Haricléea Darclée, măiastra pasăre de basm

La Arhivele Naţionale ale României se păstrează fondul familial Haricléea Darclée, cu sute de scrisori, acte biografice, de familie şi material documentar (articole, conferinţe, versuri) privind activitatea cântăreţei [1].
Haricléea Haricli s-a născut la Brăila, pe 10 iunie 1860, mama sa fiind Maria Aslan, nepoata domniţei Smaranda Mavrocordat, iar tatăl, Ion Haricli, era moșier de origine greacă, din judeţul Teleorman, la Turnu Măgurele [2]. În copilărie, Haricléea a fost în pericol de a muri de febră tifoidă.Cumplita boala a lăsat-o fără podoaba capilară, însă după ce a fost tunsă chilug, părul i-a crescut mai frumos [3].
Părinții Haricléei i-au asigurat o bună educație, a studiat pianul și a luat lecții de canto la renumitul pension Lobkovitz din Viena, unde se preda muzica instrumentală şi vocală. Renumita profesoară de canto Mathilde Marchesi, impresionată de calităţile excepţionale ale vocii ei, i-a oferit lecţii gratuit. Şi-a continuat studiile la Bucureşti, unde a şi cântat în saloanele din înalta societate. A debutat în 1881, cu un recitat de canto la teatrul de la Brăila, oraşul său natal [4].

În februarie 1881, Haricléea s-a căsătorit cu tânărul locotenent de artilerie Iorgu Hartulari, erou al Războiului de Independență din 1877, în ciuda dorinţei mamei sale care voia să o mărite cu un prinţ bogat şi bătrân. În 1886, au plecat împreună la Paris, unde s-au confruntat cu neajunsuri, deşi primeau bani de-acasă. Totuși, Haricléea a continuat să ia lecţii de canto, chiar dacă a dat naşterea unui fiu – viitorul dirijor și compozitor Ion Hartulary-Darclée.
În anul 1888, compozitorul Charles Gounod căuta o Julietă pentru opera sa, Romeo şi Julieta, şi o remarcă pe Haricléea [5]. Gounod i-a dat rolul Margueritei din opera sa Faust, rol cu care a debutat Haricléea Darclée pe scena Operei din Paris, la 14 decembrie 1888. În anul următor, Gounod i-a dat și rolul Julietei şi tot el a fost acela care i-a găsit un pseudonim potrivit pentru teatru, Darclée [6]. Prima sa apariţie pe scena i-a adus numai aprecieri, iar din vara lui 1889 a început turnee prin toata lumea. În scurt timp, Hariclea Darclée a cucerit publicul și a devenit preferata multor compozitori. Astfel, Giacomo Puccini compune, pentru vocea ei, Tosca, Pietro Mascagni, Iris, iar Alfredo Catalani, La Wally. Haricléea Darclée s-a impus ca prima donna în marile teatre de operă de la Paris, Berlin, Florența, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova și Sankt Petersburg.
La Scala din Milano, scena consacrării mondiale, Hariclea a debutat pe 26 decembrie 1890, cu rolul Cimenei din Cidul de Massenet. Atunci a fost aplaudată chiar de Giuseppe Verdi. Tot la Scala a cântat şi în operele lui Gomez, Leoncavallo, Bizet, Donizetti, Mozart, Puccini, Rossini, Richard Strauss, Wagner, Verdi ş.a. Hariclée Darclée ajunsese o cântăreaţă de renume mondial, a interpretat pe scenele marilor teatre ale lumii rolurile principale feminine din peste 50 de opere.
Un mare talent, o voce de o rară calitate, cu o întindere de la registrul de contralto la cel de soprană, un fizic plăcut, o inteligenţă şi cultură generală şi muzicală, Hariclée Darclée a primit măgulitoare autografe, păstrate în depozitele Arhivelor Naţionale [7].


Laude și cuvinte de apreciere acordate Haricléei Darclée de numeroase personalități
(Sursa: ANR, SANIC, fond familial Hariclea Darclee, dosar 89, f. 3)

Dorinţa ei de a cânta în România era tot mai mare şi nu s-a lăsat până ce nu s-a întors în ţara în care se născuse. În anul 1891 a făcut primul turneu la Bucureşti, cu operele Faust, Rigoletto, Manon de Massenet şi Cavaleria Rusticană de Mascagni. Alte turnee în Bucureşti au urmat în anii 1902, 1903, 1906, 1910. Românii o iubeau, spectacolele ei erau adevărate sărbători. „Trăiască privighetoarea Carpaţilor", îi striga publicul. Regele Carol I i-a oferit ordinul „Bene Merente” clasa I, iar mulți poeţi, printre care Cincinat Pavelescu [8] și Constantin Brăescu [9], i-au compus versuri.


