Dantedì versus Festa di Dante

Găsirea unor modalități de a celebra figura Poetului Suprem, care să nu fie implicite sau repetitive, reprezintă cu adevărat o misiune dificilă, mai ales acum, în cel de-al șaptelea centenar de la moartea sa. Și toate acestea se datorează contemporaneității perene a ceea ce ne-a dezvăluit și ne-a făcut să înțelegem prin călătoria sa în lumea de apoi.
Dante, „poetul care a inventat Italia” [1], a creat limba italiană și în această limbă ne vorbește despre o călătorie, care este călătoria fiecăruia dintre noi.
Într-o lume din ce în ce mai secularizată în care mulți nu cred în existența lui Dumnezeu sau într-o viață de apoi în care cineva poate fi pedepsit sau răsplătit, Dante cu intenția lui clară de a schimba viața oamenilor ne spune ce se întâmplă după moarte, vorbește despre nemurirea sufletului, liberul arbitru și responsabilitatea omului în determinarea deplină a propriului destin.
El ne-a dat o idee despre noi înșine, ființe umane, ca poet universal, și despre „frumoasa țară” (Italia), un teritoriu în care se împletesc cultura și frumusețea, destinată să aibă un rol global pentru că reunește moștenirea Imperiului Roman și a lumii clasice și reprezintă leagănul creștinismului și al umanismului.
Călătoria lui Dante prin diferite locuri și prin întâlnirea cu personaje din toate timpurile devine o trecere simbolică a umanității de la întuneric la lumină și căpătă conotația unei călătorii a cunoașterii. Citindu-l pe Dante intrăm în contact cu o idee de poezie și literatură destul de diferită de cea comună, pentru că este vorba despre un poet care transmite un mesaj, un poet care vrea să schimbe realitatea și să o transforme, care iubește, urăște și se răzbună pe dușmani, scriind Comedia. Dante nu cântă doar pentru el, ci cântă pentru noi toți. [2]
Divina Comedie transcende contextul istoric al secolului al XIV-lea, astfel că experiența biografică și personală a exilului trăit de Dante devine un motiv de meditație universală. Dante nu se teme să ne confeseze fricile lui, necazurile lui, nu se teme să plângă.
Este mereu actual și contemporaneitatea sa se datorează forței poeziei sale, care întruchipează povestea unei călătorii spre iubire, călătorie contextualizată într-o realitate politică puternică.
Și atunci povestea de dragoste se transformă într-o iubire care duce către Dumnezeu, intrând astfel și într-o dimensiune religioasă. Așadar, politica, dragostea, religia cu cunoașterea divinului, sunt cele trei lucruri fundamentale care dau sens vieții noastre de zi cu zi și confirmă în ce măsură Dante continuă să fie printre noi cu cuvântul, cu gândul și cu sufletul. În acest fel, Comedia sa, considerată încoronare a culturii medievale, ne oferă întotdeauna o cheie pentru a aborda teme de actualitate și de profundă umanitate precum: iubirea, credința, politica, păcatul, iertarea, liberul arbitru.
Și pentru a sărbători prezența sa printre noi în fiecare an, începând cu 2021, i-a fost dedicată o zi a lui, care nu este ziua sa de naștere, ci de renaștere, deoarece este de datoria noastră, în fiecare an, să-l celebrăm transformând ziua de 25 martie într-o adevărată sărbătoare.
Ideea de a avea o zi dedicată lui Dante – Dantedi – a fost lansată într-un editorial al jurnalistului Paolo Di Stefano, apărut în „Corriere della Sera”, în data de 19 iunie 2017, în care acesta a propus un model asemănător celui existent, care a celebrat alți mari autori, cum ar fi de exemplu: în 23 aprilie, de Ziua Mondială a Cărții, când sunt sărbătoriți William Shakespeare și Miguel de Cervantes, sau în 6 iunie, când este #BloomsDay, sărbătoare numită astfel după profundul și ironicul Ulise, născut din geniul scriitorului James Joyce.
În data de 24 aprilie 2019, într-un titlu de ziar scris în italic și intitulat Dante este identitatea noastră. Să-i găsim ziua, Paolo Di Stefano a invitat atât ministerele, cât și diferitele instituții care se ocupă de Poetul Suprem să stabilească „Ziua lui Dantei / Danteday” în vederea comemorării, în 2021, a aniversării a șapte sute de ani de la moartea autorului întrucât „După șapte secole – scria Di Stefano – este timpul să avem parte de un avânt de mândrie în totalitate italian” [3].
Propunerea s-a bucurat de o puternică susținere din partea mai multor instituții – de la  Accademia della Crusca până la Societatea Dante Alighieri, de la Societatea Dantescă la Asociația Italienilor și ca urmare a avut loc o întâlnire și o discuție între lingvistul Francesco Sabatini și însuși Di Stefano, în data de 4 iulie 2019, la Milano, în sala Buzzati din sediul cotidianului „Corriere”, în cadrul unui eveniment organizat de Fundația Corriere, ocazie cu care a apărut numele Dantedì, întrucât dì este un cuvânt italian: „deși puțin arhaic, dar de reînviat, prezent în denumirea zilelor noastre ale săptămânii (ziua de luni, ziua de marți și așa mai departe, provenite din formele latine lunae dies, martis dies etc.) sau în alte expresii precum astăzi, bună dimineața. Un cuvânt nou, italian, care în curând a început să circule prin țara noastră și prin lume” [4]. (Francesco Sabatini)

