Italia, Invitat de Onoare la Bookest 2023. Tur de orizont cu Smaranda Bratu Elian

Italia, Invitatul de Onoare al celei de-a XVI-a ediții a Salonului de Carte Bookfest de la Bucureşti, care s-a desfăşurat în perioada 24-28 mai 2023 la centrul de expoziții și congrese Romexpo, a oferit publicului din România un amplu program cultural sub titlul Spirit latin/Anima latina, cu numeroase prezentări de carte și întâlniri cu unii dintre cei mai cunoscuți scriitori italieni, printre care trei laureaţi ai prestigiosului Premiu Strega. Prima, Melania Gaia Mazzucco, câştigătoare în 2003 cu Vita (Numele ei era Viaţă), a propus, pornind tocmai de la a douăzecea aniversare a romanului ei tradus și iubit în toată lumea, o galerie de multe alte vieți, inclusiv cele ale artistelor evocate în recenta sa carte Self-Portrait. Il museo del mondo delle donne, într-un dialog antrenant cu Laura Napolitano, directoarea Institutului Cultural Italian din București. Apoi, Helena Janeczek, câștigătoare în 2018 cu La ragazza con la Leica (Fata cu Leica), a avut misiunea de a trata tema polilingvismului, în dialog cu tânăra scriitoare de origine română Andreea Simionel, și ea protagonista unei întâlniri despre romanul său de debut, Male a est, semnalat la ediţia din acest an a Premiului Strega. Nicola Lagioia, câștigător al Premiului Strega în 2015 cu La ferocia și director al Salonului Internațional de Carte de la Torino din 2016 până în 2023, a dialogat cu scriitorul Mircea Cărtărescu într-o întâlnire moderată de Bruno Mazzoni, românist și traducător al lui Cărtărescu în italiană.
În deschidere, istoricul Francesco Guida și-a prezentat volumul Cealaltă jumătate a Europei. De la Primul Război Mondial până în zilele noastre, în dialog cu traducătoarea Aurora Firţa-Marin, cu Lidia Bodea, directoarea editurii Humanitas, cu Laura Napolitano şi alţi invitaţi. Apoi, scriitorul şi matematicianul Piergiorgio Odifreddi a ilustrat importanța „numerelor” în societatea contemporană, într-un dialog incitant cu doi specialiști, traducătorul Liviu Ornea și Mihai Prunescu, moderat de Adrian Şerban, director editorial Polirom.
Un alt scriitor italian prezent la Bookfest a fost Matteo Strukul, cu două întâlniri în care a invitat cititorii la o călătorie în timp, pentru a-l redescoperi pe marele Dante Alighieri și pe celebrul pictor Canaletto, alături de traducătoarea Oana Sălișteanu, de Denisa Comănescu, coordonatoarea colecţiei „Raftul Denisei” de la Humanitas Fiction și de alți invitați. La rândul său, Vanni Santoni a vorbit despre scrierile sale mutante, între neo-spiritualismul din La verità su tutto, în dialog cu italienista Oana Boşca-Mălin, şi arta stradală din cartea Dilaga ovunque, în dialog cu Vincenzo Tamarindo.
Sara Turetta a adus în prim-plan tema protecției animalelor, Vichi De Marchi s-a adresat apoi tinerilor cititori şi tinerelor cititoare prin cărţile sale, jurnalistul Stenio Solinas, „super-vântură-lume”, a povestit despre călătoriile sale geografice și existențiale, iar Pietrangelo Buttafuoco a vorbit despre spiritul mediteranean reflectat în Sicilia sa literară.
Marcello Veneziani, în dialog cu criticul literar Carmen Muşat, a evocat puternica legătură dintre Italia şi România, reverberând în pasiunea cu care marii scriitori, filosofi şi dramaturgi români (Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugène Ionesco) au privit întotdeauna cultura italiană.

