Din scrierile și călătoriile Stelianei Ciortescu

Despre Steliana Ciortescu au mai rămas multe surse de descoperit și reamintit, fiindcă toate realizările ei au rămas uitate în arhive și biblioteci, atât cele din domeniul ei de specialitate, apicultura și horticultura, cât și activităţile ei ca membră a unor asociații feministe – Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române (SONFR), Consiliul Național al Femeilor Române, Liga drepturilor și datoriilor femeii, Societatea Teozofică din România, societatea Țăranca a văduvelor de război. Astfel, despre activitatea Stelianei Ciortescu, am scris în articolul Feminism, horticultură, apicultură: Steliana Ciortescu din aprilie 2024, că și-a îndeplinit rolul de lideră a comitetului parohial Cărămidarii de Jos al SONFR, s-au păstrat scrisori care evidențiază implicarea ei în organizarea unei școli de adulți [1], eforturile ei de a susține chiar financiar parohia pe care o conducea prin participarea la bazarurile SONFR (de exemplu, la bazarul din 12 decembrie 1911, când a vândut icoane) [2], prin vânzarea unei broșuri pe care o scrisese în 1911 - Monografia parohiei Cărămidarii de Jos [3].

În imagine, Steliana Ciortescu. (Sursa: ANR, fond familial Cantacuzino, dosar 176, f. 42)

Am arătat în acest articol contribuția Stelianei Ciortescu la deschiderea primei şcoli horticole de fete din România în Bucureşti (şoseaua Kiseleff,  Nr. 18), în 1923 [4]. Scopul şcolii era de a înlesni fetelor învăţământul ştiinţific al grădinăritului, spre a fi bune lucrătoare şi maestre horticole. Învăţământul dura trei ani şi un an de practică, iar înscrierile se făceau la direcţia şcolii, la Steliana Ciortescu, şoseaua Kiseleff, nr. 18 [5]. În anii 1923-1925, această școală a funcționat sub conducerea Stelianei Ciortescu, ulterior, posibil în urma unor divergențe, au fost alte directoare: Elena Nanu-Pașcanu, Alexandra Rotică.
În calitate de membră a mai multor asociații feministe, Steliana Ciortescu a participat la numeroase adunări și congrese, în diferite localități din țară, unde a propus soluții educative și economice pentru îmbunătățirea vieții femeilor din mediul rural. De exemplu, la 9 septembrie 1934 a fost prezentă la congresul „Uniunii Femeilor Române” de la Chișinău, unde a vorbit despre educaţia profesională agricolă, necesitatea deschiderii unor şcoli inferioare de agricultură pentru fetele de săteni.
Din scrierile Stelianei Ciortescu, în unele biblioteci s-a mai păstrat lucrarea: Sat model județean de cultură rurală [6], de asemenea articole publicate în reviste de specialitate: „România apicolă” (1928-1931): Iubiți albinăritul, Iubite stupar, O poveste interesantă pentru noi toți, Un exemplu frumos, Cursurile practice de albinărit ale Societății Centrale de Apicultură, în „Revista horticolă” (1932): Prima școală de horticultură pentru fete din România, O surpriză plăcută a timpului, în „Propășirea agriculturii” din anii 1933-1935: Cuvânt de salutare, Selecționarea semințelor îndumnezeite, Viața și inteligența sunt fenomenele luminii creatoare, Bradul, Ce facem cu producția noastră meliferă?, Albine umane, Școli agricole pentru fete, Adevărata valoare a pământului, Examenul absolvenților școlilor de gr. I și II, Mierea, Egiptul, Spre expoziția din New York, Spiritul grădinăresc, ș.a., în „Horticultura românească” (1941): Grădina botanică din Lisabona [7].
Nu s-au identificat încă date referitoare la educația Stelianei Ciortescu, dar sursele menționate evidențiază că era educată, cunoștea limba franceză, a tradus articole despre horticultură [8]. În scrierile ei, Steliana Ciortescu menționează interesul pentru cursuri de agricultură, horticultură, apicultură, dar în țară nu exista o școală de horticultură pentru fete, astfel în 1904 s-a înscris la școala Fontenay-aux-Roses [9] din Franța. În 1918 a fost admisă la Școala Horticolă comunală de băieți Grozăvești din București, cu practică de trei ani la Charles Faraudo, președintele Societății de horticultură, apoi la Ospiciul Central [10], a fost admisă la examen, pe care l-a promovat și a primit diplomă. În Monitorul Oficial din 8 martie 1924, este menționată ca învățătoare la Lucăcești, alte surse o prezintă cu meseria de horticultoare (cu diplomă) la ospiciul Mărcuța, la Școala Horticolă de Fete din București [11]. Multe din scrierile Stelianei Ciortescu sunt închinate muncii și pasiunii ei spre apicultură:

