Marco Polo: călătoria ca întâlnire

În cadrul celebrărilor internaționale ale celui de-al șaptelea centenar al marelui explorator Marco Polo, Universitatea Națională de Artă din București, la inițiativa Comitetului Dante Alighieri din București, în parteneriat cu diverse instituții culturale românești și italiene, organizează expoziția de artă contemporană Marco Polo: călătoria ca întâlnire. Expoziția a fost inaugurată în București în cadrul Săptămânii Limbii Italiene în lume. A fost găzduită la Veneția și Genova, iar în ianuarie va ajunge la Roma. Cu ocazia evenimentului de la Genova, am discutat cu Nicoleta Silvia Ioana, curatoarea expoziţiei, și cu artistele Universității de Artă din București, care au contribuit la realizarea lucrărilor expuse. Nicoleta Silvia Ioana este lector universitar doctor la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti şi  preşedinte al Comitetului Dante Alighieri din Bucureşti.

 

O întrebăm pe Nicoleta Silvia Ioana, curatoarea expoziţiei: Cum a apărut ideea unei expoziții itinerante dedicate lui Marco Polo? Cum a venit ideea?

Proiectul dedicat în România celebrării celui de-al șaptelea centenar al lui Marco Polo, sărbătorit în întreaga lume și mai ales în Veneția, casa marelui explorator, se înscrie într-o serie coerentă de proiecte interdisciplinare care vizează tinerii români invitați să descopere și să ilustreze corespondențele dintre limbajul vorbit și limbajul vizual, dintre literatură și artele plastice. Aceste proiecte, ai căror protagoniști sunt studenții la arte plastice, implică două universități de mare profil (Universitatea de Artă din București – UNARTE – cu diversele sale facultăți, și Universitatea din București – Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Departamentul de Studii Italiene), în colaborare cu diverse organisme naționale și internaționale. Proiectele intenționează să propună studenților diferitelor facultăți ale Universității de Artă din București texte literare italiene devenite clasice, în excelente traduceri românești, pentru a se inspira din ele și a-și dezvolta propriile opere de artă, care vor fi apoi selectate și prezentate în expoziții itinerante (în România și Italia).
De exemplu, anul trecut proiectul dedicat Orașelor invizibile ale lui Italo Calvino s-a încheiat cu o mare expoziție de artă contemporană, De la orașele invizibile la orașul contemporan, care a cuprins 27 de lucrări de grafică și sculptură create de 19 studenți UNARTE, precum și o carte bibliofilă cu ilustrații ale autorului, toate lucrările fiind inspirate din romanul Orașe invizibile de Italo Calvino. Evenimentul are loc în contextul sărbătoririi centenarului nașterii lui Italo Calvino, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori italieni ai secolului XX, căruia, în perioada 2023-2025, îi sunt dedicate evenimente culturale majore în Italia și în străinătate. Expoziția care a fost inaugurată la București în octombrie 2023 și expusă în continuare la Roma la Accademia di Romania (ianuarie 2024) și la Siena în sala Italo Calvino a complexului muzeal Santa Maria della Scala (octombrie 2024) a reprezentat un gest artistic generațional evocator al tinerilor artiști de la Universitatea Națională de Artă din București, artiști care au folosit textul romanului Orașe invizibile ca pretext pentru o reflecție artistică profundă dedicată orașului contemporan, comunității urbane și anumitor probleme conexe, precum poluarea, suprapopularea, lipsa de comunicare, segregarea, durabilitatea etc.
Expoziţia Marco Polo, călătoria ca întâlnire, centrată pe Milionul lui Marco Polo – text distribuit studenţilor facultăţilor de grafică, sculptură şi modă UNARTE în magnifica traducere a lui Emanuel Grosu (Ed. Humanitas, Bucureşti, 2004), realizată într-o perspectivă interdisciplinară, reprezintă receptarea figurii lui Marco Polo în România și este expresia gustului estetic al tinerilor artiști studenți care, pornind de la textul cărții Il Milione, au condus o profundă reflecție artistică pe tema călătoriei ca simbol al întâlnirii între popoare și culturi și al colaborării între cultura scrisă și cultura vizuală, între literatură și arte.

