Timişoara a fost aleasă Capitală Culturală Europeană în 2021

Graţie unei îndelungate munci temeinice, susținută de o inimoasă echipă ce a avut sprijinul majorității comunității timișorenilor, municipiul Timișoara a primit recomandarea pentru Capitală Europeană a Culturii (CEaC) 2021. Numele orașului recomandat pentru prestigiosul titlu european a fost anunțat de către un juriu internațional delegat al Uniunii Europene, vineri, 16 septembrie 2016. La prezidiul acestui juriu s-au aflat: Steve Green – președintele juriului Capitală Europeană a Culturii (CEaC), Karel Bartak – șeful departamentului de Cultură din cadrul Comisiei Europene și Corina Șuteu – Ministrul Culturii din România.

Dosarul susținut de echipa asociației Timișoara - Capitală Culturală Europeană, în fața juriului de experți, conţine în introducere mesajul speranţei ce se află ancorată în istoria oraşului bănăţean, istorie prin care Timişoara şi-a făurit prezentul, Lumina sa fiind trimisă, asemeni unui sol, spre viitor: „Uneori, marile schimbări încep la colț de stradă. În 1884, Timișoara a fost primul oraș din Europa continentală cu iluminare stradală electrică. În 1989, scânteile Revoluției împotriva regimului Ceaușescu s-au aprins pe străzile Timișoarei. În 2021, dorim să fim Capitala Europeană a Culturii pentru a putea împărtăși aspirațiile noastre cu restul Europei. Ne propunem să punem în mișcare energia civică. Pornind de la puternica metaforă a luminii, dorim să «exportăm» valorile în care credem în alte orașe din Europa, pentru a stimula o atitudine deschisă, vizionară în rândul cetățenilor. Sloganul campaniei este esența mesajului nostru: Luminează orașul prin tine!”.
Anunțul public privind intenția municipiului Timișoara de a-și depune candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) a fost făcut de fostul primar ales al Timișoarei, Gheorghe Ciuhandu, odată cu inaugurarea Sălii 2 a Teatrului Național din Timișoara, în data de 25 ianuarie 2010. Teatrul Național  și-a asumat ideea, a dezvoltat-o și a adus împreună exponenții societății civile, ai administrației, instituțiile timișorene, împreună cu care s-au pus bazele Asociației Timișoara - Capitală Culturală Europeană, făcându-se toate demersurile pentru înființarea organizației care, din acel punct, și-a creat propriul parcurs.
Ministerul Culturii a lansat, în decembrie 2014, un apel oraşelor din România care vor să candideze la titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) pentru anul 2021. Au fost 14 oraşe din România care şi-au depus candidaturile pentru acest titlu (Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu Mureş).
În 10 decembrie 2015, echipa TM2021 a susţinut candidatura Timişoarei la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021 în cadrul interviului de preselecţie ce a avut loc la Bucureşti, la Ministerul Culturii din România. În urma preselecţiei ce a fost realizată de un juriu internaţional, în faza finală pentru recomandarea preţiosului titlul au rămas în cursă 4 oraşe: Timişoara, Cluj-Napoca, Baia Mare şi Bucureşti.

În urma deciziei finale, ce a fost pronunţată în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Naţionale a României din Bucureşti, Timişoara a devenit cel de-al doilea oraş din România care a fost recomandat pentru Capitală Europeană a Culturii. Primul oraş din România ce a deţinut acest prestigios titlu a fost municipiul Sibiu, în anul 2007. Acest titlu se deţine pe timp de un an.
Pentru a sărbători acest triumf, duminică, 18 septembrie 2016, în Piaţa Victoriei din Timişoara a avut loc o petrecere publică la care au luat parte mii de timişoreni. Au cântat pe scena amenajată în Piaţa Victoriei formaţiile Phaser, Implant Pentru Refuz şi Cargo, solistul Teo Milea, revenit din Canada special pentru a susţine un concert la petrecerea Timişoarei.
Cu prilejul petrecerii ce a avut loc în Piaţa Victoriei, primarul ales al Timişoarei, Nicolae Robu, a rostit un scurt discurs despre importantul eveniment la care a fost conectat întregul oraş: „Cred că suntem cu toţii extrem de fericiţi că, iată, am ajuns în această ipostază. Poate nu realizăm acum cât de mare a fost victoria de vineri. După părerea mea, după revoluţia din Decembrie ’89 această dobândire a titlului de capitală culturală europeană reprezintă cel mai important lucru care s-a petrecut în Timişoara. Este o victorie de echipă, echipa fiind comunitatea timişorenilor. Un asemenea proiect nu are nicio şansă de reuşită dacă nu suntem uniţi.”
Simona Neumann, director executiv al asociaţiei Timişoara - Capitală Culturală Europeană, a vorbit astfel, duminică, în Piaţa Victoriei, la bucuria oraşului Timişoara: „Sunt mai emoţionată aici, în Piaţa Victoriei, decât în faţa juriului. Sărbătorim o victorie a noastră, vreau să vă spun că noi cei de aici am crezut întotdeauna în şansele Timişoarei chiar şi atunci când ni s-a spus că alte oraşe au atuuri mai importante, noi ştiam forţa Timişoarei, ştiam că are valori europene pe care merită să le arătăm lumii. Vreau să transmit tinerilor că atunci când doreşti ceva, crezi în ceva, nimic nu e imposibil şi cred că e lecţia pe care am învăţat-o noi cu această echipă pe parcursul a patru ani de pregătire. La final vreau să vă spun că acest titlu am dori să fie un cadou pentru Timişoara şi timişoreni, pentru ca să fim mândri că suntem timişoreni, însă mândru nu în sensul arogant, ci în sensul cel mai frumos şi profund al cuvântului, şi să fim modeşti şi să ne bucurăm de ceea ce avem şi de ceea ce suntem.”

