin Brâncuși la Târgu Jiu”. Volumul face parte din colecția „I libri di Omar, Seria Rossa”, care este dedicată cercetărilor aprofundate de teorie ale artei și ale imaginilor. Autoarea propune studiul celor trei opere ale sculptorului român prezente la Târgu Jiu: Masa Tăcerii, Poarta sărutului și Coloana Infinitului – conținând multe desene și fotografii realizate într-o călătorie pe care a făcut-o personal în orașul de pe Jiu. Volumul va fi tradus în decursul anului și în limbile română și spaniolă.
Al cincilea volum din sectorul artistic prezentat duminică, 12 mai, a fost „Samuel von Brukenthal și colecția italiană din Hermanstadt/Sibiu”, scris de Doina Ene și publicat cu Editura Rediviva din Milano (2024), în colaborare cu Muzeul Național Brukenthal.
Alte două volume prezentate la standul României pe care nu le putem încadra cu totul în genurile descrise mai sus, fiind unice, vi le prezentăm pentru a încheia paleta bogată de publicații care au onorat programul salonului. Primul este „Emersioni sceniche. Teatro romeno contemporaneo”, volum îngrijit de  Horia Corneliu Cicortaș și Letteria Giuffrè pentru Editura ETS din Pisa (2024). Volumul oferă o antologie de teatru românesc contemporan, bazat pe spectacolele reprezentate la festivalul «teatROmania_ emersioni sceniche» (2010-2015) din Roma. Conține patru piese inedite de Alina Nelega, Andrei Visdei și Vlad Zografi.
Al doilea volum este o monografie a jurnalistului Salvatore Giuffrida, intitulat „Moldova, teritoriu de frontieră – O țară la răscrucea dintre Rusia și Occident”, cu o prefață de Paolo Bergamaschi, publicat de Editura Infinito din Formigine (Mo) în 2023.


Premii literare

În finalul reportajului nostru de la a XXXVI-a ediție a Salonului de Carte de la Torino  menționăm două evenimente importante pentru promovarea literaturii în Italia. Sâmbăta, 11 mai, scriitorului Mircea Cărtărescu i-a fost conferit prestigiosul Premiu Literar Internațional Mondello, ajuns la ediția 50, secțiunea Autor străin. Scriitorul român a dialogat în decursul serii cu Nicola Lagioia, fost director al salonului, și cu traducătorul Bruno Mazzoni, iar sala Albastră fost plină de cititori, fani și autorități.
Luni, 13 mai, în Arena Piemonte a Salonului, a avut loc premierea scriitoarelor debutante câștigătoare ale Concursului Lingua Madre, la a XIX-a ediție. Românca Simona Nicoleta Bogdan și-a adjudecat premiul al treilea pentru povestirea „Întoarcere”. La festivitatea de premiere a participat și Consulul României la Torino, dl. Cosmin Dumitrescu. Evenimentul a încheiat calendarul stufos pregătit de organizatori pentru România la târgul torinez.
Participarea României la Salonul Internațional de Carte de la Torino intră în strategia Institutului Cultural Român de a susține prezența culturii românești în cadrul european și internațional și se regăsește în programul reprezentanțelor de la Veneția și de la Roma, care promovează literatura română în Italia.

Oana Boşca-Mălin, director-adjunct Accademia di Romania in Roma, prof. Roberto Merlo şi Francesco Testa

Prof. Roberto Merlo, Mauro Barindi şi prof. Bruno Mazzoni (foto Mihai Bursuc)

Oana Boşca-Mălin, prof. Roberto Merlo şi prof. Smaranda Bratu Elian online

Paolo Plebani, istoric de artă, Doina Ene şi Tatiana Debelli

Igor Tavilla, Horia Corneliu Cicortaș şi prof. Roberto Scagno



Premierea scriitorului Mircea Cărtărescu

Irina Niculescu
(nr. 6, iunie 2024, anul XIV)