Câţi scriitori români au fost publicați în Italia în 2020

În tradiţionalul nostru bilanţ de sfârșit de an, un „annus horribilis” al librăriilor închise (apoi redeschise, din fericire), al festivalurilor literare suspendate, amânate, anulate... sau, unele, mutate „aseptic” online pentru a le face să supravieţuiască – un fapt oricum pozitiv, ca o gură de oxigen necesară pentru a nu fi anihilaţi definitiv de virus – realizăm, în pragul noului an, o trecere în revistă a tuturor traducerilor publicate în 2020 şi înregistrate cu punctualitate, ca întotdeauna, în baza de date „Scriitori români în italiană” a revistei noastre.

În 2020 aparițiile au fost mai puține (doar 13 noutăți), așa cum am anticipat în raportul din 2019: conform TPS, programul de finanțare a traducerilor de autori români promovat de Institutul Cultural Român din București în colaborare cu Cennac (Centrul Național al Cărții), distribuit pe doi ani (2019-2020), anul 2020 urma să fie un an de pauză, ale cărui „fructe” s-ar fi concretizat în volume abia în 2021. În acest sens, după publicarea în decembrie a listei proiectelor aprobate de comisia care s-a întrunit la sfârșitul lunii noiembrie, putem spune că 2021va fi un an bogat în traduceri, atât în ​​Italia cât și în alte state din Europa și din lume (27 de țări în total), încântându-ne în respectivele limbi cu opere din autori clasici și contemporani cunoscuți și consacrați, adevărate puncte de referință ale literaturii române.

Să vedem, aşadar, care sunt cele 13 noutăți, începând cu eseistica, reprezentată prin 4 volume: două de filozofie/memorialistică: Cioran (editura La scuola di Pitagora din Napoli) și Nae Ionescu (Stamen Editore din Roma); eseul „filosofic” și biografic despre Cioran al lui Ion Vartic (Criterion, Milano) şi cel despre Rimbaud al lui Benjamin Fondane (Castelvecchi, Roma), respectiv unul de istorie: Mihail Dobre (Rubbettino, Soveria Mannelli - Catanzaro). Se reconfirmă şi de această dată marele interes față de filosoful român originar din Răşinari (grație activităţii neobosite a „cioranistului” Antonio di Gennaro), căruia i se alătură în mod semnificativ cea mai consistentă publicație din Italia a operei lui Nae Ionescu, controversatul filosof ʽvitalist’ ale cărui idei au avut o notabilă influenţă asupra tânărului Cioran și asupra altor intelectuali ʽrebeli’ din turbulenta Românie interbelică. Celălalt filon de studii, la fel de bogat, legat de istoria românească, propune eseul despre Romania alla fine della Guerra fredda, o nouă ʽpiesă’ prețioasă pentru înțelegerea dinamicii unei țări prinse în angrenajele istoriei.

Trecând la literatură, ne oprim la poezie, care în 2020 ne oferă 3 volume: Mirela Duma (Pasquale Gnasso Editore, Aversa - Caserta), Darie Ducan (Granchiofarfalla Edizioni, Torino) și Mircea Ivănescu (Criterion Editrice, Milano): pe de o parte, arta haiku-ului în română a poetei Mirela Duma – text original tradus în trei limbi: franceză, japoneză, italiană – și versurile tânărului poet Darie Ducan, dramaturg și critic literar, care are la activ mai multe volume de poezie; iar pe de altă parte, un mare clasic modern, tradus de Federico Donatiello și publicat de Criterion, mica mare editură milaneză care și-a asumat în mod curajos, la fel ca și Rediviva Edizioni, misiunea de divulgare a literaturii române în Italia.

În fine, proza, partea cea mai bogată și surprinzătoare prin varietatea publicaţiilor, cu 5 volume din cele mai disparate genuri: de la thriller la nuvele, de la clasici la autori rămaşi în umbră, până la ficțiunea contemporană: Igor Bergler (Baldini+Castoldi, Milano), Sidonia Drăgușanu (Elliot Edizioni, Roma), Matila Costiescu Ghyka (Atlantide Edizioni, Roma); Ioana Pârvulescu (Voland, Roma) și Liviu Rebreanu (Rediviva Edizioni, Milano). De la Igor Bergler și thrillerul său rocambolesc, la tabloul de epocă suspendat între reconstrucția istorică și fantezie din romanul Ioanei Pârvulescu (Voland fiind o altă editură care oferă opere literare românești de valoare), până la romanul de introspecție al unui scriitor „clasic” de calibrul lui Liviu Rebreanu, merită o menţiune aparte cele două cărți „outsider”: singurul roman, tradus din franceză, frescă a unei epoci aflate la apus, scris de Matila Costiescu Ghyka (1881-1965 ), intelectual aristocrat, descendent al familiei princiare Ghica, un om erudit cu o biografie aventuroasă, militar, diplomat, admirat de nume mari din cultura franceză și română (Proust, Valéry, Eliade...), și nuvelele Sidoniei Drăgușanu (1908-1971), prozatoare şi autoare dramatică, un exemplu de literatură feminină, cu portrete de femei și bărbați scrise cu gust, inteligență și vervă. În aşteptarea ʽexploziei’ de traduceri din 2021, ne luăm rămas-bun de la un 2020 mai puţin productiv, însă nu de tot compromis.


Mauro Barindi
Traducere de Ioana Cristea Drăgulin

(nr. 1, ianuarie 2021, anul XI)