4/18 noiembrie 1927, București. Articolul „Iubiți albinăritul” al Stelianei Ciortescu
în 2. România apicolă, An III, nr. 1, 1 ianuarie, 1928, p. 10

Din pasiune, dar și din motive profesionale, Steliana Ciortescu a călătorit mult prin țară – a și scris despre impresiile și informațiile obținute la Sighișoara [12] sau la Săliștea [13]

Octombrie 1935, București. Articolul „Săliștea”  publicat de Steliana Ciortescu
în revista „Propasirea agriculturii”, An VI, nr. 69, p. 15

Steliana Ciortescu a călătorit mult și în străinătate, în Franța, Egipt, Portugalia, SUA, India, conform scrierilor ei publicate în revistele „Horticultura românească”, „Propășirea agriculturii”. În Franța a frecventat cursuri de horticultură (în 1904 s-a înscris la școala Fontenay-aux-Roses), în timp ce în India a călătorit cu Fanny Seculici (Bucura Dumbravă), președinta Societății Teozofice din România și a participat la congresul teozofilor de la Adyar - Madras, în decembrie 1925 [14].
Un articol interesant, cu fotografii personale, a scris Steliana Ciortescu despre călătoria sa în Egipt tot în revista „Propăşirea agriculturii”, An X, nr. 108-109, ianuarie-februarie 1939:

În 1939, Steliana Ciortescu a călătorit și spre SUA, cu intenția de a participa la Expoziția Națională din 3 august – 12 septembrie de la New York [15]. A călătorit pe ruta Constanța-Pireus-Lisabona-New-York și a făcut escală la Lisabona, unde a vizitat grădina botanică, care a impresionat-o și a descris-o profesional. În acest context, ea amintește:

Articolul Stelianei Ciortescu despre grădina botanică din Lisabona,
în revista „Horticultara Românească”, An 21, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1941, p. 111-113

Toate aceste materiale prezintă câteva din realizările Stelianei Ciortescu, o persoană educată, considerată prima femeie horticultoare cu diplomă din România, care a contribuit la înființarea de școli, cursuri de apicultură, organizarea de expoziții, a călătorit prin toată lumea și care merită să aibă o pagină din istoria românilor.

Monica Negru
(nr. 9, septembrie 2024, anul XIV)

NOTE

1. ANR, fond SONFR, dosar 570, f. 235 f., v., manuscris.
2. „Universul”, An XXIX, nr. 341, 12 decembrie 1911, luni, p. 5.
3. ANR, fond SONFR, dosar 565, ff. 17, 20, manuscris.
4. ANR, fond familial Cantacuzino, dosar 176, f. 35-37.
5. „Glasul Bucovinei” nr. 1470, 8 februarie 1924, p. 3.
6. Steliana Ciortescu, Sat model județean de cultură rurală, București, Editura Tipografia I. N. Copuzeanu, 1931.
7. La Biblioteca Academiei Române se păstrează publicațiile „Revista horticolă”, decembrie 1932, „Horticultura românească”, septembrie-octombrie 1941, „România Apicolă” 1928-1931 și „Propășirea agriculturii” mai multe numere din anii 1933-1941 cu articolele Stelianei Ciortescu.
8. Articolul Societatea națională de horticultură din Paris,în „Propășirea agriculturii”, An IV, nr. 46, noiembrie 1933, pp. 5-6.
9. „Propășirea agriculturii”, An VI, nr. 65, iunie 1935, pp. 15-16, An XII, nr. 6-9, iunie-sept. 1941; „Dimineața”, An XLVII, nr. 31, vineri, 8 februarie 1929, p. 8. Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, de lângă Paris, a fost înființată prin decret regal în 1922, cu Nicolae Iorga la direcție. În cadrul acesteia, până în 1946, au activat ca bursieri/cercetători Scarlat Lambrino, Constantin C. Giurescu ș.a.
10. Steliana Ciortescu, op. cit., p. 11.
11. Steliana Ciortescu menționează și înscrierea sa ca elevă voluntară la Crucea Roșie și examenul din 3 iunie 1931, în „România apicolă”, An VI, nr. 7, 1 iulie 1931, p. 114;
12. „Propășirea agriculturii”, An VIII, nr. 93, octombrie 1937, p. 9.
13. „Propășirea agriculturii”, An VI, nr. 69, octombrie 1935, p. 15.
14. Fanny Seculici - Bucura Dumbravă, Pe drumurile Indiei, cele din urmă pagini, ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Constantina Raveca Buleu, Editura Limes, 2016, p. 60; Steliana Ciortescu, op. cit., p. 29.
15. „Propășirea agriculturii”, An XI, nr. 120-122, ianuarie-martie 1940, p. 8.