Poezia lui Cincinat Pavelescu dedicată Haricléei Darclée
(Sursa: ANR, SANIC, fond familial Hariclea Darclee, dosar 87, f. 5)  


 
Poezia lui Constantin Brăescu închinată Haricléei Darclée
(Sursa: ANR, SANIC, fond familial Haricléea Darclée, dosar 87, f. 6)


Unul din cele mai importante momente pentru Haricléea a fost în 1900, când Giacomo Puccini a văzut în ea singura soprană care putea să redea cel mai bine rolul Floriei Tosca. Premiera a avut loc la Roma, unde a cântat alături de tenorul Emilio de Marchi şi baritonul Eugenio Giraldoni (marea ei iubire neîmplinită). Astfel, Haricléea Darclée a fost prima interpretă a rolului Floria Tosca din opera Tosca de Giacomo Puccini, premiera operei având loc la data de 14 ianuarie 1900 la teatrul Costanzi din Roma [10].


Haricléea Darclée în opera Tosca
(Sursa: ANR, SANIC, fond familial Haricléea Darclee, dosar 91, f. 2)

Haricléea Darclée a cântat şi la nunta fiului lui Osman Pasa, Kemal. A fost găzduită într-un apartament al Hotelului Pera-Palace, iar când avea spectacol i se punea la dispoziţie trăsura palatului. A dat trei reprezentaţii: Traviata, Faust şi Trubadurul. Când a cerut sa bea ceva, i s-a adus şampanie într-unul din paharele sultanului, făcut din aur şi bătut cu pietre nestemate. La cel de-al treilea spectacol pe care l-a dat la curtea sultanului, Darclée a fost pusă într-o încurcătură din care a ştiut să iasă remarcabil. Deşi la început Trubadurul nu fusese în repertoriul sopranei, sultanul a trimis vorbă că vrea să asculte opera cu pricina. Prin urmare, de dimineaţa şi până seara Hariclea a învăţat Trubadurul, mulţumindu-l astfel pe capriciosul sultan, care a răsplătit-o oferindu-i două decoraţii: Medalia artistică și „Marele ofițer al Sefakatului". Datorita calităților extraordinare pe care le avea, Haricléea a intrat și în grațiile regelui Don Carlos al Portugaliei, a cărui dragoste pentru artistă devenise o obsesie [11].


1909. O fotografie a Haricléei Darclée pe care o semnează şi o dedică avocatului prieten Victor Raţiu
(Sursa: ANR, Colecția Documente Fotografice, F. 4 - 366)

Între 1893 şi 1910 a cunoscut gloria pe marile scene ale lumii, la Paris, Roma, Berlin, Florența, Buenos Aires, Lisabona, Monte Carlo, Moscova, New York, revenind de 116 ori la Scala din Milano. A fost una din cele mai mari soprane ale lumii, a avut în repertoriu 58 de roluri, din 56 de opere, compuse de 31 de compozitori. Hariclée Darclée s-a retras treptat de pe scenă din 1914, ultima sa reprezentaţie fiind în 1918, la Florenţa, când a interpretat Santuzza, din Cavalleria Rusticană.
În ziarul „Rampa” [12] din 19 octombrie 1931 a apărut articolul Cu Hariclée Darclée, despre ea şi despre alţii: „Nici o artistă româncă n-a întrecut încă gloria Heracleei Darclée. O întreagă operă de romantism se leagă de viaţa acestei artiste de celebritate mondială: capete încoronate şi cei mai mari artişti ai timpului au apreciat formidabilul ei talent. Câți români oare știu că Puccini a scris celebrul Visi d’Arte anume pentru compatrioata noastră?... Haricléea Darclée este o apariție cu totul singulară nu numai în arta vocală de la noi, ci de pretutindeni. Despre Darclée, marele Verdi a spus că are o voce de aur. Artistă desăvârșită, vocea ei de o puritate unică se îmbina cu un admirabil joc de scenă, servit de o frumusețe plastică unică...”


