Literatura română şi piaţa editorială italiană: panoramă şi tendinţe

Semnale pozitive: România la Salonul de Carte 2014. Aceasta a fost tema standului naţional al României la Salonul Internaţional de Carte de la Torino, care a confirmat tendinţa pozitivă a prezenţei literaturii române pe piaţa editorială italiană şi pe timp de criză. Datele Institutului Cultural Român din Bucureşti, în particular cele ale Centrului Naţional al Cărţii şi ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, ca şi baza de date Scriitori români în italiană creată de revista noastră, permit o analiză relevantă în acest sens.

Suportul instituţional românesc pentru editare şi traducere

Trebuie să menţionăm de la bun început faptul că anii 2000 marchează o deschidere semnificativă în promovarea literaturii române în Italia prin publicarea de cărţi în traducere italiană, odată cu lansarea programelor Institutului Cultural Român de finanţare a traducerilor şi de sprijinire a traducătorilor. Este vorba despre: 20 de autori (lansat în 2005, programul a finanţat traducerea a 20 de autori români în limbi de circulaţie internaţională); TPS – Translation and Publication Support Programme (lansat în 2006, finanţează editurile străine acoperind integral costurile traducerii din autori români şi 50% din costurile de publicare); Publishing Romania – lansat în 2007, cuprinde două secţiuni: prima pentru publicarea de albume şi cărţi dedicate culturii și civilizației românești, iar cea de a doua pentru editarea de suplimente, numere tematice sau reviste de studii dedicate culturii și civilizației românești (ambele vizează editurile străine şi finanţează până la 75% din costurile de copyright, traducere şi publicare).
La acestea se adaugă, în 2009, o altă iniţiativă semnificativă a Institutului Cultural Român: aceea de a organiza un stand naţional al României la Salonul Internaţional de Carte de la Torino, urmărind construirea unei prezenţe literare româneşti continuative, coerente şi convingătoare. Astfel, în 2014 s-a ajuns la a şasea prezenţă consecutivă a României cu un stand naţional la cea mai importantă manifestare de profil din Italia, după ce în 2012 a fost oaspete de onoare, alături de Spania. Strategia instituţională pentru participarea României la Salonul de la Torino prevede o paletă largă de manifestări, atât la standul naţional, cât şi în alte săli ale Salonului. Criteriul principal al organizării manifestărilor cu caracter literar este lansarea traducerilor din literatura română care au apărut în Italia în interval de un an, între două ediţii ale Salonului de Carte de la Torino.

Într-o privire retrospectivă, se poate nota faptul că în 2014 au fost prezentate la Salonul de la Torino 24 de volume, din care 4 publicate prin programul TPS al ICR. Este vorba despre: Lucian Boia, La fine dell’Occidente? Verso il mondo di domani (volum îngrijit de Antonio Cantaro, traducere de Clara Mitola, Ediesse, 2014, eseistică); Mateiu Caragiale, I principi della Corte-Antica (traducere de Mauro Barindi, Rediviva, 2014, roman); Micaela Ghiţescu, Tra oblio e memoria (traducere de Ingrid Beatrice Coman, Rediviva, 2014, memorialistică); Lăcrămioara Stoenescu, Bambini – nemici del popolo (traducere de Mauro Barindi, Saecula Edizioni, 2014, roman-document).

În 2013, 10 volume au fost prezentate la Salonul de la Torino, din care două apărute cu suportul ICR prin TPS: Nicolae Breban, In assenza dei padroni (traducere de Maria Floarea Pop, Edizioni Cantagalli, 2013, roman) şi Ştefan Agopian, Almanacco degli accidenti (traducere de Paola Polito, Felici Editore, 2012, roman).

