„Limba şi literatura italiană în prezent şi în istorie”. Actele simpozionului de la Craiova

Volumul Lingua e letteratura italiana nel presente e nella storia. Atti del X Convegno internazionale di italianistica dell’Università di Craiova, 14-15 settembre 2018, apărut de curând la prestigioasa editură Franco Cesati din Florenţa, sub îngrijirea doamnei prof. univ. dr. Elena Pîrvu, reproduce, cum citim în prefața volumului, cea mai mare parte a comunicărilor prezentate la cel de al X-lea simpozion internațional de italienistică al Universității din Craiova, care a avut loc în perioada 14-15 septembrie 2018, sub patronajul Ambasadei Italiei în România, al Institutului Italian de Cultură din București și al Societății Dante Alighieri (sediul central din Roma).

Este vorba despre un volum structurat, în ordine, în următoarele secţiuni, pe care le amintim în limba română: lingvistică (pp. 13-236), didactica limbii italiene (pp. 237-316), literatură (pp. 317-552). Autorii contribuţiilor sunt cadre didactice universitare, cercetători, doctoranzi sau colaboratori ai unor universităţi din Bulgaria, Camerun, Croația, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Slovacia, Spania, Ungaria, SUA și România.

În ce privește secțiunea lingvistică, amintim mai întâi contribuția semnată de Immacolata Tempesta, intitulată Italiano, dialetti e lingue straniere. Assestamenti e riassestamenti del repertorio (pp. 217-226), care reproduce comunicarea cu caracter lingvistic prezentată în prima sesiune plenară a simpozionului internațional Lingua e letteratura italiana nel presente e nella storia din perioada14-15 septembrie 2018. Este vorba de un articol în care sunt analizate diversele modalități și diversele opțiuni textuale adoptate în producerea de texte narative de grupuri de vârste diferite, în funcție de diverse tipologii de ascultare.

Francesca Malagnini, în Tracce di scritture parietali e graffiti ottocenteschi nell’Isola del Lazzaretto Vecchio di Venezia (pp. 113-122), analizează una dintre multele urme de scrieri parietale din teza della Manica, singura scriere lizibilă din secolul al XIX-lea, realizată de Osvaldo Baldassi, probabil unul dintre ultimii carantinați din insula Lazzaretto Vecchio.

În articolul Ammissione ed obiezione nella storia dell’italiano: i costrutti preconcessivi tra le origini ed il terzo millennio (pp. 123-138), Marco Mazzoleni descrie mai întâi pe scurt formele cele mai tipice de construcții preconcesive din italiana celui de al treilea mileniu și apoi câteva opțiuni disponibile în florentina din Duecento.

Articolul lui Stefano Ondelli, Una carrellata di clitici: osservazioni su alcuni possibili verbi procomplementari in un corpus di italiano scritto (pp. 139-154), analizează folosirea verbelor procomplementare într-un corpus de opere literare și paralitare, traduse din alte limbi sau scrise de autori italieni, în perioada 1800-2005.

Articolul Sul lessico tecnico del Tommaseo-Bellini: Luigi Cibrario e l’araldica, Stefano Palma e l’agricoltura (pp. 155-164) semnat de Anna Rinaldin este o nouă contribuție la studierea Dicționarului limbii italiene (Dizionario della lingua italiana) redactat sub conducerea lui Niccolo Tommaseo și Bernardo Bellini, în special pentru că analizează câteva exemple extrase din limbajele tehnic și științific.

Fabio Romanini, în articolul I colori della rosa e della viola nella lingua italiana antica (pp. 165-184), analizează atributele trandafirului (în italiană, rosa), „floarea prin excelență” (p. 165), în particular cu privire la culoarea sa, în limba italiană veche (până în secolul al XIV-lea inclusiv), adăugând o analiză a violetei, antagonista literară a trandafirului și, la fel, destinată să dea numele unei culori.

Celelalte contribuții publicate în secțiunea lingvistică a volumului pe care îl prezentăm sunt: Matilde Accattoli, Yod e classi flessive nella preistoria del verbo italiano (pp. 15-30), Evgenia Atanasova, Italianismi nella lingua bulgara comune e colloquiale (pp. 31-34), Nedda Boyadzhieva, Rapporti di sinonimia e di antonimia presso i paragoni fissi italiani che caratterizzano l’uomo (pp. 35-40), Annamaria Cacchione - Luca Rossi, Linguistica generale… o caporale? Problemi di testualità e lessico negli esami scritti di studenti universitari (pp. 41-52), Luca Ceglia, Modalità nel linguaggio giuridico (pp. 53-58), Chiara De Paoli, La «virgola che apre e che chiude» nella prosa letteraria contemporanea (pp. 59-74), Paolo Di Vico, L’Italia unita dalla grammatica (pp. 75-88), Anamaria Gebăilă, “Giuro che non volevo non farla rispondere!”. Caratteristiche pragmatiche negli interventi dei moderatori durante i faccia a faccia elettorali (pp. 89-104), Hiroshi Kubo, Ipotesi sulla -e epitetica dell’italiano antico (pp. 105-112), Francesco Sestito, Un esempio di lessicografia italiana “minore” della prima metà del Novecento: Che vuol dire? di Decio Cinti (1946) (pp. 185-198), Diana Sopon, L’espressione degli atti linguistici nella parte conclusiva della lettera commerciale italiana e romena – uno studio comparato (pp. 199-206), Imre Szilágyi, Alcuni aspetti sintattici e stilistici dei verbi percettivi nella prosa di Alberto Moravia (pp. 207-216), Marinela Vrămuleț, La metafora dello spettacolo nel discorso politico (pp. 227-235).

