Adela Chiru Nanov, o profesoară și artistă din București

Adela Chiru-Nanov este un alt exemplu de femeie valoroasă, cu talent didactic și artistic, dar prea puțin interesantă pentru istorici, care au scris mai mult despre soțul ei, Ion Chiru-Nanov, un tânăr scriitor care s-a înrolat voluntar în armata română în 1916 și a murit de febra tifoidă în 1917, la Iași. Din fericire, lucrările Adelei Chiru-Nanov și ale elevelor ei prezentate în expoziții au fost apreciate de contemporani, s-a scris despre ele în diverse ziare, precum „Dimineața”, „Dreptatea”, „Neamul Românesc”, „Universul”, „Viitorul”.
În 1907 s-a înființat şcoala-atelier „Regina Elisaveta Ţesătoarea”, cu centrul în Bucureşti (str. Popa Lazăr, nr. 8, unde era și o gogoșerie) şi sucursale în multe comune rurale şi urbane, înzestrate cu războaie, unelte, maşină Schaft, maşini de tricotat etc., totodată  săli de clase, cancelarie, dormitor, baie, sală de mâncare, bucătărie, spălătorie, curte, grădină de zarzavat, plantaţie de duzi [1].

(În imagine, Sigla societății Țesătoarea-Regina Elisaveta (ANR, fond SONFR, dosar 443, f. 38).

Tânăra văduvă a fost membră și a activat în mai multe asociații feministe din epocă, de exemplu în societățile „Țesătoarea”, „Văduvele eroilor din războiul 1916-1919”, a lucrat zeci de ani și s-a devotat școlii-atelier „Regina Elisabeta Ţesătoarea”, a devenit directoare, a educat și a sprijinit elevele – maistre țesătoare, a contribuit prin desene, modele de țesături tradiționale, la păstrarea artei populare.

Sursa: ANR, SANIC, fond SONFR, dosar 443, f. 21v

Scopul acestei şcoli era să formeze maestre de industrie casnică, perfecţionate în arta ţesutului, realizată în lucrări executate după vechile modele, mai ales în culori vegetale. Maestrele absolvente reîntoarse în comunele lor au învăţat sătencele cum să dezvolte cultura gândacilor, uscarea gogoşilor, trasul borangicului. La sfârşitul fiecărei campanii sericicole de lucru, maestrele au primit o gratificaţie [2]. Şcoala „Regina Elisabeta Ţesătoarea” asigura examene finale la disciplinele specifice profesiei de ţesător: sericicultură, covoare, ţesut, filatură, tehnologie, cultura dudului şi vopsitorie.
Inițiativele și activitatea didactică a Adelei Chiru-Nanov erau cunoscute de contemporani, atelierul-școală pe care îl conducea fiind deseori vizitat și lucrările elevelor erau apreciate, așa cum s-a scris și în ziarul „Universul” la 6 decembrie 1908:
„…d-nele Eliza Greceanu, E. Sturdza şi d. Tzigara-Samurcaş, însoţiţi de d-na Zoe Râmniceanu, preşedinta societății „Ţesătoarea Regina Elisabeta“, au vizitat atelierele „Ţesătoarei" şi gogoşeria. Vizitatorii au admirat diferitele țesături de mătase, făcând şi câteva comenzi, şi au adus laude neobositei preşedintă d-na Zoe Râmniceanu si harnicelor conducătoare d-na Maria Slănescu şi d-na Adela Chiru-Nanov” [3].

De asemenea, Adela Chiru-Nanov a primit calificative pozitive de la inspectorii școlari, astfel într-un proces verbal [4] semnat de inspectoarea Elena Ionescu Varo, se menționa:
„În ziua de 24 iunie 1938 am asistat la examenul de absolvire al elevelor de la Şcoala „Regina Elisabeta Ţesătoarea” din Capitală. Elevele au fost foarte bine pregătite şi au dat răspunsuri foarte bune la studiile de: sericicultură, filatură, ţesut pânză, ţesut covoare, tehnologie, vopsitorie, educaţie casnică şi educaţia dudului. Lucrările practice expuse în expoziţia de fine de an, dovedesc că elevele au muncit mult şi cu folos, iar maestrele care au predat aceste cursuri dovedesc că au depus multă muncă şi interes la progresul elevelor. Se cuvine toată lauda d-nei Directoare A. Chiru Nanov, pentru munca fără preget ce o depune în conducerea acestei Şcoli, care a dat absolvente demne de toată lauda, care cu lucrările lor artistice au făcut fala industriei noastre casnice naţionale.”