Odată găsit numele, a rămas o întrebare: ce dată să fie stabilită pentru această zi? Din păcate, după cum se știe, nu se cunoaște o dată certă a nașterii lui Durante di Alighiero degli Alighieri, în timp ce, ziua în care a fost botezat este cunoscută, 26 martie 1266, la un an după nașterea sa, care se presupune că a avut loc între mai și iunie 1265.
Societatea Dante Alighieri, de mai bine de un secol, alesese simbolic ziua de 29 mai pentru Ziua Dante [5] și aceasta ar putut fi o dată de propus, precum și zilele de 13 sau 14 septembrie, ca dată a morții sale din anul 1321, sau alte date deductibile, pe baza unor calcule matematice complexe, din structura cronologică a Comediei, precum 25 martie și 8 aprilie, de exemplu, pentru că ambele marchează, după două ipoteze diferite, începutul călătoriei din lumea de dincolo, călătorie prezentată în capodopera dantescă.
Toată lumea este de acord că primul Dantedi să aibă loc în 2021, la împlinirea a șapte sute de ani de la moartea lui Alighieri, și să îl omagieze nu doar pe părintele limbii italiene [6], ci și pe unul dintre cei mai fascinanți, complecşi și actuali intelectuali și oameni din istoria universală. În schimb, în ceea ce privește data:
Până la sfârșit – a dezvăluit Franceschini – s-a oscilat pentru alegerea datei între două zile: 14 septembrie, data morții poetului, și 25 martie, dată pe care savanții o recunosc ca fiind posibila dată de început a călătoriei poetului în viața de apoi din Divina Comedie [7].

Aceasta din urmă a câștigat și datorită situării sale într-o conjunctură favorabilă în cadrul anului școlar. Cu toate acestea, data aleasă nu este deloc întâmplătoare, pentru că, potrivit cercetătorilor, ar reprezenta data de început a călătoriei din viața de apoi din Divina Comedie. e fapt, primul cânt al Infernului este localizat temporal în noaptea dintre joi 24 și vineri 25 martie 1300, anul în care Dante Alighieri avea 35 de ani.
„Spre-amiaza vieţii noastre muritoare” indică vârsta poetului, 35 de ani, deoarece conform Psalmului XC.10, „Zilele anilor noștri ajung la șaptezeci de ani și pentru cei mai puternici la optzeci.”
Odată stabilită data, vineri 17 ianuarie 2020, în ședința Consiliului de Miniștri, la propunerea titularului Departamentului de Cultură, Dario Franceschini, a fost aprobată directiva prin care se stabilea ziua dedicată poetului Dante Alighieri, având în vedere cei 700 de ani de la trecerea sa în neființă, sărbătorită în 2021. „Aspectul care mă bucură cel mai mult – a explicat ministrul pentru cotidianul Corriere – este că Dantedi va rămâne neschimbat în calendar chiar și după încheierea celebrării” [8].
La sfârșitul lunii iulie 2020, moțiunea a fost depusă în Parlament și mai mulți purtători de cuvânt au primit cu entuziasm propunerea. Dantedi a fost considerată ziua care celebrează identitatea culturală italiană, în numele poeziei și al frumuseții, simbolizate inevitabil de „părintele limbii italiene”.  O adevărată „sărbătoare pentru italieni și pentru cei care privesc cu simpatie „lumea italiană” în toată profunzimea ei – a exclamat Andrea Riccardi – care implică școli, teatre, biblioteci, cinematografe, piețe și locuri de întâlnire și se extinde dincolo de granițe” [9].

Anul 2021 este o sărbătoare, deoarece inițiativele aniversării poetului sunt numeroase și diferite și au cuprins întreg teritoriul Italiei, prin regiuni sau instituții publice naționale, televiziune și numeroase țări din întreaga lume, făcându-ne mândri de cât de puternic este spiritul italian în lume și de câtă identitate națională se confirmă prin Dante.
Dante este un element purtător, poate principalul, al identității italiene, lingvistice, literare și totodată civile. Dantedi permite în fiecare an să fie reînviată figura Poetului, a cărui memorie este vitală pentru supraviețuirea identității naționale italiene.
Chiar și președintele Republicii, Sergio Mattarella, într-un interviu acordat cotidianului „Corriere della Sera”, reflectă asupra mesajului și grandorii poetului, invitând în același timp să nu îl actualizeze cu orice preț, pentru că „măreția lui Dante constă în capacitatea sa de a transcende epoca sa și de a oferi indicații, mesaje și învățături etern valabile. Iar universalitatea și frumusețea capodoperei se regăsesc în capacitatea particulară de a pătrunde în profunzimile sufletului uman prin descrierea sentimentelor și emoțiilor într-un mod antrenant. Viciile pe care le descrie Dante, tendința spre păcat, conform concepției sale filozofice și religioase, sunt aceleași încă de la începutul istoriei omenirii: lăcomia, aviditatea de putere, violența, lăcomia. Iar Comedia ne atrage, ne fascinează, ne pune la îndoială și astăzi pentru că ne vorbește nouă, despre cea mai profundă spiritualitate a omului, alcătuită din slăbiciuni, căderi, noblețe și generozitate” [10].
Să-l redescoperim pe Dante, cu toții împreună, va fi o modalitate de a rămâne uniți prin firul comun al poeziei, de a aduce împreună, fără a ține cont de hotare anagrafice sau geografie sau temporale, oameni interesați de memoria poetului universal și de capodopera sa devenită patrimoniu mondial [11], precum și de mântuirea propriului suflet.