„Descoperirea Banatului Timișoarei” de Francesco Griselini, o carte-document

După câteva luni de zile în care a traversat cele două stări de urgență și de alertă impuse ca urmare a crizei sanitare ce s-a abătut peste întregul mapamond, Muzeul de Artă din Timișoara a organizat un eveniment cultural deosebit la care a fost invitat să participe publicul. E adevărat, publicul a fost prezent în număr redus (50 de invitați), instituţia fiind nevoită să respecte rigorile privitoare la criza sanitară. Așadar, pe 16 iulie 2020, Muzeul de Artă din Timișoara a găzduit lansarea volumului Descoperirea Banatului Timișoarei. Însemnări de călătorie, scris de savantul veneţian Francesco Griselini, apărut la Editura „Mega” din Cluj-Napoca.
Este pentru prima dată când acest volum este publicat în România după traducerea integrală din limba italiană, până acum editarea lui fiind realizată după traducerea prescurtată din limba germană în limba română. Inițiativa proiectului, ca şi îngrijirea acestei noi ediții, aparține istoricului bănățean Victor Neumann, iar traducerea din italiană a fost realizată de profesorul Daniele Pantaleoni de la Universitatea de Vest din Timișoara. Președintele Asociației Culturale Fucina Italica „Francesco Griselini”, Gianluca Testa, a finanțat apariția acestei cărți, iar profesorul Dan Negrescu s-a ocupat de traducerea din limba latină în limba română a tuturor citatelor pe care le-a consemnat și le-a introdus savantul veneţian în opera sa.

În secolul al XVIII-lea, la solicitarea președintelui administrativ al Banatului, baronul Iosif de Brigido, Francesco Griselini sosește în Banat și începe explorarea acestei regiuni a Sfântului Imperiu Roman. După aproape patru ani petrecuți în Banat, Griselini revine în Peninsula Italică, iar după ce adună toate însemnările din această provincie, le publică, în limba italiană, la Veneţia, în forma unor scrisori. În paginile acestui volum este prezentată viața locuitorilor din Banat în secolul al XVIII-lea, însemnările veneţianului reprezentând un consistent izvor istoric despre Banat și Timișoara.

Referindu-se la cartea lansată, directorul Muzeului de Artă din Timișoara a afirmat: „E o carte-document de la care începe, de fapt, istorisirea regiunii Banat, a Banatului istoric, care cuprindea, înainte de 1918, și o zonă importantă din Serbia de astăzi, precum și o parte mai mică din Ungaria din zilele noastre. E o regiune care avea o întindere aproximativ cât actuala Olandă. Avem o descriere a orașului Timișoara de secol XVIII, excepțională! Printre altele, spune Griselini, e unul dintre cele mai frumoase orașe și cele mai curate din întreaga Monarhie Austriacă. La anul 1780, atunci când Griselini publică în limba italiană cinci capitole în plus față de versiunea germană. Se găsesc aici informații noi despre Timișoara, despre Banat, despre Băile Herculane, despre monumentele de pe malul Dunării, inscripțiile în limba latină care n-au fost traduse în versiunea precedentă. E foarte important să știm cu exactitate ce a lăsat moștenire Imperiul Roman, iar Griselini este primul care consemnează ce este scris în limba latină pe fiecare monument. Contribuția lui Griselini din secolul al XVIII-lea este fundamentală. Modernitatea acestui oraș și a acestei zone pornește din secolul al XVIII-lea. Singura regiune din România care a trecut prin reformele profunde ale luminismului a fost Banatul, pentru că nu a avut nobilime, nu a avut rupturile sociale care există în alte regiuni și astfel reformele iosefiniste au putut fi introduse mult mai ușor.
Prin intermediul Banatului, Griselini scoate în evidență ce înseamnă comunitatea românească. Descrie toate elementele de viață, inclusiv cu observații critice în contextul, pe de o parte, al unui complex de superioritate a lumii catolice din care vine Griselini şi, pe de altă parte, al unui alt nivel de trai și de existență al Veneţiei sale, comparativ cu ceea ce era în Timișoara sau în Banat. Însă, atunci când intră în sate și găsește farmecul comunității rurale, îl descrie îndeaproape. Sunt lucruri excepționale din punct de vedere social, sociologic, antropologic. Aceasta este o carte importantă în sine, cu atât mai mult ediția de faţă, realizată după originalul italian”.

Profesorul Daniele Pantaleoni a vorbit despre conținutul acestei cărți cu dificultăţile de traducere: „E greu de știut de ce, până acum, nimeni nu a vrut să traducă o carte scrisă în italiană, limbă mult mai apropiată de limba română decât germana. Probabil că multă lume s-a gândit că nu erau mari diferențe sau nu erau diferențe esențiale, mai ales în privința istoriei. Nu este adevărat. În primul rând, există mai multe capitole și, în al doilea rând, inclusiv în capitolele unde textul ni se pare asemănător, Griselini adaugă multe informații în plus și sunt informații foarte importante pentru poporul român. Eu sper că această traducere va ajuta pe toți cei care studiază istoria Banatului şi chiar istoria României”.

Scrierile savantului veneţian despre Banatul secolului al XVIII-lea au fost relevate pentru prima dată de către protopopul Meletie Drăghici, într-o broșură scrisă în anul 1881 în care face un rezumat al operei lui Griselini, fără a-i aduce vreun comentariu critic.
O primă traducere a scrierilor lui Francesco Griselini despre Banat apare tipărită abia în anul 1926, la Editura „Asociației Culturale din Banat”, traducerea fiind realizată de Nicolae Bolocan, dar această primă ediție este una incompletă.
O altă traducere, tot incompletă, din limba germană, a însemnărilor lui Griselini despre Banat a fost editată în anul 1984 la Editura „Facla” din Timișoara, sub titlul Francesco Griselini, Încercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişoarei, prefaţă, traducere şi note de Costin Feneşan.
În ediţia intitulată Descoperirea Banatului Timișoarei. Însemnări de călătorie, istoricul Victor Neumann semnează aparatul critic al cărții, comentariile multor capitole și studiul introductiv în care a oferit explicații şi observații pe marginea traducerii omului de știință Ignaz von Born, considerând că, în traducerea lui von Born, omisiunile „sunt și de natură politică”. Supracoperta volumului are imprimată harta Banatului pe care Francesco Griselini a realizat-o în anul 1760, cu ceva timp înainte de a face cercetarea de teren în Banat. Cartea cuprinde 360 de pagini, fiind publicate toate cele douăzeci și șase de scrisori cu însemnările de călătorie în Banat ale lui Francesco Griselini, savantul veneţian care a explorat Banatul între anii 1774-1777.

Cornel Seracin
(nr. 9, septembrie 2020, anul X)