Fotografia și scrieri ale Haricléei Darclée
(Sursa: ANR, SANIC, fond familial Haricléea Darclee, dosar 59, f. 50)


La finele vieții, artista a trăit în anonimat, izolare şi sărăcie, uitată de rude, neglijată chiar şi de fiul ei, locuind într-un hotel din Capitală, iar autorităţile nu i-au acordat niciun ajutor. Din scrisorile păstrate la arhive reiese că prieteni şi admiratori, precum avocatul Victor Raţiu [13], au încercat în anii ’30 să obţină o pensie de onoare şi o catedră la Conservator pentru Haricléea, iar profesorul Pătraşcu a ţinut la radio câteva conferinţe despre activitatea ei. Chiar şi George Enescu a încercat, fără succes, să obţină ajutor de la ministere. Cezar Petrescu a vizitat-o și a scris un articol la ziarul său „România” din 30 august 1938: „Marea artistă s-a dăruit vieții și artei. S-a risipit fără grija zilei de mâine, până când vântul aspru al iernii ne-a adus-o zgribulită, săracă și uitată la limanurile natale... Pe cântăreața română Darclée am regăsit-o așadar într-un crepuscul de zi și de viață, în cămăruța strâmtă de hotel, pe o stradă zgomotoasă de gară, unde tumultul uliței năvălea strident pe fereastră ca o tortură chinuitoare pentru urechea nemuzicală a unui profan. În afară de amintirile sale, nicio agoniseală, nicio pensie, nicio nădejde a zilei de mâine. Să-ți cedezi cavoul ca să-ți plătești pâinea amară a bătrâneților...” [14]
Haricléea Darclée a murit de sarcom hepatic la spitalul Filantropia din Bucureşti, la 12 ianuarie 1939. „Măiastra pasăre de basm”, „Privighetoarea Carpaților” a fost înmormântată în Cimitirul Bellu. Muzica ei a rămas însă vie și, la aniversarea a 135 de ani de la nașterea Haricléei Darclée, în 1995, orașul său natal, Brăila, i-a adus un deosebit omagiu, organizând Concursul Național de Canto ce-i poartă numele, prezidat de soprana Mariana Nicolesco și așezat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Prima ediție a Concursului Internațional a avut loc în 1997 și de atunci se repetă la fiecare doi ani, în anul dintre o ediție și alta având loc Cursuri de Măiestrie Artistică, Master Classes [15].


Haricléea Darclée
(Sursa: ANR, Colecția Documente Fotografice, F. 4 - 365)




Monica Negru
(nr. 12, decembrie 2021, anul XI)




NOTE

1. ANR, SANIC, fond familial Hariclée Darclée, dosarele 1- 115.
2. Nicolae Carandino, Darclée. Viața de glorie și de pasiune a unei mari artiste, Fundația Internațională Ateneul Român, București, 1995; Viorel Cosma, Muzicieni români, Editura Muzicală, București, 1978; Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești. Personalități, Editura Litera, Chișinău, 2010.
3. ANR, SANIC, Inventarul 1063 a fondului familial Hariclée Darclée.
4. George Marcu, Femei de seamă din România. De ieri și de azi, Editura Meronia, București, 2017, p. 172.
5. George Sbârcea, Ion Hartulari–Darclée, DARCLÉE, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.P.R., București, 1962, p. 71.
6. Ibidem, p. 81.
7. ANR, SANIC, fond familial Hariclée Darclée, dosar 59.
8. Ibidem, dosar 87, f. 5.
9. Ibidem, f. 6
10. ANR, SANIC, Inventarul 1063 a fondului familial Hariclée Darclée.
11. Ibidem.
12. ANR, SANIC, fond familial Haricléea Darclée, dosar 64, f. 1.
13. Dr. Victor Raţiu, avocat, un susţinător al intereselor Haricléei Darclée, au avut o amplă corespondenţă din Franţa, Elveţia, Italia, România; ANR, SANIC, fond familial Haricléea Darclée, dosarele 110-112, 114.
14. ANR, SANIC, Inventarul 1063 a fondului familial Hariclée Darclée.
15. http://www.darclee-voice-contest.com/rom/istoric.htm