Anul 2012 a înregistrat un număr record de cărţi de autori români publicate în traducere italiană, dat fiind că România a fost oaspete de onoare la Salonul de la Torino, după cum am menţionat. Din cele 27 de volume prezentate cu această ocazie specială, 12 au apărut cu suportul ICR prin cele trei programe citate. 9 cărţi au fost publicate prin TPS: Florina Ilis, Cinque nuvole colorate nel cielo d’Oriente (traducere de Mauro Barindi, Atmosphere Libri, 2012, roman); Vasile Ernu, Gli ultimi eretici dell’Impero (traducere de Anita Natascia Bernacchia, Hacca, 2012, roman epistolar); Doina Ruşti, L’omino rosso (traducere de Roberto Merlo, Nikita Editore, 2012, roman); Floarea Ţuţuianu, Non voglio invecchiare nel sonno (traducere de Angela Tarantino, Mobydick, 2012, poezie); Dumitru Ţepeneag, La belle Roumaine (traducere de Ileana Maria Pop, Aìsara, 2012, roman); Ana Maria Sandu, Uccidimi! (traducere de Ileana Maria Pop, Aìsara, 2012, roman); Lucian Dan Teodorovici, Un altro giro, sciamano (traducere de Ileana Maria Pop, Aìsara, 2011, povestiri); Ana Blandiana, Il mondo sillaba per sillaba (traducere de Mauro Barindi, Saecula Edizioni, 2012, eseistică); Dimitrie Cantemir, L’immagine irraffigurabile della scienza (traducere de Igor Agostini şi Vlad Alexandrescu, Le Monnier Universitatea/Mondadori Education, 2012). Două cărţi au fost publicate prin programul 20 de autori: Max Blecher, Accadimenti nell’irrealtà immediata (traducere de Bruno Mazzoni, Keller editore, 2012, roman metafizic) şi Gabriela Adameşteanu, Una mattinata persa (traducere de Roberto Merlo şi Cristiana Francone, Atmosphere Libri, 2012, roman). Cu Publishing Romania a apărut Claudia Zaccagnini, Gheorghe Carageani, Nina Batalli (1913-1993). Una pittrice tra Romania e Italia (Pacini editore, 2012, album de artă).

În 2011 au fost prezentate 19 volume, din care 13 cu suportul ICR. 11 cărţi au apărut prin TPS: Dan Lungu, Radu Pavel Gheo, Compagne di viaggio. Racconti di donne ai tempi del comunismo (traducere de Mauro Barindi, Anita Natascia Bernacchia, Maria Luisa Lombardo, Sandro Teti Editore, 2011); Gabriela Adameşteanu, L’incontro (traducere de Roberto Merlo, Nottetempo, 2010, roman); Cecilia Ştefănescu, Relazioni morbose (traducere de Anita Natascia Bernacchia şi Maria Luisa Lombardo, Nikita Editore, 2011, roman); Florin Lăzărescu, Il nostro inviato speciale (traducere de Ileana M. Pop, Nikita Editore, 2011, roman); Lucian Dan Teodorovici, La casta dei suicidi (traducere de Ileana M. Pop, Aìsara, 2011, roman); Doina Ruşti, Zogru (traducere de Roberto Merlo, Bonanno Editore, 2010, roman); Adrian Chivu, Album da disegno (traducere de Ileana M. Pop, Aìsara, 2011, roman); Varujan Vosganian, Il libro dei sussurri (traducere de Anita Natascia Bernacchia, Keller Editore, 2011, roman); Răsvan Popescu, Fundesac (traducere de Marco Cugno, Bonanno Editore, 2010, roman); Vasile Ernu, Nato in URSS (traducere de Anita Natascia Bernacchia, Hacca, 2010, memorialistică); Paul Goma, Nel sonno non siamo profughi (traducere de Davide Zaffi, Keller editore, 2010, roman). O carte a fost publicată prin programul 20 de autori: Florina Ilis, La crociata dei bambini (traducere de Mauro Barindi, ISBN, 2010, roman). Prin Publishing Romania a apărut Nicoleta Neşu (a cura di), Il roman rumeno contemporaneo (1989-2010). Teorie e proposte di lettura (traducere de Angela Tarantino, Bagatto Libri, 2010).

În 2010 au fost prezentate la Torino 7 volume, din care 4 apărute cu suportul ICR. TPS a permis publicarea a 3 titluri: Dan Lungu, Il Paradiso delle galline (traducere de Anita Natascia Bernacchia, Manni Editore, 2010, roman); Dinu Flămând, La luce delle pietre. Antologia 1998-2009 (traducere de Giovanni Magliocco, Palomar Editore, 2009, poezie); Antologia bilingvă de poezii de Grigore Vieru, Orfeo rinasce nell’amore / Făgăduindu-mă iubirii (traducere de Olga Irmiciuc, Graphe.it edizioni, Perugia, 2010). Prin 20 de autori a apărut Filip Florian, Dita mignole (traducere de Maria Luisa Lombardo, Fazi Editore, 2010, roman).

În 2009 au fost prezentate 14 volume, din care 3 publicate cu suportul ICR: Romània culturale oggi, Università La Sapienza, Italia, 2008 [Publishing Romania]; Andrei Oişteanu, Il diluvio, il drago e il labirinto. Studi di magia e mitologia europea comparata (volum îngrijit de Dan Octavian Cepraga şi Maria Bulei, Edizioni Fiorini, Verona, 2008) [TPS] şi Lena Constante, L’evasione silenziosa (traducere de Angela Tarantino, Edizioni Nutrimenti, 2007, memorialistică) [20 de autori].