Organizarea evenimentelor a fost rodul fericitei colaborări dintre Institutul Italian de Cultură din Bucureşti cu Asociația Italiană a Editorilor, cu Agenția Italiană pentru Comerț Exterior, Centrul pentru Carte și Lectură din Italia și, desigur, cu Ambasada Italiei, sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale și Ministerului Culturii din Italia.
Standul Italiei, cu o suprafață de circa 200 de metri pătrați, a reprezentat o excelentă vitrină pentru oferta de carte italiană în traducere românească, extrem de bogată și variată, care cuprinde cele mai semnificative titluri ale literaturii italiene clasice şi contemporane, ale eseisticii, ale literaturii pentru copii. Trebuie să subliniem importanța tot mai mare a traducerilor din limba italiană, cu peste o sută de apariţii editoriale în fiecare an, pe care vă invităm să le consultați în baza noastră de date Scriitori italieni traduşi în română: 1990-2023.
S-a remarcat, de asemenea, prezența editurilor italiene Edra Publishing, Erickson, Hoepli, Il Castoro, Keller, Mondadori Libri, Reggio Children, White Star. De mare interes a fost și expoziția Excelenţe italiene. Ilustraţii pentru Italo Calvino, realizată prin colaborarea cu Bologna Children’s Book Fair, cu ocazia centenarului nașterii marelui scriitor: o călătorie creativă care transformă în imagini cuvintele unuia dintre cei mai importanți interpreți ai literaturii italiene.
Un eveniment special a fost dedicat minunatei poveşti a colecţiei bilingve „Biblioteca Italiană” de la Humanitas, cu participarea coordonatoarei colecţiei, distinsa italienistă Smaranda Bratu Elian, a directoarei editurii, Lidia Bodea, a Oanei Boşca-Mălin şi a lui Bruno Mazzoni. Doamna profesor Elian ne oferă un prim bilanţ al săptămânii italiene la Bookfest 2023, în interviul realizat de Afrodita Carmen Cionchin, directoarea revistei bilingve „Orizonturi culturale italo-române”.

Dragă doamnă profesor Elian, v-aş ruga să ne împărtăşiţi câteva impresii la cald. Într-un tur rapid de orizont, cum a fost săptămâna italiană la Bookfest?

Mie mi s-a părut o mare reușită. Cred că Italia a fost în centrul atenției prin standul său elegant, bine plasat, prin participarea a unsprezece invitați italieni, scriitori, critici și editori, prin dialogurile dintre scriitori și jurnaliști – italieni și români (unde nu pot să nu amintesc, cel puțin, strălucitoarea conversație dintre Mircea Cărtărescu și Nicola Lagioia, moderată de Bruno Mazzoni, pe cea dintre Melania Mazzucco și Laura Napolitano, dar și pe aceea dintre Vanni Santoni și Oana Boșca-Mălin), prin lansarea câtorva volume de excepție, prin cooptarea la eveniment a elevilor de la liceul Aldo Moro din București.
Un eveniment rar pentru o țară invitată de onoare a fost prezentarea-maraton a celor opt edituri italiene participante la salon, moderată de Marius Constantinescu, una dintre acestea, anume prestigioasa editură Hoepli din Milano, prezentând, a treia zi, recentul mare Dicționar Hoepli român-italian/italian-român, al autoarei Valentina Negrițescu. Remarcabilă mi s-a părut și împletirea evenimentelor organizate de italieni cu cele datorate unor edituri românești de prestigiu  precum Polirom și Litera – care și-au prezentat cele mai recente apariții din literatura italiană –, dar mai ales Humanitas, prezentă cu patru evenimente la standul Italiei, trei dintre ele fiind lansări de volume de autori italieni publicate în mod expres pentru această ocazie. Și țin să le amintesc pentru diversitatea lor și pentru prestigiul celor care le-au prezentat: deschiderea oficială Bookfest a făcut-o lansarea volumului istoricului Francesco Guida, Cealaltă jumătate a Europei. De la Primul Război Mondial până în zilele noastre, traducere de Aurora Firța-Marin, Humanitas, 2023, cu participarea autorului, a directoarei editurii Humanitas, Lidia Bodea, a directoarei Institutului Italian de Cultură, Laura Napolitano, a traducătoarei și a specialiștilor Bruno Mazzoni, Daniel Cain și Sabina Fati; tot în prima zi s-a prezentat romanul Sarei Turetta, Urme de bucurie și alte amintiri românești ale unei italience, Humanitas, 2023, de către autoare în dialog cu italienista Roxana Utale; sâmbătă, în a patra zi, s-a lansat volumul de abia ieșit de sub tipar, tot la Humanitas, Italo Calvino, Provocarea labirintului. Eseuri, cu participarea celor două traducătoare, Smaranda Bratu Elian și Oana Boșca-Mălin, a scriitoarei Ioana Pârvulescu, a criticului și jurnalistului Mircea Vasilescu. Țin să amintesc, în acest an al centenarului Italo Calvino și minunata expoziție de ilustrații la fermecătoarele cărți ale acestui mare scriitor al secolului XX, ilustrații aninate pe conturul exterior al standului italian. 

Mă bucur că amintiți de centenarul Calvino căruia revista noastră îi închină anul acesta un întreg serial. De altfel volumul de eseuri pe care l-ați lansat la standul Italiei a fost dedicat tocmai acestei aniversări. Dar n-ați menționat că el a apărut în minunata colecție Biblioteca Italiană pe care o păstoriți încă din anul 2006. Ce ne puteți spune despre acest volum și despre locul lui în colecția dumneavoastră?

