Comunitatea românească din Italia: cadru panoramic al Ambasadei de la Roma

Aspecte privind numărul total, distribuția pe sexe și structura ocupațională

La începutul anului 2017, comunitatea română din Italia era de aproximativ 1.168.000 de persoane. Creșterea față de anul anterior a fost de peste 18.000 persoane. În ceea ce privește distribuția pe regiuni a comunității remarcăm o prezență masivă în nord  (aprox. 576.000) și centru (aprox. 363.000). Restul comunității este în sudul țării și în insule: Sardinia și Sicilia. Distribuția pe provincii arată că în zona metropolitană Roma trăiesc aproape 200.000 de români, iar în provincia Torino depășesc 100.000. Urmează provinciile Milano (aprox. 48.000), Verona și Padova cu 30.000 fiecare.
Cu privire la distribuția pe sexe, remarcăm o pondere mai mare a femeilor: 661.000, aprox. 57,2% din total. Aproximativ 55% dintre femeile românce sunt angajate în servicii sau îngrijesc copii și persoane în vârstă. Aproape 26% dintre femeile străine angajate în Italia sunt de naționalitate română. Legat de acest ultim aspect trebuie să subliniem faptul că peste 22% dintre firmele deschise de români în Italia aparțin unor persoane de sex feminin (în 2008 ponderea era de 14%). 21,5% dintre străinii care lucrează în Italia sunt români, iar veniturile totale ale acestora depășesc 6 miliarde euro.
Pe sectoare de activitate se remarcă o prezență activă a românilor în servicii – 55%, industrie – 21.5%, cu precădere în construcții. Cu privire la sectorul construcțiilor se remarcă o pondere semnificativă a românilor, aceștia reprezentând 40% dintre muncitorii străini aflați pe teritoriul Italiei.
Considerată un sector de refugiu în perioade de criză, agricultura a permis supraviețuirea unui mare număr de străini în intervalul 2008-2012. Peste 110. 000 români își desfășoară activitatea în acest sector.
În Italia funcționează aproape 48.000 de firme deținute de români, reprezentând aproximativ 10% dintre firmele deținute de străini. Primul sector de activitate sunt construcțiile 65%, urmat de comerț 12% și servicii 6%.
Potrivit datelor furnizate de Banca Națională a Italiei (BNI), românii din Peninsulă au trimis în România, în 2017, aproximativ 880 milioane de euro, aproximativ 1/3 din totalul sumelor primite de familiile din țară de la rudele din străinătate (2,7 miliarde euro). O estimare a instituției menționate mai sus arată că România a primit din diaspora o sumă totală echivalentă cu 1,8 % din PIB. Contribuția românilor din Italia este de 0,6% din Produsul Intern Brut al țării gazdă. Precizăm că este vorba doar de sumele comensurabile în sistemul bancar internațional.

Integrare și participare la viața politică italiană

Procesul integrării comunităților de români în societatea italiană se află în plină evoluție, chiar dacă este vizibilă doar o parte a componentelor sale și depinde – ca mod de desfășurare – de vechimea comunităților, nivelul de cultură, standardul economic al acestora, presiunea social culturală și politică a mediului italian ș.a. Indiferent de opinia sau voința românilor din Italia, a societății italiene sau a autorităților, fie române sau italiene, integrarea nu poate fi oprită sau blocată, ci doar influențată. În altă ordine de idei, precizăm că nu există un model istoric al evoluției românului stabilit în străinătate, nici o matrice tematică de lucru cu comunitatea.
Până în urmă cu câțiva ani, interesul membrilor comunităților românești din Italia să participe la viața politică autohtonă a fost modest, iar această stare de lucruri era rezultatul necunoașterii sau lipsei de motivație. În ultimii 2-3 ani, implicarea factorului politic italian alături de puținele elite românești din diaspora, a generat o creștere relativă a participării românilor în procesul politic intern. Totuși, numărul aleșilor români în consiliile comunale locale este foarte redus, aproape nesemnificativ: 14 consilieri comunali la nivel național. La alegerile locale din iunie 2017 nu a fost ales niciun consilier român din cei aproximativ 45 de candidați. Menționăm că au fost reînnoite peste 15% din consiliile locale din Peninsulă. Precizăm că în Italia nu există formațiuni politice ale românilor, însă funcționează filiale ale partidelor din România care au legături cu echivalentele ideologice ale partidelor italiene în care activează o mică parte din comunitate.

