Restaurarea și limbajul viitorului. Noi strategii de comunicare în gândirea vizuală

Conferința de la Matera, Dialogues in Cultural Heritage, un eveniment marca YOCOCU, a făcut posibilă conturarea unui centru de greutate al întâlnirilor dintre tinerii specialiști la nivel mondial cu organizații de mare forță și prestigiu ale seniorilor, precum  ICCROM, ICOM, CNR sau IBAM, instituții care se preocupă de diverse aspecte ce țin de protejarea, cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural și care recrutează și integrează valori și resurse umane calificate și entuziaste.
Tematica acestei ediții a fost dialogul, un aspect cu totul esențial în sfera preocupărilor muzeale, educaționale și interculturale, dialogul fiind acel interval al intersectării a două sau mai multe mulțimi unde se împărtășesc experiențe, se nasc întrebări, se conturează noi forme de soluții la dileme și contexte proprii contemporaneității, respectiv se decupează deschideri spectaculoase ce conduc spre perspective ale unor colaborări transdisciplinare distinse.
Matera reprezintă un oraș aparte, nu doar pentru Italia, ci și pentru patrimonial mondial, un eikon urban în care succesiunile culturale au cioplit caracterul identitar complex, robust și ferm, adaptat distinct unui context geomorfologic sensibil, specific și plin de potențial. Specificitatea geologică a celor două tipuri de roci calcaroase din teritoriu, calcarul propriu-zis, o rocă dură și calcarenita, o formă de calcar sedimentar mult mai maleabilă, a determinat matricea posibilităților de a „muta munți”, excavând simultan grote și ridicând edificii variate de mare noblețe. Acest tip de construcție simultană, deopotrivă în negativ și pozitiv, pe de-o parte prin extragerea blocurilor de calcarenită din subsol și, pe de altă parte, prin crearea unor structuri adăugate, zidite, din elemente modulare, a determinat pe parcursul epocilor istorice și a culturilor infuzate prin valurile succesive de imigranți, un ritm complex și grav al formelor de locuire, grupate dramatic dar structurat de-a lungul celor doi versanți ai canionului străbătut de râul Gravina.
Ecourile Magnei Grecia, ale Palestinei, ale Orientului Mijlociu și cu siguranță ale întregului perimetru mediteranean se pot resimți atât de concret în volumetria și nuanțele locuirii acestui oraș brăzdat de plugul unor culturi străvechi scăldate în arșița soarelui, ontologic deopotrivă apropiate printr-un iconic arhetipal al corpusului urban, cu care empatizează aproape orișicine. 
Aceste reverberații culturale emise de energia urbană a acestui oraș cvasi-necunoscut înainte de romanul medicului, scriitorului și pictorului Carlo Levi, Cristo si è fermato a Eboli și mai degrabă înainte de recentul film The Passion of Christ, în regia lui Mel Gibson, au constituit unul din argumentele alegerii acestui loc de către organizatori pentru Conferința internațională YOCOCU din anul 2018, precum și disponibilitatea deschiderii extraordinare asumate prin strategia culturală a orașului Matera, astăzi patrimoniu UNESCO, prin programul Open Culture susținut de eruditul primar al urbei, Salvatore Adduce, principalul sprijin în restaurarea bisericii medievale rupestre numită Cripta Păcatului Originar.
Patrimoniul cultural tangibil constituie obiectul principal al preocupărilor noastre, iar conservarea, restaurarea și valorificarea lui determină în esență motivele implicării noastre în evenimente omoloage la nivel internațional, organizate  anterior de YOCOCU la Palermo, Baku, Madrid și iată, acum la Matera, oraș care a câștigat pe bună dreptate statutul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2019.
Contribuția noastră științifică la Dialogues in Cultural Heritage – Matera, a constat, pe lângă participarea în boardul științific al acestui eveniment, și în prezentarea unui proiect inovator demarat în anul 2017 și reiterat în 2018 cu ajutorul studenților programului de studii Conservare-Restaurare al Facultății de Arte și Design, a Universității de Vest din Timișoara, pe care i-am coordonat în calitatea de autor al conceptului CONSBOX EGCY (EmerGenCY) I/2018. 
Proiectul ConsBOX vizează comunicarea rezultatelor cercetării în domeniul Conservare și Restaurare prin intermediul unei lucrări de artă contemporană, care angajează cercetarea de laborator, tehnologia și radiația electromagnetică ultravioletă, în realizarea unor relevee tridimensionale ale lucrărilor de artă înainte de restaurare, amplasate într-o incintă efemeră montată în spațiul public urban, în Piața Libertății din Timișoara. (Fig. 1, 2, 3)