Cum a evoluat expoziția itinerantă?

În cadrul celebrărilor internaționale ale celui de-al șaptelea centenar al marelui explorator Marco Polo, Universitatea Națională de Artă din București, România, la inițiativa Comitetului Dante Alighieri din București, în parteneriat cu diverse instituții culturale românești și italiene organizează expoziţia de artă contemporană: Marco Polo: călătoria ca întâlnire. Curator al expoziției: prof. Nicoleta Silvia Ioana, cu contribuția profesorului Smaranda Bratu Elian.
Marco Polo: Călătoria ca întâlnire include lucrări de grafică, sculptură și modă, realizate de 15 studenți UNARTE și profesorii acestora, precum și un volum care recompune călătoria lui Marco Polo, însoțind ilustrațiile cu texte introductive preluate din Milione și cu comentarii, în versiune bilingvă, editată de profesorii universitari Smaranda Bratu Elian, Nicoleta Silvia Ioana, Cornel Florin Moraru.
Lucrările grafice sunt semnate de: Matei Rădulescu, Ștefan Roban, Ioana Dimosthenos, Ana Vîrdol, Serena Diaconescu, Cosmin Grigoraș, Neagu Silvia – Alexandra, Lia Hawa Hristescu, Maria – Elena Ionescu, Alexia Bianca Alecu, Sebastian Andrei Lăutaru (coordonat din conf. univ. dr. Apetrei, conf. univ. dr. Ovidiu Croitoru), în timp ce sculptura îi aparține Ruxandrei Vulpe (coordonată de lect. dr. Elena Dumitrescu), iar lucrările de modă sunt semnate de Maryam Dimofte, Damian Hanganu și Harun Mazlam (coordonate de lect. univ. Răzvan Vasilescu).
Lucrarea creată de tinerii artiști studenți ai Departamentului de Grafică este un leporello care, atunci când este închis, are formatul 28X22 cm și poate fi făcută să evolueze în funcție de spațiul disponibil, creat în 3 exemplare pentru fiecare artist cu tehnici variind de la gravură la creion și cerneală, acuarelă, acrilic și colaj digital. Totodată, au fost expuse și lucrările profesorilor Elena Dumitrescu, Ovidiu Croitoru și Lisandru Neamtu, completând lucrările elevilor într-o expoziție itinerantă al cărei punct de referință și reflecție este călătoria ca întâlnire interculturală, intergenerațională, internațională etc.
În ceea ce privește Itinerarul, lucrarea de sculptură este prezentată ca o instalație în panouri de ipsos și metru de tâmplărie.
Lucrările de modă nu au fost expuse la Genova din motive logistice, dar a fost proiectat filmul de prezentare realizat de experții implicați în departamentul de design vestimentar UNARTE: https://youtu.be/xkHPloMwKyA
Expoziția a fost inaugurată miercuri, 16 octombrie 2024, în cadrul Săptămânii Limbii Italiene în Lume, la București, la Salla Libreria di Arcub; în plus, între 30.10 și 3.11 a fost găzduit în Sala Piccola Galleria a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneția, cu inaugurarea publicului venețian miercuri, 30 octombrie 2024, la ora 17.30. În perioada 26-28 noiembrie 2024 a fost expusă la Genova la Castello D’Albertis Museo della Culture, în Sala Nautica, inaugurată publicului genovez marți, 26 noiembrie 2024, la ora 18.00. În ianuarie, expoziția își va continua itinerariul și va ajunge la Roma, unde în perioada 20-30 ianuarie 2025 va fi expusă la Accademia di Romania și va fi inaugurată publicului marți, 21 ianuarie 2025, la ora 18.00.