Prin TPS a mai apărut Cătălin Dorian Florescu, Il massaggiatore cieco (traducere de Marina Pugliano Giunti, 2008, roman), iar prin Publishing Romania: albumul de artă Doina Botez, Il corpo dell'immagine. Opere 1989-2013 (Skira Editore, 2013) şi un album în trei limbi, engleză – Neolithic Art in Romania, germană – Neolitische Kunst in Rumänien,şi franceză – L’Art néolitique en Roumanie, toate trei editate de Arte'm în 2008.

Rolul esenţial al editurilor aşa-zis „minore”

Cărţile publicate în Italia cu suportul instituţional românesc sunt în număr de 43, între anii 2007 şi 2014. Editorii italieni implicaţi sunt 27 la număr: Aìsara Edizioni din Cagliari (5 titluri); Keller Editore din Rovereto (TN), Nikita Editore din Florenţa (cu 3 titluri fiecare) şi Arte’m Editore din Napoli (3 albume); Atmosphere Libri din Roma, Bagatto Libri din Roma, Bonanno Editore din Acireale-Roma, Hacca Edizioni din Matelica (MC), Rediviva Edizioni din Milano şi Saecula Edizioni din Zermeghedo (Vi) – cu două titluri fiecare; Cantagalli Edizioni din Siena, Ediesse Edizioni din Roma, Fazi Editore din Roma, Felici Editore din Pisa, Fiorini Edizioni din Verona, Giunti Editore din Florenţa, Graphe.it Edizioni din Perugia, Isbn Edizioni din Milano, Le Monnier Universitatea/Mondadori Education din Florenţa, Manni Editori din San Cesario di Lecce, Mobydick Editore din Faenza, Nottetempo Edizioni din Roma, Nutrimenti Edizioni din Roma, Pacini Editore din Pisa, Palomar Edizioni din Bari, Sandro Teti Editore din Roma, Skira Editore din Torino – cu un titlu fiecare.
Politica de suport pentru editare şi traducere promovată de Institutul Cultural Român a influenţat, aşadar, piaţa editorială italiană deschisă spre literatura română contemporană, cointeresând în special editurile mici şi mijlocii. Într-un interviu acordat revistei noastre în 2012, după prima ediţie a Târgului Editurilor Independente de la Capannori (Lucca), Ana Blandiana spunea în acest sens: „Editurile independente şi mai mult sau mai puţin marginale au un rol foarte important în lansarea cărţilor unor scriitori veniţi din culturi mai puţin cunoscute şi a căror publicare presupune un risc material. După cum, acest gen de edituri au un rol foarte mare în sprijinirea poeziei care nu asigură aproape niciodată un profit sigur. Editorilor independenţi le datorează literatura fostelor ţări comuniste intrarea pe piaţa occidentală şi, în ultima instanţă, chiar impunerea lor. Pentru că dimensiunile reduse ale acestor edituri sunt compensate de pasiunea pentru literatură a celor ce le conduc şi le menţin în viaţă”.

Scriitorii români în Italia: traduceri şi participare la festivaluri literare

În ceea ce priveşte autorii români selectaţi prin programele de finanţare instituţională  românească pentru publicarea în traducere italiană, aceştia sunt în număr de 31 în perioada 2007-2014 şi, în cea mai mare parte, scriitori reprezentativi ai literaturii din zilele noastre. Printre aceştia se disting, cu două titluri fiecare: Gabriela Adameşteanu (n. 1942), Vasile Ernu (n. 1971), Florina Ilis (n. 1968), Dan Lungu (n. 1969), Doina Ruşti (n. 1959) şi Lucian Dan Teodorovici (n. 1975). Acestora li se adaugă nume precum Ana Blandiana (n. 1942), Nicolae Breban (n. 1934), Filip Florian (n. 1968) şi două personalităţi ale culturii române care trăiesc în Franţa: Paul Goma (1935) şi Dumitru Ţepeneag (n. 1937).
Orientarea spre traducerea de autori din panorama literară românească actuală poate fi, desigur, asociată circuitului în care intră astăzi actul traducerii, traducătorul şi deopotrivă scriitorul: astfel, promovarea şi marketingul literar presupun prezenţa şi participarea scriitorilor la târgurile de carte, festivaluri, premii etc., şi întâlnirea acestora cu publicul.
Institutul Cultural Român sprijină prezenţa literară românească, din ce în ce mai consistentă, mai ales după 2000, la evenimentele cele mai importante de profil din întreaga lume. În Italia, pe lângă Salonul Internaţional de Carte de la Torino, scriitorii români participă şi la alte manifestări de prestigiu precum Festivalul Internaţional de Poezie de la Genova, Festivalul Internaţional de Literatură de la Mantova, Festivalul Literar al Sardiniei. Există apoi şi alte iniţiative, precum întâlnirea anuală de la Bistrot de Venise cu un poet român, coordonată de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, care a ajuns anul acesta la a şasea ediţie.

