Ziua Mondială a Poeziei sărbătorită de Academia României de la Roma

În prima zi a primăverii, 21 martie, UNESCO și odată cu el multe țări din lume sărbătoresc Ziua Mondială a Poeziei: dată simbolică pentru mesajul pe care îl poate transmite această artă. Roma s-a pregătit pentru această ocazie cu un cer senin, un soare strălucitor și copaci înfloriți. Iar verdele cel mai exuberant era din nou tot cel care înconjoară frumoasa clădire a Academiei României la Roma, bulevardul liniștit și monumental care o ocolește și minunatul parc Borghese din vecinătate. Tihna peisajului nu se regăsea însă la Academie, aflată în febra pregătirilor. Pentru că anul acesta Academia României la Roma deține președinția rețelei Institutelor Naționale de Cultură din Uniunea Europeană, EUNIC, la Roma și în această calitate coordonează și organizează majoritatea manifestărilor culturale ale rețelei, inclusive Ziua Mondială a Poeziei. Comisia Națională Italiană pentru UNESCO și Reprezentanța în Italia a Comisiei Europene au oferit anul acesta înaltul lor patronaj manifestărilor coordonate de țara noastră.     

Evenimentul principal al zilei a fost maratonul de poezie ținut în grandioasa Sală Academică a celebrului Conservator de muzică “Santa Cecilia”, loc predilect pentru EUNIC dar mai ales loc predilect al întâlnirii poeziei cu muzica. Și tocmai această întâlnire a alcătuit cadrul pentru a transmite mesajul tare al evenimentului: comuniunea glasurilor, a limbilor, a sufletelor, care face din artă expresia solidarității umane și a unei conviețuiri pacifice, cordiale în numele frumosului. Maratonul consta în citirea poeziilor, în propria limbă, de poeții din douăsprezece țări europene (Hans Eichhorn din Austria, Margarita Petkova din Bulgaria, Antonella Anedda din Italia, Elisabeth Grech din Malta, Anna Frajlich din Polonia, Pedro Mexia din Portugalia, Dinu Flămând din România, Ján Gavura din Slovacia, Barbara Korun din Slovenia, Aurora Luque din Spania, Michelle Steinbeck din Elveția, Balázs Szálinger din Ungaria), cu traducerea italiană proiectată simultan pe un mare ecran. Întâlnirea atâtor poeți, rostirea propriilor poezii în limba fiecăruia, în fața unei săli pline, interesate și vivace, a fost moderată de cunoscutul ziarist Marco Dotti care a subliniat mesajul de comuniune artistică și umană care ei îl generează.  Introducerea poeților s-a petrecut pe două căi: prin cuvântarea scurtă și de substanță a coordonatoarei evenimentului, prof. Oana Boșca-Mălin, vicedirector al Academiei României la Roma, care a vorbit despre rostul de a-i pune pe poeți să povestească ei înșiși Poezia în lumea noastră de azi, despre sporirea pe această cale a cunoașterii reciproce a culturilor și limbilor naționale, despre întărirea rețelei de schimburi și colaborări în domeniul literaturii, fiind urmată de un bun venit dat de prof. Lea Pavarini în numele instituției gazdă; cea ce a doua introducere a făcut-o sublimul moment muzical oferit de violonista româncă Angela Turchetta alături de pianista italiană Giulia Loperfido de la Conservatorul de Muzică Santa Cecilia din Roma, care au interpretat Introducere și  Rondò Capriccioso de Camille Saint-Saëns. 

Însă în viziunea organizatorilor români, Ziua Mondială a Poeziei nu trebuia să se epuizeze cu un asemenea eveniment, fie unul strălucitor ca acesta. Trebuia – ceea ce s-a și întâmplat – să suscite și să încurajeze inițiative proprii ale institutelor din grupul EUNIC, inițiative care să introducă și să asigure o răspândire mai vastă a semnificației Zilei Poeziei. În această perspectivă, Academia României la Roma a organizat chiar ea două întâlniri, incitante și diferite între ele, cu publicul roman: cunoscutul poet român Dinu Flămând și cea care scrie aici, în calitate de traducătoare a volumului său de versuri Umbre și faleze (apărut în italiană la editura Raffaelli din Rimini în 2018) s-au întâlnit, pe 19 martie, la Facultatea de litere a Universității La Sapienza, cu studenții care învață limba și literatura română la Roma și cu profesoara lor, distinsa românistă Angela Tarantino. S-a vorbit acolo despre poezie, despre cum devine intuiția expresie, despre cum și cât anume poate traducerea să ofere un alt veșmânt substanței, despre marii poeți italieni ai secolului XX și despre interesul cititorilor români pentru poezia lor, despre volumele de poezie italiană publicate recent în România; și, firește, s-au citit în ambele limbi mai multe poezii din volumul bilingv Umbre și faleze. La început mai timizi și tăcuți, studenții au dat apoi drumul la întrebări și comentarii.

În ziua următoare, adică în 20 martie, a avut loc o a doua întâlnire cu publicul, de data aceasta în eleganta și funcționala Bibliotecă Europeană din Roma. Această întâlnire a inaugurat noua sesiune a proiectului “Europa în cenaclu 2019. Întâlniri cu scriitorii europeni contemporani”, proiect inițiat și organizat de EUNIC, aflat acum la cea de a doua ediție. Proiectul prevede ca în perioada 20 martie 2019 – 22 ianuarie 2020 să se organizeze ritmic întâlniri cu scriitori și poeți contemporani semnificativi pentru cultura țării lor, care, rând pe rând, să-și prezinte un volum deja tradus în italiană, volum care va fi ajuns și în mâinile publicului. Publicul, de data aceasta, era alcătuit din persoane cu adevărat interesate de poezie și care se întâlnesc regulat la această bibliotecă, drept care au creat de-acum o comunitate care și-a luat numele de “Cercul de lectură european”. Scopul acestei a două întâlniri era prezentarea poetului Dinu Flămând și a volumului său italian pomenit mai înainte unui asemenea public cititor de poezie, public care a umplut sala nu tocmai mică a bibliotecii. Prezentarea a însemnat, pe de o parte, citirea în cele două limbi a celor mai frumoase poezii din volum, pe de alta, dialogul liber între pot și traducătoarea volumului. În acest dialog am încercat să le deslușim ascultătorilor etapele vieții și creației poetului român, perioada de afazie poetică datorată vicisitudinilor politice din țara sa și reorientarea lui către jurnalism în anii de exil în Franța, afinitățile sale cu poezia italiană, relația sa intimă cu poezia lumii prin obstinata sa activitate de traducător, experiența sa în tălmăcirea unor poeți italieni precum Umberto Saba și Mario Luzi etc. Mai puțin vorbăreți decât studenții din ajun, participanții la această întâlnire, toți cititori de poezie și aflați la vârsta maturității, au ascultat cu evident interes totul dar, în loc să ne întrerupă când vorbeam, au preferat să-l asalteze pe poet cu întrebări și cereri de autografe la sfârșit. În ansamblu pot spune că evenimentele dedicate poeziei în frumoasele spații ale Romei au confirmat puterea literaturii de a uni oamenii precum și capacitatea organizatorilor noștri de a produce o atare unitate.

Smaranda Bratu Elian
(nr. 4, aprilie 2019, anul IX)