Mediul asociativ

În urmă cu zece ani, mediul asociativ era un ansamblu de protagoniști aflați într-o permanentă concurență, însă în ultimii ani se constată o regrupare a comunității în jurul puținelor elite existente, care sunt în măsură să genereze obiective cu un grad ridicat de aderență pentru membrii diasporei. În evidența Ambasadei se află aproximativ 78  asociații, dar nu toate se apropie de standardele pe care ar trebui să le aibă mediul asociativ al unei comunități de cca. 1,2 milioane de membri. Între acestea menționăm: Centrul cultural româno-italian din Milano, Asociația românilor din Italia/Roma, Orizzonti latini din Cremona, ARTA din Trento, Românii din Vasto, Cenaclul literar al românilor din Roma, Românii din Roma, Propatria-Roma, Ziua Unirii-Spoleto, Europaeus-Roma ș.a. În ultima perioadă, Ambasada a organizat o inventariere a mediului asociativ care s-a finalizat cu un Forum al asociațiilor românești din Italia – manifestare periodică menită să reunească reprezentanți ai mediului asociativ, dar și persoane de succes din domeniile economic, politic, universitar, medical, cultural ș.a. Ideea esențială a manifestării este consolidarea relațiilor dintre ambasadă și românii din comunitate precum și constituirea unui format de dialog periodic, formal și interactiv, cu mediul asociativ. Este vorba de o platformă de dezbatere a ideilor venite din comunitate și de identificare a unor soluții adecvate problemelor cu care se confruntă românii din Italia. Obiectivul ,,Forumului’’ este consolidarea organizațiilor care îi reprezintă pe românii din diaspora și determinarea acestora să participe la viața politică și socială a comunităților autohtone din zonele de rezidență. În egală măsură, forumul va permite schimbul de experiență între membrii comunității și românii de succes din domeniile menționate mai sus. Până acum au avut loc trei ediții ale Forumului. Totodată, în contextul analizei mediului asociativ, precizăm că în ultimele luni prinde contur o formă de organizare la nivel național concretizată în așa-numita Federație a Organizațiilor Românești din Italia care, deocamdată, cuprinde o parte a structurilor asociative din centrul Peninsulei.

Problematica școlară. Educația în limba română

Numărul copiilor români înscriși în școlile italiene înregistrează o creștere constantă ajungând la 160.000, reprezentând aproape 1/5 din numărul total de copii străini înscriși în anul școlar 2016-2017. În același an universitar semnalăm prezența a peste 7500 de studenți în amfiteatrele italiene. În perioada 1990-2015 în Italia s-au născut 136.200 de copii cu mamă româncă și tată român sau străin.
Anul de „vârf” a fost 2013 când s-au născut aproape 16.000 de copii români, 1/5 dintre copiii născuți din părinți străini. În ultimii ani numărul copiilor născuți din căsători mixte româno-italiene rămâne constant (aprox. 5000 într-un an) .
Cel mai important proiect educațional din străinătate este proiectul LCCR (Cursuri de limbă, cultură și civilizație românească), care se derulează în prezent în 15 regiuni din Italia, în 176 de școli, cu un număr total de 4507 elevi înscriși în anul școlar 2016-2017, cu un număr de 317 de grupe formate. Alături de cei 3818 elevi de naționalitate română, cursurile sunt frecventate și de 264 de elevi proveniți din familii mixte și 364 de elevi de naționalitate italiană sau alte naționalități. Prin cultivarea limbii române, vorbitorii de vârstă școlară au posibilitatea să păstreze legătura cu spiritualitatea românească, fiind la rândul lor ambasadori ai limbii şi culturii româneşti în mediile în care trăiesc.
Cursul de Limbă, cultură şi civilizație românească este predat de învăţători / institutori, profesori, cetăţeni români rezidenţi în Italia, selecţia, evaluarea, monitorizarea şi plata acestora fiind asigurată de Institutul Limbii Române. Cursul este structurat în format de 2 ore pe săptămână şi se adresează tuturor nivelurilor, respectiv preşcolar, primar, gimnazial şi liceal. Proiectul se dorește a fi extins și în alte școli unde există un număr suficient de copii români.