Care sunt următoarele proiecte?

Proiectele viitoare vor continua să exploreze și să promoveze legătura dintre cultura română și cea italiană, prin literatură și artă. Scopul nostru este să aprofundăm aceste conexiuni prin colaborări interdisciplinare, în care cuvintele și imaginile vor dialoga pentru a crea lucrări care să reflecte reciproc influențele și diversitatea culturală. Fiecare proiect va aborda teme universale, evidențiind tradițiile și inovațiile celor două culturi într-un mod unic și antrenant, într-o abordare interdisciplinară care pune în valoare tinerii artiști români.

Le dăm în continuare cuvântul tinerelor artiste Ioanna Demosthenous, Master anul II, şi Alexia Bianca Alecu, Anul II licenţă, Departament Grafică, Facultatea de Arte Plastice, Universitatea din Bucureşti.

Cum a evoluat munca voastră? Cum v-ați pregătit și cum ați lucrat?

Ioanna Demosthenous: Munca mea pentru acest proiect s-a dezvoltat pas cu pas, pornind de la o documentare atentă și detaliată. Am început prin citirea cărții Il Milione și vizualizarea unor filme inspirate de aceasta, pentru a înțelege mai bine contextul și atmosfera descrisă. De asemenea, am cercetat ilustraţiile tradiționale și moderne care au însoțit această lucrare de-a lungul timpului. După această perioadă de documentare, am selectat un fragment din carte care vorbește despre țara Maabar, despre religia, conceptele și ideologiile sale. Am considerat că acest segment oferă o provocare vizual, datorită profunzimii și complexității tematicii. În ceea ce privește tehnica, am ales să lucrez prin colaj textil și digital, împletind elemente tradiționale cu tehnologia modernă, pentru a crea o ilustrație unică. Cartea a fost realizată în tehnica leporello, un format care mi-a permis să aduc detalii și să creez o narațiune continuă. Sub îndrumarea profesorilor coordonatori, am reușit să creăm cărțile și ilustrațiile de la zero. Fiecare student a realizat o ilustrație proprie și o carte, având ca punct de plecare.

Alexia Alecu: Această experienţă a fost una formativă, culturală, dar şi solicitantă. Această expoziţie m-a făcut să caut şi să găsesc rezolvări estetice pentru fiecare impas peste care am dat la nivelul panotării. Am învăţat soluţii noi pe care le voi folosi cu siguranţă pe viitor. Pentru a ajunge la o lucrare satisfăcătoare care să ilustreze cât mai veridic conţinutul cărţii, am trecut prin multe încercări şi refaceri.

Cum ai trăit experiența expunerii lucrărilor tale în Italia?

Ioanna Demosthenous: Expunerea lucrărilor în Italia a fost o oportunitate extraordinară de a mă conecta cu un public internațional și de a experimenta aprecierea unei culturi cu o tradiție artistică atât de deosebită. A fost o provocare și o sursă de inspirație să îmi prezint munca într-un astfel de context, unde arta este adânc înrădăcinată în istorie și cultură. Această expunere mi-a oferit o confirmare a valorii lucrărilor mele și m-a încurajat să continui să explorez, să descopăr noi direcții în artă. Interacțiunile cu alți artiști și cu publicul mi-au oferit o perspectivă largă asupra artei italiene și mi-au întărit dorința de a continua să evoluez.

Alexia Alecu: Simt că am realizat o mişcare culturală reuşită prin această expoziţie. Am reuşit să informăm oameni, mai ales tineri, prin arta noastră. Tinerii veniţi în vizită au fost foarte implicaţi şi au plecat cu ceva în plus în urma acestei experienţe.

Ce ai dat și ce ți-a oferit această expunere?