Traducerile şi tradiţia românisticii în Italia

Un alt aspect demn de atenţie priveşte scriitorii români cei mai traduşi în general în străinătate. Din datele Centrului Naţional al Cărţii, autorii cu mai mult de 10 volume publicate în diverse limbi în perioada 2006-2014 cu suportul ICR sunt, în ordine: Mircea Cărtărescu (22), Dan Lungu (14), Mircea Eliade (13), Gabriela Adameşteanu (12), Norman Manea şi Dumitru Ţepeneag (11), Filip Florian şi Matei Vişniec (10).
Este important de subliniat faptul că, în Italia, unele din aceste nume au început să fie publicate înainte de 2006, prin eforturile româniştilor şi traducătorilor italieni. Este cazul lui Mircea Cărtărescu tradus de prof. Bruno Mazzoni de la Universitatea di Pisa şi publicat la editura Voland din Roma; al lui Mircea Eliade, care a coordonat marea Enciclopedie a religiilor, editată de Jaca Book din Milano şi îngrijită de prof. Roberto Scagno de la Universitatea di Padova (şi celelalte opere ale lui Eliade, filosofice şi narative, au apărut în traducere italiană încă de la jumătatea secolului XX); al lui Norman Manea, tradus de regretatul prof. Marco Cugno de la Universitatea din Torino şi editat de Il Saggiatore din Milano.    
Româniştii italieni au făcut, de asemenea, posibilă prezenţa unor scriitori români la diverse întâlniri şi festivaluri literare, ca şi la ediţiile de până în anul 2009 ale Salonului de Carte de la Torino, organizând numeroase lansări de carte.
De altfel, volumele de autori români publicate constant în fiecare an în traducere italiană sunt rodul activităţii comune a profesorilor de limbă şi literatură română din universităţile italiene şi a noii generaţii de traducători, ca şi a altor promotori ai literaturii române în Italia, care prin munca lor păstrează viu interesul editorilor italieni, mari şi mai mici, pentru producţia literară din acest spaţiu. Revista noastră a creat baza de date Scriitori români în italiană pentru a oferi un instrument operativ centralizat inexistent în prezent, care cuprinde autorii români publicaţi în Italia în perioada 1903-2014.    

Partea leului revine prozei

Din cele analizate se deprind principalele tendinţe privind literatura română publicată în Italia în cursul ultimilor ani. Prima este aceea de a traduce cu precădere scriitori reprezentativi ai literaturii din zilele noastre. Cu volumele traduse, aceşti scriitori pot participa ulterior la evenimentele literare cele mai importante, fapt ce contribuie la inserarea lor rapidă în sistemul occidental de marketing cultural.
O altă tendinţă este aceea de a publica la edituri aşa-zise „de nişă”, mici sau mijlocii, de cele mai multe ori specializate în literatura din Europa de Est, a căror politică editorială urmăreşte crearea de punţi şi deschideri în ceea ce priveşte frontierele literare, pentru a stimula dialogul între culturi diferite.
Dacă ne referim la genul literar şi la tematica cea mai des întâlnită, trebuie să menţionăm că volumele publicate evocă în general universul fost comunist cu trăsăturile şi problemele sale specifice, prin romanele şi povestirile celor mai cunoscuţi scriitori din acest spaţiu. Predomină, aşadar, proza, dar este loc şi pentru eseistică şi memorialistică, precum şi pentru poezie şi dramaturgie.
Într-o privire de ansamblu, politica de suport pentru editare şi traducere promovată de ICR se asociază în mod fericit activităţii constante şi tradiţiei îndelungate şi consolidate a românisticii din Italia, ţara cu cel mai mare număr de catedre de limbă română în străinătate.

Reamintim faptul că sesiunea 2014 a programelor de finanţare Translation and Publication Support Programme (TPS) şi Publishing Romania promovate de Institutul Cultural Român prin Centrul Naţional al Cărţii este deschisă până în 15 septembrie. Pentru informații suplimentare se poate consulta regulamentul actualizat al programelor pe site-ul www.cennac.ro.    



Afrodita Carmen Cionchin
(nr. 6, iunie 2014, anul IV)