Volumul de eseuri ale lui Italo Calvino Provocarea labirintului este închinat într-adevăr centenarului nașterii scriitorului. Romanele și povestirile lui, precum și antologia sa de basme populare italiene au fost traduse pe tot mapamondul, făcând din el unul dintre cei mai cunoscuți și populari autori italieni. În România el este tradus încă din anul 1963, dată după care romanele și povestirile lui au apărut, rând pe rând, la felurite edituri românești, în traduceri remarcabile. Ipostaza de eseist și critic literar, pe care o propune cartea noastră, vine să completeze scurtul dar importantul său volum de teorie literară, publicat postum cu titlul, devenit faimos, de Lecțiile americane, apărut tot în această colecție în 2018, în frumoasa traducere a Oanei Boșca-Mălin. Verbul să completeze este important și trebuie bine înțeles: Lecțiile americane prezintă și reprezintă viziunea la care ajunsese Italo Calvino în pragul morții (1985) cu privire la cum ar trebui să fie, după el, literatura secolului XXI, în așa fel încât să corespundă preconizatelor schimbări ale lumii, deci ale cititorilor, și să îi capteze pe aceștia – viziune care este totodată și cristalizarea unei arte poetice proprii din ultimii ani ai vieții; așadar o concluzie finală și prescrisptivă a unei experiențe literare. Eseurile din volumul lansat la Bookfest (în care sunt cuprinse articole, răspunsuri la anchete și interviuri, intervenții în dezbaterile vremii, cronici literare, mărturisiri și mărturii etc.) urmăresc în schimb patruzeci de ani în care –  hrănite de o îndelungată muncă editorială și de necontenite prezențe în presa literară și nu numai – s-au format și modificat propriile atitudini, propriile păreri despre lume, despre oameni, despre țara sa, și mai ales cum s-au decantat preferințele sale literare, cele tematice și cele stilistice. Volumul marchează parcursul creației scriitorului, privit din afară, adică așa cum se reflectă el în gândirea și în afectele omului Calvino;  el oferă șansa de a privi înăuntrul operei lui Calvino  cu ochelari 3D.
În interiorul colecției, volumul are un loc și un rost aparte. Ca o paranteză, în a treia zi de Bookfest, la standul Italiei a fost prezentată întreaga colecție Biblioteca Italiană, cu participarea Lidiei Bodea, directoare Humanitas, a neîntrecutului românist Bruno Mazzoni – care a făcut emoționanta afirmație că această colecție nu este un unicat doar în România, ci în întreaga Europă – a colaboratoarei constante la colecție, Oana Boșca-Mălin și a mea. Colecția s-a născut din dorința de a completa lacunele din imaginea pe care literatura italiană a dobândit-o în România prin traducerea marilor opere clasice și totodată de a oferi cititorului român (și mai ales studenților noștri) prilejul nesperat de a confrunta traducerea cu originalul – în genere celebru – deoarece colecția s-a născut bilingvă. Cu timpul, la marii clasici ai trecutului s-au adăugat clasicii poeziei secolului XX dar și o mică breșă monolingvă rezervată eseului sau prozei cu tentă eseistică din ultimele decenii. Volumul de eseuri ale lui Calvino, se înscrie, ca și cel al Lecțiilor americane pe care vine să-l completeze, în această breșă. Este cel de al 49-lea volum al colecției, iar numărul acesta, anunțându-l pe cel de al 50-lea, mă tulbură din mai multe pricini.

Gând la gând cu bucurie. Chiar urma să vă întreb ce titluri aveți în plan pentru viitorul apropiat. Dar adaug la această întrebare și curiozitatea de a afla de ce vă tulbură apariția următoare?

Mă tulbură pentru că numărul 50 impune un bilanț pe care trebuie să mă pregătesc să-l fac. Mă tulbură pentru că acest al 50-lea volum este unul neobișnuit: toate volumele publicate, fie că erau scrise cu secole în urmă, fie că ilustrau poezia secolului XX, aparțineau unor autori morți. Prima abatere de la aceste parastase a constituit-o în 2020 publicarea antologiei Poesia presente / Poezia italiană de astăzi, o antologie de poezie contemporană apărută inițial la editura Raffaelli din Rimini, sub îngrijirea criticului Francesco Napoli. Antologia cuprindea 30 de autori, ce-i drept, în viață, însă traducătorii români (Smaranda Bratu Elian și Aurora Firța-Marin) colaborau, la nevoie, cu autorul antologiei nu cu cei treizeci de poeți. Volumul 50 însă este o antologie din întreaga creație poetică ca unui mare poet, cât se poate de viu, Milo De Angelis. În plus selecția pentru volumul românesc a fost făcută de autorul însuși, traducătoarele putând colabora oricând cu poetul, iar lansarea volumului va avea loc în septembrie, la Festivalul Internațional de Poezie de la București, unde De Angelis va fi prezent pe toată durata manifestărilor. Recunosc că a lucra și a colabora cu un clasic în viață mă emoționează și mă emoționează și neașteptata deschidere a colecției spre o nouă abordare.
În ce privește proiectele din viitorul apropiat, avem în lucru un volum antologic din creația poetei  Alda Merini, selecția și traducerea fiind încredințate tinerei dar deja afirmatei traducătoare Dana Barangea, pentru ca, după aceea, să ne întoarcem la clasicii de pe vremuri (dacă barocul n-ar fi incompatibil cu clasicul) cu o antologie din poezia secolului al XVII-lea, adică tocmai poezia barocă, volum îngrijit și tradus de reputata traducătoare Oana Sălișteanu.