Secțiunea didactica limbii italiene (pp. 237-316) a volumului Lingua e letteratura italiana nel presente e nella storia. Atti del X Convegno internazionale di italianistica dell’Università di Craiova, 14-15 settembre 2018 cuprinde lucrările: Laura Campanale, Il valore inclusivo della comunicazione non verbale nell’insegnamento dell’italiano all’estero: esperienze didattiche nelle università tedesche con studenti oriundi italiani (pp. 239-252), Gilles Kuitche Talé, “Finisci con me!” Italiano e francese popolare camerunense a contatto: sfaccettature di un italiano pittoresco (pp. 253-264), Camilla Spaliviero, Educazione letteraria e didattica della letteratura italiana. Da dove veniamo, dove siamo, dove stiamo andando (pp. 265-276), Patrizia Sposetti, Le parole tra passato e futuro. Scrivere per conservare l’esperienza, scrivere per costruire l’esperienza (pp. 277-288), Alessandra Zangrandi, Testualità e lessico nelle prove d’esame degli studenti universitari: alcune criticità (pp. 289-302), Anna Zingaro, Di testi ce ne sono?Il neostandard nella didattica dell’italiano L2 (pp. 303-316).

Trecând la secțiunea literatură (pp. 317-552) a volumului, amintim mai întâi articolul Il caso degli autori italo-iraniani. La lingua e la letteratura italiana di oggi, grazie alla Storia che cambia il mondo (pp. 539-551), de Walter Zidarič, care reproduce comunicarea cu caracter literar prezentată în a doua sesiune plenară a simpozionului internațional Lingua e letteratura italiana nel presente e nella storia. În articolul său, Walter Zidarič propune un parcurs și o reflecție pornind de la operele a patru autori italo-iranieni contemporani, printre cei mai buni autori italofoni, după părerea sa, din panorama peninsulară, „care produc o literatură, italiană, de mare calitate prin tematicile abordate și prin limba rafinată” (p. 539).

Celelalte contribuții publicate în secțiunea literatură a volumului sunt: Ada Boubara, La voce poetica di Comasia Aquaro (pp. 319-326), Miruna Bulumete, Il linguaggio (post)impressionista di Antonio Delfini (pp. 327-336), Maria Luisa Caldognetto, Lingua e letteratura italiana in Lussemburgo: forme ed evoluzioni in un contesto migratorio ultracentenario (pp. 337-348), Maria Pina Cirillo, La “Gatta Cenerentola”: da Basile al “Cilento antico” (pp. 349-361), Paola D’Arienzo, Verum et factum convertuntur? Intellettuali e storia attraverso figure a confronto: dalla Scienza Nuova di Vico e dalla storia incerta di Gramsci all’imbecillità dell’umano in Maurizio Ferraris (pp. 363-374), Monica De Rosa, Nell’arsenale della crisi: strategie testuali e metafore ideologiche nei “miti” di Eliot e Pirandello (pp. 375-388), Victoria Dotsa, Petros Vitopoulos, Ada Boubara, Il filellenismo nell’Antologia del gabinetto Vieusseux (pp. 389-396), Antonio Biagio Fiasco, Un uomo si mette in marcia per raggiungere, passo a passo, la saggezza…: Calvino sul sentiero Pirandello – Leopardi. Frammenti di Maschere nude nelle Operette Morali del XX secolo: Palomar e Le lezioni americane (pp. 397-416), Georgios Katsantonis, Pasolini: Orgia e la Philosophie sadiana. I termini di un paragone sul sesso come linguaggio (pp. 417-430), Carmela Lucia, La scena oscena: il teatro e la mafia nella drammaturgia contemporanea (pp. 431-440), Alfredo Luzi, “Un suono così dolce che tale non s’ode in questo mondo”. Leopardi e la musica (pp. 441-448), Mirco Michelon, Una storia attuale e autentica: Fontamara di Ignazio Silone (pp. 449-454), Sanela Mušija, Due romanzi a confronto: La fortezza di Mesa Selimović e Retablo di Vincenzo Consolo (pp. 455-462), Gabriel Nedelea, Exilul românesc postbelic sub semnul culturii italiene (pp. 463-472), Paola Nigro, La parola “moda” tra Rinascimento e Barocco. La “camicia” e la “gorgiera” nelle opere di Cesare Vecellio e di Agostino Lampugnani (pp. 473-486), Gabriele Ottaviani, Usi, abusi, Busi: l’infinita policromia del linguaggio di uno straordinario ritrattista della società mercificante (pp. 487-496), Tommaso Pepe, Kaputt/כפרות . L’Holocaustautofiction di Curzio Malaparte (pp. 497-508), Elena Pîrvu, La letteratura italiana nelle pagine della rivista «Mozaicul» di Craiova (pp. 509-516), Lavinia Similaru, Italia şi italienii în Fructul oprit de Benito Pérez Galdós (pp. 517-526), Marta Sterna, Zingari di Raffaele Viviani: il problema delle ascendenze classiche (pp. 527-538).

Încheiem prezentarea noastră amintind că Elena Pîrvu, coordonatoarea volumului Lingua e letteratura italiana nel presente e nella storia. Atti del X Convegno internazionale di italianistica dell’Università di Craiova, 14-15 settembre 2018, pe lângă deja amintita contribuție La letteratura italiana nelle pagine della rivista «Mozaicul» di Craiova (pp. 509-515), semnează și prefața volumului (pp. 11-12).

Ramona Lazea
(nr. 12, decembrie 2020, anul X)