Personalul școlii obișnuia să organizeze, de obicei la sfârșitul anului școlar, o expoziţie de covoare, cusături naţionale, pânzeturi, stofe, cea mai frumoasă lucrare fiind premiată (în bani). În calitate de profesoară la școala atelier Țesătoarea,Adela Chiru-Nanov s-a implicat constant în realizarea de expoziții cu țesăturile executate de elevele școlii, care au fost amintite și în presă. De exemplu, în ziarul „Dimineața”, din 28 iunie 1930, a apărut un articol despre școala Țesătoarea și directoarea ei, Adela Chiru Nanov, care au obținut medalia de aur la expoziția de la Barcelona:
Eri dimineaţă s’a deschis în localul şcoalei din str. Popa Lazăr No. 8 Obor expoziţia de fine de an a elevelor „Ţesătoarei”. Funcţionând sub auspiciile unui comitet prezidat de d-na Alex. G. Cantacuzino, şcoala „Ţesătoarea” are de scop răspândirea industriei covoarelor, scoarţelor, stofelor naţionale. În fiecare an, un număr de maestre pricepute absolvă cursurile acestei şcoale, mergând să îndrumeze la rândul lor în arta străveche a izvoadelor româneşti alte copile în diferite ateliere şi şcoli. Majoritatea elevelor fiind orfane de război, statul şi comuna se interesează în deaproape de mersul şcoalei, ale cărei produse sunt renumite. Astfel în expoziţia inaugurată eri, s’a remarcat mult marele progres şi inovaţiile introduse în ateliere de către harnica directoare d-na Adela Chiru-Nanov, care de atâţia ani conduce cu competinţă şcoala „Ţesătoarea”. Printre altele, revenirea la vopsirea lânei cu culori vegetale, luate numai din plante, asigură covoarelor lucrate în şcoală o trăinicia de nuanţe neîntrecută. Creşterea gogoşilor de mătase, filatul lor, pentru stofele de borangic expuse, se face tot în şcoală. Admirabile bucăţi după motive vechi şi după desene originale ale d.nei Nanov, în stil pur românesc, împodobesc pereţii celor patru săli ale expoziţiei, înconjurând diploma medaliei de aur obţinută de „Ţesătoarea“ la expoziţia din Barcelona, un imens covor oltenesc cu crenguţe şi minuscule pasări atrage privirile tuturor, De asemeni şi scoarţele basarabene cu ramuri de flori ce se înalţă pe fond închis. Carpete, poteci de diferite mărimi, covoare în karamaniu dovedesc tuturor câtă muncă şi sârguinţă depun elevele „Ţesătoarei”. La inaugurarea de eri a asistat un public ales, printre care am notat pe d-nele Berceanu, general Anastasiu, Sarmiza Alimăneşteanu, Nicolaide, G. Georgescu, d-rele Georgescu d-ra Bureţia, d-nele Arghir, Ghermănescu, Ciuceanu, pe d-nii Dan Berceanu, Cosma, director la primărie Marinescu, G. Dimitriu.

Model de covor realizat în cadrul școlii-atelier Ţesătoarea
(Sursa: ANR, SANIC, fond SONFR, dosar 454)

Adela Chiru-Nanov a participat constant la toate concursurile și expozițiile de cusături tradiţionale românești organizate de Țesătoarea în anii 1929-1938, la Casa Femeii, alături de alte femei din elita societății, precum Alexandrina Cantacuzino, Elena Perticari, Zefira Voiculescu, Vighy Berceanu, Ortansa Cosma, Sarmiza  Bilcescu Alimăneștianu, Cecilia Cuțescu Stork, Ana Lahovary, Zoe Rosetti Bălănescu, Elena Odobescu, Aretia Tătărescu şi domnii Alexandru Tzigara-Samurcaş, Anibal Teodorescu, C. Bozianu [5]. În procesul verbal semnat de participantele la ședința Țesătoarei din 1931 se poate vedea că a obținut premiul hors concours și semnătura ei.

