La Bucureşti, o Noapte Italiană dedicată familiei Borgia

Cu ocazia evenimentului internațional Noaptea Muzeelor, pe data de 16 mai, la librăria Humanitas Kretzulescu, s-a încheiat încă un ciclu al Serilor italiene, organizat de Cercul de studii interdisciplinare al studenților italieniști si colectivul de limba și literatura italiană al Universității București, în parteneriat cu Editura Humanitas. Dacă, în genere, proiectul Serilor italiene își propune să antreneze invitații și publicul în discuții cât mai diverse pornind de la un volum apărut în colecția Biblioteca italiană a Editurii Humanitas, de această dată am asistat la o seară cu totul deosebită, întrucât dezbaterea a avut ca punct de pornire un roman despre familia Borgia, al autoarei britanice Sarah Dunant, intitulat Sânge și splendoare, apărut în colecția Raftul Denisei a aceleiași edituri.

Dezbaterea din această noapte s-a intitulat sugestiv Întuneric și strălucire în Renaștere, iar termenii-cheie pentru discuțiile noastre au fost literatură, muzică, artă, istorie, politică, polemici, controverse, corupție, intrigă, păcat și imoralitate, familie, într-un singur cuvânt: Borgia. Am avut ocazia să avem alături de noi, în calitate de invitați, nume valoroase pentru cultura română precum: Mihaela Irimia – doctor în filologie, specialist în cultura și literatura britanică, Oana Boșca-Mălin – cunoscut italienist, traducător și specialist în literatura italiană, Georges Boisnard – istoric, producător a numeroase documentare istorice pentru Televiziunea Română, și nu în ultimul rând Marius Constantinescu – jurnalist, cunoscut pentru emisiunile sale cu temă culturală și pentru interviurile cu oameni de excepție.

Discuția a fost deschisă de Mihaela Irimia, care ne-a vorbit despre roman plasându-l în contextul Renașterii europene, dar și despre savoarea ficțiunii, în ciuda dorinței autoarei de a rămâne obiectivă și fidelă istoriei. De asemenea, aceasta a descris succint modul în care este scrisă istoria în prezent, considerând că „a scrie istorie numai cu majuscule înseamnă a avea o imagine pocită asupra ei”.

Următoarea intervenție i-a aparținut lui Georges Boisnard, alături de care ne-am adâncit într-o dezbatere savuroasă despre raportul dintre istorie și mit, acesta clarificând câteva dintre percepțiile eronate asupra familiei Borgia, multe dintre acestea regăsindu-se în lucrările de ficțiune, cum ar fi: personalitatea Lucreziei Borgia sau faptul că Cesare nu ar fi cel mai mare dintre fiii papei Alexandru al VI-lea, deoarece în documentele istorice Juan este atestat ca fiind dintâi născut. De asemenea, invitatul nostru ne-a făcut o scurtă trecere în revistă a celor mai importante evenimente și conflicte politice și culturale din timpul dominației Borgia.

Ce-a de-a treia alocuțiune fost susținută de Marius Constantinescu, care ne-a vorbit pe larg despre conceptul de artă în perioada Renașterii, caracterizând fenomenele artistice printr-un dublet potrivit acestei epoci, „ruină și regenerare”, explicând că familia Borgia, prin stilul de viață opulent, a hrănit dezvoltarea artistică a Romei și a dat tonul pentru explozia artelor vizuale într-un spațiu istoric aflat în ruină la acea vreme. În ceea ce privește muzica, acesta ne-a vorbit despre proiectul muzical al compozitorului Jordi Savall: La Dinastia Borgia.

Cel de-al patrulea invitat al serii, Oana Boșca-Mălin, a adus în prim-plan un subiect aparte, femeile Renașterii și importanța lor în istorie, enumerând și prezentând femeile care au făcut parte din viața Papei Borgia și influența lor asupra acestuia, precum și modul în care acestea au fost reprezentate în picturi de-a lungul istoriei. La finalul discursului ne-a vorbit și despre prezența personajelor feminine din familia Borgia în alte volume de beletristică ce le au drept nucleu.

Între intervențiile invitaților, seara a fost susținută pe fundal de un interviu luat scriitoarei britanice și compozitorului Jordi Savall chiar de către unul dintre invitați, Marius Constantinescu, dar și de o selecție de muzică renascentistă și de imagini potrivite contextului. La final, surpriza serii a venit din partea moderatorului, Vlad Vieru, care a conferit un ton mai excentric serii, cu o prezentare a jocului video Assassin’s Creed: Brotherhood, a cărui acțiune este plasată în mijlocul Romei, în timpul dominației Borgia.

Așa cum ne-au obișnuit și până acum, Serile s-au încheiat cu un dialog între public și invitați, întrebările gravitând în jurul atmosferei romanului și al protagonistului, Rodrigo Borgia. Am avut, așadar, parte de o seară plină de dinamism, care a reușit să spargă tiparele obișnuite ale proiectului Serilor italiene, printr-o incursiune insolită la ceas târziu, în sânul Renașterii. Cu această Seară am pus punct (și virgulă) unui alt sezon de Seri italiene, urmând ca proiectul să revină cu forțe proaspete în toamna acestui an, mai precis, în luna octombrie.

 

.

 

Marilena Petre

(nr. 6, iunie 2015, anul V)