Într-un bilanţ personal, ce semnificaţie are colecţia pentru dumneavoastră?

Nu mă sfiesc să spun că pentru mine Biblioteca Italiană, deși e doar unul dintre proiectele mele de lungă durată, este – alături de fiul meu, cel în carne și oase – cea mai de seamă realizare a mea. Pentru că durează; pentru că în acest proiect am atras colaborarea a numeroși critici italieni de primă mărime, care scriu prefețele la volume și prin urmare știu de colecție, o apreciază și o fac cunoscută cel puțin în Italia; și, mai important, pentru că am atras în colecție un grup de tinere italieniste care prin ea s-au format ca traducătoare, prin ea și-au descoperit vocația și valoarea, iar ele vor supraviețui și după mine. 

Am înțeles de aici că o importantă formă de promovare a colecției este colaborarea cu specialiștii din Italia. Mai aveți în vedere și alte forme?

E obligatoriu: așa cum, după ce faci un copil, trebuie să te ocupi de treptata lui intrare în lume, la fel și colecția, adică fiecare volum în parte, implică un efort de promovare. Printre cele obligatorii sunt lansările la librăriile Humanitas, eventual la principalele târguri de carte; apoi, timp de mulți ani, au fost „Serile Italiene” – alt minunat proiect de durată, căruia însă i-a venit de hac pandemia – proiect ce consta în organizarea de discuții publice în jurul unui volum din colecție, purtate de specialiști cu studenții secției de italiană a Universității din București; vin apoi semnalările constante la Radio România Cultural, la Radio România Internațional, uneori și la unele televiziuni. În timp au fost și prezentări la instituții de prestigiu precum Universitatea din Padova, Institutul Cultural Român din Roma şi cel din Veneţia, Facultatea de Litere din Brașov. Pare îndestulător, în realitate însă nu e: căci ceea ce ar trebui și mi-aș dori să facem ar fi să prezentăm cărțile și autorii în licee. Acolo e miza cea mare. Până acum, însă, n-am izbutit. Și nu știu dacă să sper!

Amintesc aici că alte lucruri interesante privind colecția dar și activitatea de traducere cu specificul și importanța ei le-ați mărturisit cititorilor noștri în interviul pe care ni l-ați acordat în numărul 10/2013 al revistei noastre. Închei, așadar, cu o altfel de întrebare: din anul 2014 colaborați număr de număr la revista noastră, acumulând interviuri, prezentări de cărți, avanpremiere editoriale, eseuri etc. Ce vă ține legată de revista noastră?

Mă țin legată mai multe lucruri: în primul rând, așa cum colecția bilingvă Biblioteca Italiană este un unicat în lumea editorială românească, revista bilingvă „Orizonturi culturale italo-române” este un unicat în presa românească. Este singura publicație care promovează, în reciprocitate, două culturi, iar ambele sunt culturile mele de suflet, cea română și cea italiană. Tot precum colecția Biblioteca Italiană, s-a impus prin durată și s-a dezvoltat necontenit; și tot ca ea, se datorează perseverenței, inteligenței și tenacității unei femei. Mă leagă, așadar, o admirație și o reverență față de un mare efort dedicat propășirii și punerii în relație a două culturi. Colaborarea mea permanentă vine din dorința de a recunoaște pe această cale valoarea actului de cultură pe care îl faceți, de a-l sprijini și de a-l face cunoscut tuturor celor care au legătură cu mine. Pentru că merită, pentru că e necesar.

De la stânga la dreapta: Lidia Bodea, Oana Boşca-Mălin, Smaranda Bratu Elian, Bruno Mazzoni

De la stânga la dreapta: Laura Napolitano şi Melania Mazzucco

De la stânga la dreapta: Nicola Lagioia, Mircea Cărtărescu şi Bruno Mazzoni

De la stânga la dreapta: Denisa Comănescu, Aurora Firţa-Marin, Matteo Strukul, Oana Sălişteanu, Marius Constantinescu

Foto Bookfest - Salonul Internațional de Carte

Interviu realizat de Afrodita Carmen Cionchin
(nr. 6, iunie 2023, anul XIII)