Premiile la cel de-al treilea concurs de scoarțe al societății Țesătoarea și semnăturile participantelor la ședința din 26 aprilie 1931 (Sursa: ANR, SANIC, fond SONFR, dosar 439, f. 29v)

Un alt succes a fost obținut de Adela Chiru-Nanov prin expoziția de covoare a școlii „Regina Elisabeta Țesătoarea” din iunie 1935, prezentat și în ziarul „Viitorul”:
Duminică, 23 iunie, la orele 11 dimineaţa, se va deschide în str. Popa Lazăr Nr. 8, expoziţia de covoare şi ţesături româneşti a şcoalei „Ţesătoarea” de sub înaltul Patronaj al M. S. Regina Maria şi de sub conducerea d.nei Adela Chiru-Nanov.
A avut loc, la şcoala „Ţesătoarea” de sub preşedenția M. S. Regina Maria, deschiderea expoziţiei de covoare şi ţesături româneşti, în localul său din Str. Popa Lazăr Nr. 8. În patru săli spaţioase stau expuse: covoare olteneşti, munteneşti, basarabene, caramaniuri, lucrate cu multă îngrijire şi de un colorit minunat, odihnitor, colorit vegetal, stofe de mobilă, stofe pentru haine preoţeşti, perdele, diferite ţesături în borangic în 2—24 ițe, de o fineţe remarcabilă. Şcoala este condusă, cu multă pricepere, de d-na Adela Chiru-Nanov, care nu se mulţumeşte numai a dirija şcoala şi atelieriie, ci d-sa desenează, colorează vegetale, inventează modele, după cari ies  minunatele covoare. În expoziţie se mai pot vedea albumele de modele ale elevelor şi albumele speciale pentru ţesături și covoare executate cu artă, pentru combinarea estetică a culorilor. Şcoala „Ţesătoarea“ în internatul său, adăposteşte copile din toată tara, care capătă o îndrumare serioasă în arta industriei casnice, scoţând bune maestre, bune gospodine. Mai toate lucrările acestei expoziţii s’au reţinut de către adevăraţii amatori de artă românească. La inaugurare au luat parte d-nele Ana Lahovary, Zefira col. Voiculescu, Hortansia Cosma, membre în comitetul Societăţii „Tesătoarea“. (...) Asistenta a felicitat pe harnica directoare d-na Adela Chiru-Nanov. Expoziţia rămâne deschisă până la 30 iunie a. c. [6]