Ecourile triumfului municipiului Timişoara pentru recomandarea titlului de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 s-au făcut auzite şi joi, 22 septembrie 2016, în Sala Baroc a Muzeului de Artă din Timişoara, cu ocazia finisajului expoziţiei „De la baroc la neo-baroc”, expoziţie inaugurată în 23 iulie. Obiectivul acestei expoziţii a fost legat de aniversarea împlinirii tricentenarului de la luptele austro-otomane, lupte ce au adus, în final, Banatul sub administraţia imperiului austriac.
Expoziţia a fost desfăşurată la etajul doi al muzeului, în cele trei compartimente ale sălii ce se găseşte în aripa de est a instituţiei, în Sala Baroc şi în sala 25 (aripa de vest a muzeului). Expoziţia a cuprins  colecţia de obiecte baroc a Muzeului de Artă Timişoara, gravurile Fundaţiei „Hertzeg”, fotografiile şi picturile de mari dimensiuni ale maestrului Gheorghe Fikl şi proiecţia video realizată de artista franceză Josepha Blanchet. Curator al expoziţiei a fost Marius Cornea, muzeograf.
Cu prilejul finisajului acestei expoziţii, directorul executiv al asociaţiei Timişoara - Capitală Culturală Europeană, doamna Simona Neumann, a vorbit în cuvântul domniei sale despre cum a obţinut oraşul nostru mult râvnitul titlu de Capitală Europeană a Culturii pentru 2021. Simona Neumann a ţinut mai întâi să mulţumească întregii comunităţi a timişorenilor „pentru că au fost alături de această idée foarte îndrăzneaţă şi foarte frumoasă, aceea a candidaturii. Dincolo de probele de concurs, dosarele şi susţinerile se află implicarea întregii comunităţi. Noi, echipa, am avut privilegiul să lucrăm cu dumneavoastră, timişorenii, oameni de cultură, artişti, sectorul independent, timişoreni din Timişoara şi de pretutindeni, o puternică comunitate a timişorenilor existând şi în diasporă.” În continuarea cuvântului domniei sale, Simona Neumann a rostit: „Timişoara a câştigat pentru că a putut să convingă juriul că mizează pe valorile ei care sunt şi valori europene, pe interculturalitate, multiconfesionalitate, spirit antreprenorial şi civism. Prin cultură, încercăm să contribuim la îmbunătăţirea neajunsurilor Timişoarei şi, mai presus de toate, să reînviem spiritul civic, spiritul Timişoarei. Dincolo de asta, candidatura a convins şi prin impactul pe care-l va produce la nivel regional pentru că noi am candidat implicând toată regiunea Banatului, dar şi parteneriate foarte concrete cu Novi Sad-ul şi Szeged-ul, cu Budapesta, cu Belgrad, cu Rijeka, cu Zrenjanin şi alte oraşe din regiune. Practic, sunt doar două din componentele reuşiteinoastre. Sper că vom lucra la fel de bine de acum încolo, pentru că urmează pregătirea anului 2021, în următorii patru ani. Mulţumesc!”
La momentul finisajului expoziţiei „De la baroc la neo-baroc” a fost prezent şi directorul Muzeului Naţional de Artă al României, criticul de artă Călin Stegerean, care a ţinut să mulţumească, în cuvântul domniei sale, domnului director Victor Neumann, pentru că i-a adresat invitaţia de a lua parte la acest eveniment. Domnul Stegerean a felicitat întreaga comunitate a municipiului Timişoara „pentru că a reuşit să facă din Timişoara o capitală a culturii europene în anul 2021.” Criticul de artă a făcut parte din echipa care a scris pentru municipiul Cluj-Napoca o parte a proiectului din dosarul cu care oraşul ardelean a pledat în faţa comisiei de experţi internaţionali pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021. „M-am bucurat foarte mult când s-a anunţat câştigarea titlului de oraşul Timişoara pentru că, într-adevăr, aici la Timişoara am asistat de foarte mulţi ani la prezentarea unor proiecte excepţionale şi, în acelaşi timp, la revigorarea oraşului prin proiecte de restaurarea şi de refuncţionalizare care au făcut din el, realmente, o capitală europeană.”
Expoziţia „De la baroc la neo-baroc” a fost centrul de interes pentru juriul de evaluare a candidaturii Timişoarei la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, directorul Muzeului de Artă, prof. univ. dr. Victor Neumann, ghidând în această expoziţie delegaţia sosită în oraşul nostru, luni, 12 septembrie 2016.
În semn de mulţumire pentru întreaga echipă a Asociaţiei Timişoara - Capitală Culturală Europeană, reprezentanţii autorităţilor locale au decis să acorde titlul de Cetăţean de Onoare al Timişoarei tuturor celor care au lucrat la proiectul care a adus titlul municipiului bănăţean, Capitală Europeană a Culturii 2021.

În 2021, vor fi trei Capitale Europene ale Culturii: una din ţările candidate la U.E. (Serbia şi Muntenegru), una din Grecia şi una din România. Oraşele din Grecia dintre care se va desemna câştigătorul sunt Eleusis, Kalamata, Rhodes, iar din cele două ţări candidate la U.E., Herceg Novi (Montenegro) şi Novi Sad (Serbia).

Cornel Seracin
(nr. 10, octombrie 2016, anul VI)