Particularități religioase ale românilor din Italia

Referitor la cultele religioase ale românilor din Italia, trebuie spus că aproape în totalitate şi-au păstrat credința religioasă pe care au avut-o în România, majoritatea fiind creștini ortodocși. Aceștia sunt organizați în Episcopia Ortodoxă a Românilor din Italia, avându-l ca episcop pe PS Siluan, și are jurisdicție canonică peste toți credincioșii ortodocși români și o parte importantă dintre moldovenii de limbă română,  aflați pe teritoriul întregii Italii și în Republica Malta și Republica San Marino.  
Episcopia Ortodoxă Română din Italia are în subordine 20 de protopopiate, acestea au în subordine mai multe biserici (246 potrivit datelor furnizate de Episcopie) precum și o reprezentanță ortodoxă în Republica Malta. Este greu de apreciat numărul credincioșilor ce participă la serviciile religioase din cadrul Bisericii însă, potrivit reprezentanților Episcopiei, locașurile de cult sunt insuficiente.
Biserica Romano-Catolică din Italia este coordonată de Mons. Anton Lucaci și are în componență 22 de lăcașe de cult. Având în vedere particularitățile Bisericii romano-catolice se poate afirma că este comunitatea cea mai bine integrată în societatea italiană, alături de Biserica Greco-Catolică. Aceasta din urmă are 32 de parohii cu un număr de 15.000 de enoriași, sub coordonarea Pr. Ioan Alexandru Pop. Între aceste două culte există o strânsă colaborare.
O altă comunitate religioasă semnificativă este Cultul Creștin Penticostal, care are aproximativ 30.000 de membri și aparținători, conform datelor furnizate de președintele comunității penticostale Marius Livanu. Biserica Penticostală este organizată în două regiuni 
(filiale) filiala Nord și Filiala Centru-Sud și au în administrare 60 de lăcașe de cult. Trebuie menționat că în cadrul comunității nu există întotdeauna o abordare unitară. Printre cultele religioase cu o prezență notabilă se află și Biserica Baptistă care are în Peninsulă 15 biserici, președintele Bisericii Baptiste din Italia fiind pastorul Sorin Olaru.
O altă comunitate religioasă semnificativă este cea a Cultului Adventist de Ziua a Șaptea, de a cărui organizare se ocupă pastorul Benone Lupu. În prezent numărul persoanelor care frecventează bisericile adventiste este de aproximativ 3400 de persoane, însă acesta este în continuă modificare, întrucât mulți vin și pleacă în funcție de nevoile personale, ceea ce aceasta îngreunează o statistică clară. Bisericile adventiste române din Italia fac parte din Uniunea Italiană a Bisericilor Adventiste din Italia, organizație care la rândul ei face parte din rețeaua mai largă la nivel european. În prezent există 8 lăcașe de cult, iar alte 2 sunt în curs de formare.

Situația mass-media în limba română

Presa de limbă română din Italia reprezintă o sursă de informații pentru comunitatea de români, îndeosebi în ceea ce privește situația din țară și știri utile pentru diaspora. Astfel, pe lângă rolul de informare, presa de expresie românească are și rolul de „formare” a comunității, în sensul creșterii coeziunii acesteia în jurul unor proiecte de interes comun.
Principalul reprezentant al presei din România este corespondentul permanent al Radio România în Italia, cu care atât ambasada, cât și oficiile consulare au o colaborare foarte bună. Alți jurnaliști români independenți colaborează ocazional cu site-ul de știri românesc Hotnews și, mai rar, cu Antena 1 sau Europa FM.
În ceea ce privește publicațiile, respectiv site-urile și canalele TV/radio dedicate românilor din Italia, Gazeta Românească este cel mai cunoscut portal de știri, care abordează îndeosebi subiecte legate de prezența românilor în Italia și acordă spații ample cazurilor de infracționalitate în care sunt implicați cetățeni români. Alte inițiative de înființare a unor publicații, respectiv canale de televiziune (precum Vocea Românească, Emigrantul, Dacia TV) aparțin președinților de asociații.

Ambasada României în Italia
(nr. 4, aprilie 2018, anul VIII)