Și în revista „Neamul românesc” s-a scris despre expozițiile școlii Țesătoarea, de exemplu în numărul din 28 iunie 1936:
Eri, la. orele 1 după amiază, s’a deschis Expoziţia de sfârşit de an a şcoalei de ţesătorie „Regina Elisabeta” ,de sub înalta ocrotire şi direcţiune a M. S. Reginei Maria, în localul şcoalei din str. Popa Lazăr No. 8. Serbarea a început printr’o cuvântare a d-nei Adela Chiru Nanov, directoarea „Ţesătoarei”, care a arătat rostul şi însemnătatea acestei şcoli practice, din care au eşit atâtea harnice ţesătoare şi maestre de ţesătorie. Sunt expuse ţesături şi scoarţe, româneşti, cele mai multe după desenele originale álé d-nei Chiru-Nanov, admirate de toată lumea [7].
Despre serbarea de Crăciun la şcoala Ţesătoarea s-a scris în ziarul „Universul” la 3 ianuarie 1936 [8]. În articol era menționat corul elevelor, care a cântat colinde, d-nele Zefira col. Voiculescu, Ana Lahovary şi Hortansia Cosma din comitetul de conducere al şcolii, ajutate de d-na Adela Chiru Nanov, directoarea școlii, au împărţit daruri şi îmbrăcăminte la eleve. Şcoala era frumos împodobită cu covoare şi lucrări de ale elevelor. D-na Zefira col. Voiculescu a arătat meritele şcolii, ale directoarei, Adela Chiru-Nanov şi sacrificiile mari care se fac spre a se menţine.
Produsele acestei școli au fost promovate și de Liga naţională a femeilor române, care rezerva în expoziţiile sale un stand Ţesătoarei, de exemplu la cea din mai 1937, prezentată și în ziarul „Dimineața” [9]:  Dna Adela Chiru Nanov care conduce institutul de 25 de ani a ştiut să imprime pecetea unei şcoli de ţesătorie model, elevele căpătând bogate cunoştinţe... Liga naţională a femeilor române rezervând în expoziţia actuală un stand „Ţesătoarei”, a înlesnit celor mulţi să-şi dea seama cât de frumos se poate lucra în şcolile noastre. Se poate vedea aici un admirabil covor, executat de eleve după inspiraţia d-nei Nanov. Vopsit cu culori vegetale, se revine cu mult succes la iscusinţa femeilor noastre de altădată. D-na Adela Nanov este socotită ca una din cele mai mari cunoscătoare în domeniul ţesătoriei şi al vopsitului vegetal. La expoziţia din piaţa Brătianu şcoala mai expune alături de covoare basarabene şi olteneşti, ţesături de borangic, vesminte preoţeşti şi pentru mobile, croşetaturi etc. E o întrecere de lucruri frumoase şi trainice ce trebuesc văzute.

La 19 iunie 1938, şcoala „Regina Elisabeta Ţesătoarea” a SONFR, a deschis o nouă expoziție, cu participarea lui Grigore Trancu-Iaşi, fost ministru, ing. Ion Sterian, director general al învăţământului profesional, arhitect Popescu, delegatul primăriei sect. Negru și a delegaţilor ministerului educaţiei, ministerului industriei, ai primăriei Capitalei. Expoziţia a promovat diverse lucrări de artă tradiționale: covoare, carpete, stofe pentru costume preoţeşti, decorate toate într-un colorit minunat, în stil românesc pe regiuni, în care predomină oltenescul, în frunte cu stilul gorjan. Au fost expuse covoare artistic lucrate de pe modalele originale ale Adelei Chiru-Nanov, o scoarţă desen vechi și planşă de mare efect lucrată în culori executate de eleva Lucia Angelescu din clasa a V-a [10].

Articol despre expoziția școlii Țesătoarea, directoare Adela Chiru-Nanov, din iunie 1938
(„Universul”, Anul al 55-lea, nr. 168, miercuri, 22 iunie 1938)

Deocamdată, documentele arhivistice cunoscute nu ne dezvăluie și alte amănunte referitoare la munca, realizările și destinul Adelei Chiru-Nanov, dar ne bucurăm de abundența mărturiilor din presă și sperăm în continuarea cercetărilor.

Monica Negru
(nr. 12, decembrie 2023, anul XIII)

NOTE

1. Arhivele Naționale ale României (în continuare ANR), Serviciul Arhivelor Naționale Istorice Centrale (în continuare SANIC), fond Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române (în continuare SONFR), dosar 453, f. 48-50.
2. Ibidem.
3. „Universul”, An XXV, 6 decembrie 1908, p. 2.
4. ANR, SANIC, fond SONFR, dosar 453, f. 53.
5. Ibidem, dosar 439, f. 40, registru, manuscris.
6. „Viitorul”, An 27, nr. 8231, joi, 27 iunie 1935, p. 2.
7. „Neamul românesc”, Anul 31, nr. 139, duminică, 28 iunie 1936, p. 3.
8. „Universul”, An 53, nr. 2 bis, 3 ianuarie 1936, p. 4.
9. „Dimineața”, An 33, nr. 10.926, 24 mai 1937, p. 5.
10. „Dreptatea”, 21 iunie 1938; „Neamul Românesc”, Anul XXXIII, nr. 133, 22 iunie 1938, p. 1; „Universul”, Anul 55, nr. 170, 23 iunie 1938, p. 11.