Traducătorii străini din limba română. Anchetă

Publicăm prima intervenţie din ancheta iniţiată de colaboratorul nostru Sorin D. Vintilă, actualmente lector de limba română la Universitatea din Novi Sad (Serbia), prin care intenționăm ca, printr-o serie de interviuri luate, în principal, unor traducători tineri, preocupați de limba și cultura română, să aflăm, dar și să facem cunoscut publicului revistei noastre, care sunt motivele care i-au făcut pe acești truditori speciali din câmpul literelor și al cuvintelor să-și îndrepte atenția spre această meserie, în special ce anume i-a direcționat către cultura, limba, literatura română, cine îi sprijină și cum, ce piedici întâlnesc în cale și cum le surmontează, ce îi face să nu-și piardă entuziasmul și dragostea pentru cultura noastră. Demersul nostru poate constitui atât o mai bună oglindire a muncii traducătorilor, cât și o cale de atragere a altor tineri talentați către facultățile de litere și de limbi străine, către munca de traducere în special.
Protagonista acestui interviu este Milica Vukobrat, absolventă a Universității din Novi Sad, Facultatea de Filozofie, Departamentul de limba și literatura română, promoția 2014, aflată la început de drum în profesia de traducător.


Milica Vukobrat, de puțin timp ai început munca de traducătoare din limba română. Cum este?

Da, de câteva luni am început să traduc. Când am terminat facultatea și m-am mutat la Kikinda, am primit, din partea primăriei, niște oferte de traducere. Astfel, am tradus documente pentru o firmă din Belgrad. Încă nu am obținut un post fix, dar, pentru început, îmi place și munca de acasă.

Când ai învățat românește?

Înainte de înscrierea la facultate, știam puțin limba română, fusesem la un curs facultativ care a fost ținut la Kikinda pentru românii din Serbia și pentru cei care doreau să învețe limba română, dar abia la facultate am învățat să scriu și să vorbesc mai bine. Pe scurt, primul contact cu limba română l-am avut la cursul facultativ amintit.

De ce ai ales limba română? Cât de dificilă ți s-a părut?

Ca pentru orice limbă stăină, și pentru limba română e nevoie de timp pentru a fi învățată; din fericire, înainte de înscrierea la facultate deja cunoșteam puțină spaniolă și italiană, care mi-au folosit în învățarea limbii române mai repede.
Mi-a plăcut limba română după ce am mers la câteva din acele cursuri de care amintisem, la Kikinda. E mai interesant să înveți limba pe care nu o știu mulți oameni, să afli mai mult despre națiunea care se află în aproprierea ta și cu care împarți o bună parte din istorie și din cultură. 

Ce alte limbi cunoști mai bine, eventual învăţate de acasă?

Limba engleză, italiană, am mai învățat spaniolă și germană, dar nu le folosesc. Nu am învățat niciuna dintre ele acasă, în afară de limba maternă – sârbă.

Sunt traducerile o pasiune, un mod de viaţă sau doar o formă de existenţă?

Un pic din toate. Sunt începătoare și pot să spun că traducerea scrisă îmi place mult, pentru că pot lucra acasă, în liniște sau cu muzica clasică în fundal, pot să aleg dacă vreau să lucrez ziua sau noaptea, nu este o muncă stresantă. Și traducerea orală este, la fel, o activitate frumoasă, dacă ai norocul să găsești clienți cu care să colaborezi bine și să fie buni profesioniști în domeniul lor.

Ai preocupări literare? E nevoie de talent literar pentru a traduce?

Încă nu am încercat să scriu. În acest moment mă ocup numai cu traducerile. Talent pentru scriere poate se ivește mai târziu, cu experiența de viață. Unii spun că trebuie să fii poet să traduci poezie, dar cred că voința și înțelegerea textului scris sunt suficiente pentru o traducere bună.

Cum ai ajuns să traduci din română? Cum ai descoperit această cultură, ce te-a adus către ea?

Cu primele examene am descoperit că folclorul și obiceiurile românești, cultura în ansamblu nu se disting mult de cultura sârbească, ceea ce mi-a plăcut mult; la fel și faptul că există foarte vechea și puternica prietenie dintre români și sârbi.

Ce îți place să traduci din limba română? Se citeşte literatură română în Serbia?

Am avut ocazia să traduc diferite texte și de fiecare dată aflu ceva nou și interesant. Aș dori să traduc texte din cât mai diverse domenii. În Voivodina există mulți scriitori care își publică operele la editura Libertatea din Panciova și la editura KOV din Vârșeț. Ei sunt mai cunoscuți în comunele unde locuiesc mai mulți români, acestea sunt locuri care se află la frontiera cu România. Chiar dacă și Kikinda se află lângă frontiera cu România, aici nu locuiesc mulți români și de aceea se știe mai puțin despre scriitorii români, atât din Voivodina, cât și din România.

Sunt mulţi traducători de literatură română la ora actuală în Serbia? Dar traducători non-literari, în alte domenii? Există vreo societate a traducătorilor din limba română?

Există mulți traducători care sunt și scriitori în același timp. Nu cred că există mulți traducători în alte domenii, non-literari, sau poate nu am auzit despre ei. Nu există nicio societate a traducătorilor din limba română, de aceea nu se știe mult despre traducătorii non-literari.

Colaborezi cu vreo editură?

Încă nu am început să traduc literatură, dar în viitor aș dori să mă ocup și cu traducerea în acest domeniu. Îmi trebuie mai mult timp, experiență șu curaj că să încep cu traducerea literaturii române, deoarece este vorba de o traducere mai grea care cere multă vreme și dedicare.

Ai cunoștință de implicarea instituțiilor românești în promovarea scriitorilor noștri în Serbia?

Nu am auzit despre promovarea scriitorilor români de către instituții românești. Poate că există vreo legătură sau colaborare care este prezentată în cercul scriitorilor români din Voivodina. Sârbii nu știu multe despre scriitorii români; sigur au auzit despre unii dintre ei, dar am impresia că nu există o traducere foarte bogată și sistematică a cărților românești în limba sârbă și atunci lipsește posibilitatea de a citi autori români. 

Simți, de acolo, că există o deschidere din România față de cultura din Serbia?

În acest an, Facultatea de Filozofie a Universității din Novi Sad, în colaborare cu Programul Erasmus, a deschis câteva concursuri pentru schimbul de studenți la universități din România.

Crezi că limba română te-a ajutat să-i înțelegi mai bine pe români?

Acum, când nu am obligații la facultate, mă străduiesc să citesc și să ascult mai mult limba română și, pe măsură ce trece timpul, îi înțeleg mai bine pe români.

Ce ştiai despre România când ai început să studiezi româna? Când ai vizitat ţara pentru prima dată?

Când am început să studiez, mi-am extins cunoștințele despre România și cultura românească. Primă dată am fost în România într-o primăvară, acum trei ani, când am vizitat Timișoara cu colegii și profesorii mei. De asemenea, am fost la București, precum și într-o mica excursie la Sinaia și Brașov.

Ar fi România o opţiune pentru tine în cazul în care te-ai gândi să te muţi în altă ţară?

Aș putea să locuiesc în România, pentru că aș fi înconjurată de oameni primitori și calzi, care nu sunt atât de diferiți de sârbi și m-aș simți ca acasă.

O întrebare de final: la ce lucrezi în prezent?

În acest moment nu am mult de lucru, cred că este calmul dinaintea furtunii. Deoarece când lucrezi ca traducător „freelance” nu știi ce lucruri noi și interesante te așteaptă mâine!

Interviu realizat de Sorin D. Vintilă
(nr. 10, octombrie 2016, anul VI)