Ioanna Demosthenous: În cadrul acestui proiect bazat pe cartea Il Milione, am avut ocazia să ofer o viziune proprie asupra unui fragment din carte, oferind o interpretare vizuală unică a textului. Ilustrația mea a fost o modalitate de a adânci înțelegerea lecturii și de a crea o legătură vizuală între cuvânt și imagine. Ce mi-a oferit această expunere a fost o experiență valoroasă de colaborare interdisciplinară, în care am interacționat cu studenți din departamentele de sculptură, modă și grafică. Această diversitate a creat un mediu stimulativ, în care fiecare dintre noi a adus contribuții distincte, dar complementare, contribuind la un proiect colectiv cu o profunzime artistică remarcabilă. Expunerea mi-a oferit vizibilitate, mi-a permis să îmi prezint viziunea în fața unui public larg, oferindu-mi oportunități de dezvoltare profesională, colaborări și perspective noi. Conexiunile stabilite cu cei care au contribuit la realizarea acestui proiect mi-au oferit noi perspective și oportunități, esențiale pentru evoluția mea ca artist.

Alexia Alecu: Prin intermediul acestui proiect am avut oportunitatea de a vizita şi de a mă asocia cu diferite aspecte culturale din această ţară. Aici am cunoscut-o pe marea pictoriţă Margareta David, care mi-a propus o colaborare în urma expoziţiei acesteia. Nu aş fi avut parte de aceste experienţe altfel.

La ce proiect ai vrea să lucrezi în continuare?

Ioanna Demosthenous: În lumea artei și a literaturii, colaborarea dintre cuvânt și imagine deschide mereu noi orizonturi creative. Universitatea Națională de Arte din București încurajează studenții să își depășească limitele creativității prin colaborarea între departamente, promovând astfel o abordare interdisciplinară a artei. Fie că este vorba despre pictură, sculptură, grafică, modă etc., aceste parteneriate între studenți cu perspective și abilități diverse duc la proiecte inovatoare, care îmbină tehnici tradiționale cu tehnologii moderne. Prin acest tip de colaborare, universitatea creează un mediu dinamic, în care ideile unice se întâlnesc pentru a transforma viziuni individuale în realizări colective, demonstrând puterea creativă a muncii în echipă. Mi-ar plăcea să lucrez la un proiect care să îmbine literatura cu elemente vizuale inovatoare, explorând modalități de a transforma textul într-o experiență multisenzorială.

Alexia Alecu: Următorul proiect în care mi-aş dori să mă implic este cel în onoarea scriitorului Italo Calvino care se va ţine anul viitor.

Ce părere ai despre arta italiană?

Ioanna Demosthenous: Arta italiană este o comoară a umanității, remarcabilă prin frumusețea, complexitatea și profunzimea sa istorică. Arhitectura italiană oferă spații care impresionează prin eleganță și măreție. De la structuri antice încărcate de simboluri, la catedrale impozante care sfidează timpul, fiecare construcție vorbește despre o epocă de inovație și rafinament. Pictura italiană fascinează prin profunzimea tematică și măiestria tehnică. Scenele sunt adesea însuflețite de o lumină vibrantă, iar finețea detaliilor și bogăția culorilor conferă o putere vizuală remarcabilă. Fiecare operă invită privitorul într-o lume în care frumusețea și simbolismul se împletesc, rămânând un testament durabil al geniului artistic italian. Această artă nu doar încântă, ci reușește să transmită o conexiune profundă cu trecutul și cu aspirațiile umane universale.

Alexia Alecu: Ceea ce apreciez cel mai mult la arta italiană este faptul că există pretutindeni şi este accesibilă tuturor. Nu este necesar să intri într-o galerie sau într-un muzeu ca să o descoperi, ea ţi se dezvăluie chiar şi la coltul unei străzi printr-o sculptură mirifică sau printr-o pictură murală străveche de pe o clădire rezidenţială. Este omniprezentă şi nelipsită din viaţa cotidiană.


Interviu realizat de Ida Vaicenti
(nr. 1, ianuarie 2025, anul XV)