Proiectul are menirea de a deschide interesul comunității către potențialul extraordinar pe care îl are patrimonial cultural, nu doar ca un punct de referință față de un moment istoric aparținând trecutului îndepărtat, ci mai ales ca sursă și resursă inepuizabilă a creatorului de artă din prezent, care poate identifica un ax valoric de referință atunci când construiește idei, concepte sau spații și, totodată, poate repera un potențial al dezvoltării unor experiențe creative, inovatoare, sinestezice, ce îmbogățesc spectrul nuanțelor cunoașterii și dezvoltă aprecierea față de valorile culturale patrimoniale, încurajând conservarea și perpetuarea lor.
Timișoara, viitoare capitală europeană a culturii în anul 2021 are potențialul de a participa la acest demers inovator prin colaborări inter-instituționale, fiind iată, în prezent, la nivel mondial, al doilea oraș după Hong Kong, în clasamentul celei mai bune viteze de trafic de date de internet. Dezvoltarea corporatistă din domeniul științelor exacte, al comunicațiilor și industria IT din Timișoara au crescut exponențial în ultimul deceniu și colaborările cu instituțiile de învățământ superior, institutele de cercetare, centrele medicale specializate și muzeele din oraș și regiune, precum Muzeul de Artă din Timișoara, ar putea constitui un precedent fericit pentru viitoare proiecte de inovare, rezultate prin colaborări multidisciplinare în beneficiul patrimoniului.
Facultatea de Arte din Timișoara ar putea oferi resursa umană implicată în cercetare, Muzeul de Artă Timișoara ar putea sprijini prin infrastructură și consultanță de specialitate și expertiză, iar alte institute de cercetare din oraș, din județ sau euroregiune, organisme reprezentative ce se ocupă de știința materialelor, industria de armament, industria farmaceutică sau chiar de sectorul de investigații criminalistice ar putea sprijini colaborări spectaculoase de acest tip prin logistica specifică și propria expertiză.
Muzeul de Artă Timișoara dispune din 2018 de primul laborator de restaurare autorizat din vestul României și este pe cale de a fi beneficiarul unei investiții de 100.000 de Euro din partea Consiliului Județean Timiș, într-un program de dezvoltare a laboratorului ce urmează de acum o strategie de creștere progresivă anuală până în anul 2021, când Timișoara va deveni Capitală Europeană a Culturii.
Proiectul ConsBOX dorește să se adreseze comunității urbane din Timișoara și își propune să intre în parcursul unor strategii viitoare de expunere și comunicare vizuală în spațiul public, dar mai ales în muzeele din Timișoara. Muzeele au nevoie de această dimensiune participativă a publicului, dar și de contribuția științifică a mediului academic care să poată adera la proiectele muzeale și să le poată deservi prin servicii complementare elaborate în spiritul respectului față de patrimoniul local și regional, în acord cu un aggiornamento.
Mediul universitar și muzeele pot constitui acel liant în comunitate, care să contribuie la profilarea unei identități culturale specifice, cu standard valoric ridicat, la care să adere comunitatea urbană și mediul corporatist și care să educe totodată simțul compatibilității dintre știință, artă, creativitate și restaurare.
În acest sens, putem exemplifica ca referință un model de bune practici, filiala ISCR Roma în Basilicata, Matera, găzduită de una dintre clădirile centrale ale orașului, edificiu pus la dispoziție de primărie, un loc în care expertiza specialiștilor în conservare și restaurare, entuziasmul studenților și deschiderea instituțională și a comunității au conlucrat la realizarea unui laborator de prestigiu cu standarde profesionale înalte care să deservească regiunea, orașul și comunitatea beneficiară, respectiv să onoreze cu servicii profesioniste patrimoniul cultural.

 

Fig. 1 Proiectul CONSBOX II/2018, Piața Libertății Timișoara. Foto: Filip Adrian Petcu




Fig. 2 Proiectul CONSBOX II/2018, Piața Libertății Timișoara. Foto: Filip Adrian Petcu




Fig. 3 Proiectul CONSBOX II/2018, Piața Libertății Timișoara. Foto: Filip Adrian Petcu

 




Filip Adrian Petcu
(nr. 7-8, iulie-august 2018, anul VIII)