 |
|||||||
 |
|||||||
|
„Un artist e un fel de colecţionar de lucruri imaginare sau palpabile”. Dialog cu Anca Vintilă Dragu
Cum aţi început modelarea ceramicii şi pictura şi cine a fost maestrul dumneavoastră? Cea mai interesantă întâmplare legată de ceramică este că m-a adus pe un alt drum, asemeni drumului pavat cu cărămidă galbenă din Vrăjitorul din Oz, ceramica m-a vrăjit şi a devenit a doua mea meserie. M-a captivat în aşa măsură încât am decis să îmi schimb cariera, din economist şi brand manager am devenit ceramist şi designer de obiect. Este cumva o tradiţie de familie? Familia mi-a transmis sensibilitatea pentru frumos, educaţia şi perseverenţa. Mama mea este profesoară de limba şi literatura română, iar tatăl meu, medic. Cum a luat naștere atelierul Una ca luna? Chiar înainte de a urma Universitatea Naţională de Arte, am creat brandul Una ca Luna. Am început cu obiecte de porţelan pictat, mi-am cumpărat un cuptor de ardere şi am primit cereri de la prieteni. Apoi am început să creez colecţii şi să le comercializez în Cărtureşti. Văzând că există cerere, am creat un website. Apoi mi-am dorit să creez propriile obiecte de ceramică şi am început cu lucruri simple, bijuterii, piese mici. Apoi am renunţat la cariera de brand manager într-o companie multinaţională, după 12 ani. De aici a pornit dorinţa de a studia ceramica şi am urmat timp de 5 ani cursurile de licenţă şi master ale Universităţii de Arte. De unde vă inspiraţi şi ce vor să transmită obiectele pe care le realizaţi? Concept, idee, un alt fel de a ilustra lumea înconjurătoare. Inspiraţia e peste tot. Mă simt atrasă de natură, dar şi de viaţa urbană, de lumea vegetală, animale, oraş. Dar pentru mine este importantă materializarea unei idei, a unei experienţe. Vreau să ofer privitorului o incursiune într-o lume, să îi ofer senzaţii, experienţa reconstrucţiei unei lumi pe care o cunoaşte prin intermediul altor ochi. Ce mari artiști v-au influențat în vreun fel arta? Brâncuşi, italianul Arnaldo Pomodoro, Ilona Romule din Lituania, britanicii Claire Tomwey, Gillian Lowdnes şi Barbara Hepworth, apoi Neculai Păduraru, Salvador Dali, Rene Magritte, rusul Grisha Bruskin, arta antichităţii, romană, greacă, indiană, persană. Aveţi şi ucenici? Da, am o colegă de atelier, Miruna Coman, de profesie ceramistă, care lucrează împreună cu mine, este foarte talentată atât la desen cât şi la modelaj. Lucrăm împreună din 2014. Ce instrumente folosiţi pentru creaţiile dumneavoastră? Folosesc instrumente specifice ceramicii şi picturii. Lut pentru modelaj, ipsos pentru crearea matriţelor pentru turnarea barbotinei de ceramică, instrumente precum eboşoare, cuţite, dălţi, instrumente din construcţii precum şmirghel, bomfaier, etc., o masă de presare pe care mi-am cumpărat-o de curând, cuptor de ceramică. Care sunt obiectele cele mai solicitate şi cine sunt de obicei clienţi dumneavoastră? Obiectele cele mai solicitate sunt cele funcţionale, pentru servirea mesei, ceaiului, cafelei. Iar în ultimul timp, obiectele de artă au un rol important în portofoliul meu şi există cumpărători. V-aţi expus sau vândut lucrările şi în străinătate? Am avut comenzi din străinătate, până acum am participat la târguri de design în Germania şi Belgia si am expus în expoziţii de grup în Anglia şi Danemarca. Care a fost prima creaţie şi la ce lucraţi în acest moment? Lucrez la o serie de obiecte de design pe care le pregătisem pentru evenimentul anual Romanian Design Week, ele sunt promovate pe site-ul RDW. Este o serie de obiecte pentru servirea micului dejun realizate din ceramică reciclată, pentru că vremurile actuale ne fac mai atenţi şi conştienţi asupra resurselor, mediului. O prezentare o găsiţi clicând aici. Aţi făcut vreo lucrare împreună cu un coleg? Am multe colaborări la activ. Printre partenerii cu care am colaborat ii numesc pe: Ioana Streza – Contemporia, bijuterii de argint cu ceramică, Dana Tudor, bijuterii de argint cu ceramică, acum lucrez cu Ciprian Ivasuc care prelucrează lemn pentru setul de mic dejun. Unde aţi avut expoziţii şi care va fi următoarea? Expun în singura galerie dedicată ceramicii româneşti, Galateea Contemporary Art, apoi la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, Galateca, Arcub, Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul Naţional de Artă Cluj, cu ocazia Bienalei Internaţionale de ceramică de acolo. Ce ne puteți spune despre arta interactivă pe care o practicaţi? Expoziţiile mele personale au fost întotdeauna realizate sub un concept de instalaţie, fie că a fost vorba de o proiecţie video creata de soţul meu, Alex Dragu, pe baza personajelor din instalaţia #Antropociberneticus, fie de muzica creată special pentru „Firul Roşu”. Am câteva idei pe care nu le-am conturat încă, mă gândesc să colaborez în continuare cu soţul meu, sper ca în 2021 să realizam un nou concept de expoziţie. Ce proiecte aveţi pentru viitor? Următorul proiect este legat de o expoziţie de grup împreună cu ceramişti din generaţia mea, colegi de facultate, care va avea loc la Galeria Galateea Contemporary Art undeva in toamnă, daca se vor deschide galeriile. Care credeți că sunt cele mai noi tendințe în arta plastică de astăzi din România? Sunt foarte mulţi artişti tineri şi inovatori sau followeri ai tendinţelor artei internaţionale. Am observat o creştere a festivalurilor artei interactive, digitale, realitate augmentată, experienţa VR. Cred că tendinţa este aceea de a crea experienţe mai mult decât obiect artistic.
Interviu realizat de Serafina Pastore
|
||||||
