Conferința IFSGen II/2024

IFSGen-Rețeaua pentru cercetarea istoriei femeilor și promovarea studiilor de gen în spațiul românesc a organizat în zilele de 5-6 decembrie 2024 o nouă conferință online, după cea din decembrie 2023: „Perspective diacronice asupra condiției femeilor din spațiul european: imagine, reprezentare și realitate”. Ediția din acest an a reunit 50 de specialiști din universități, muzee, biblioteci, arhive, institute și centre de cercetare din România și din străinătate.
Rețeaua IFSGen este rezultatul unui parteneriat încheiat în anul 2022 între Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” (UMFST) din Târgu Mureș, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prin Direcția Patrimoniu Cultural Universitar (DPCU) și Centrul de Cercetare pentru Identități Teritoriale și Dezvoltare (ITD) din cadrul Facultății de Geografie, și Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca. Din comitetul de organizare al conferinței au făcut parte: conf. univ. dr. Georgeta Fodor, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, cercet. șt. II dr. Daniela Deteșan, Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj Napoca, dr. Claudia Septimia Sabău, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Direcția Patrimoniu Cultural Universitar (Muzeul de Istorie a Universității Babeș-Bolyai).
Invitata specială a conferinței a fost Maria Bucur, prof. univ. dr. Catedra John W. Hill de Istoria Estului Europei, Departamentul de Istorie, Indiana University, Bloomington, SUA.
Joi, 5 decembrie 2024, ora 9.00, a avut loc deschiderea conferinței cu cuvântări de bun-venit susținute de organizatoarele evenimentului: Georgeta Fodor, Daniela Deteșan și Claudia Septimia Sabău. Conferința a fost organizată pe 11 secțiuni, iar dezbaterile s-au stabilit la încheierea lucrărilor fiecărei secțiuni.
Au început apoi lucrările conferinței, prima secțiune fiind: Educația, instrucția și viața școlară a fetelor din spațiul românesc (sec. XIX-XX), iar moderatoare: Daniela Deteșan și Claudia Septimia Sabău.
Cătălina Mihalache, cercet. șt. I dr. Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, a deschis prezentările cu comunicarea:  Profesoarele. Repere biografice si memorialistice. Cercetătoarea a subliniat că „profesoarele” sunt personaje nou apărute ale secolului XIX, devenite apoi majoritare, ale școlilor din secolul următor. A accentuat lipsa sau dificultatea descoperirii surselor istorice despre educatoarele din România.

Cristina Gudin, conf. univ. dr. la Universitatea din București, Facultatea de Istorie, a trimis o înregistrare cu lucrarea sa: Perspective diacronice privind prezențele feminine din învățământul primar public din București în perioada 1864-1900.
Sorana Bițu, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, a prezentat cu un Power point Aspecte din activitatea Școlii civile superioare de fete cu internat a Asociațiunii. Acuzații de agresiune sexuală și comportament inadecvat la adresa conducerii instituției. Referenta a comentat o serie de documente de arhivă, păstrate în fondul Școlii civile de fete a Asociațiunii, care relevă existența unui conflict, apărut în anul 1918, între fosta directoare a Internatului, Valeria Greavu, și directorul Școlii, reputatul intelectual Vasile Bologa. Într-o serie de scrisori adresate Comitetului central al Astrei cele două părți lansează acuzații grave, de agresiune sexuală, pe de o parte, și de atac nejustificat și idei delirante, pe de altă parte.
Daniela Deteșan a susținut comunicarea: „Mai întâi e școala și apoi distracțiile”. Activități extrașcolare la Liceul de fete „Regina Maria” din Cluj (1919-1924). Pe baza documentelor de arhivă, anuare școlare și presa vremii, cercetătoarea a prezentat diverse activități extrașcolare desfășurate de elevele liceului „Regina Maria” din Cluj în primii ani după Unire. Ele se asociază cu evenimente de tipul unor vizite ocazionale la muzee, Teatru, Operă, Grădina Botanică, excursii școlare sau participări periodice la cluburi și societăți de lectură, șezători literare, serbări naționale, concursuri școlare. Cercetează în ce măsură dinamica extrașcolară a inclus activități și practici specifice educației feminine și dacă acestea au influențat randamentul și reușita școlară, creativitatea, competențele academice, sociale, naționale și culturale.
Georgeta Fodor, principala coordonatoare a conferinței, a prezentat un material deosebit despre: Oferte și oportunități școlare: aspect din Istoria „Liceului francez de fete din Târgu Mureș” 1925-1931. A subliniat importanța Liceului Unirea și apoi, din 1923, a Școlii Comerciale Superioare Mixte, a școlilor maghiare, a unui Liceu francez de fete pentru populația școlară feminină românească din Târgu Mureș și zonele limitrofe.
După o scurtă pauză de cafea s-a desfășurat secțiunea: Prezențe feminine în mediul universitar și în societatea clujeană, moderată de Cecilia Cârja, cercet. șt. II dr.,  și Ioana-Mihaela Bonda, cercet. șt. II dr. (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Direcția Patrimoniu Cultural Universitar - Muzeul de Istorie a Universității).
Cecilia Cârja a descris, cu ajutorul unei frumoase aplicații powerpoint, educația, realizările și viața  doctoriței Astra Călugăreanu la Cluj, București și Cernăuți. Ioana-Mihaela Bondaa continuat prezentările evidențiind Contribuția femeilor la dezvoltarea învățământului medical universitar din Cluj în perioada interbelică, iar Ana-Maria Stan, cercet. șt. II dr. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Direcția Patrimoniu Cultural Universitar (Muzeul de Istorie a Universității Babeș-Bolyai) a prezentat-o pe Eliza Constantinescu-Bagdat, una dintre primele femei profesoare din învățământul superior românesc al perioadei interbelice.
După pauza de masă, s-au deschis lucrările secțiunii Feminism și inițiative feminine de emancipare, moderatoarele fiind: Georgeta Fodor și Zsuzsa Bokor, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj-Napoca.
Alin Ciupală, prof. univ. dr. Universitatea din București, Facultatea de Istorie a prezentat un studiu relevant: Feminism(e) în România de la Unirea Principatelor la Primul Război Mondial. Profesorul a argumentat diferitele tipuri de feminism interbelic (liberal, conservator-tradiționalist, socialist) pe care cercetările aplicate asupra surselor primare de epocă le pun în evidență și cum se regăsesc în spațiul românesc în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Despre Mișcarea feministă. Reuniunea Femeilor Române din Arad la cumpăna veacurilor XIX-XX a vorbit Felicia Aneta Oarcea, Complexul Muzeal Arad, iar Delia Bălăican, Biblioteca Academiei Române din București, a prezentat una din realizările feministei Calipso Botez:înființarea Școlii de secretare.
Nouă țară, noi roluri feminine, noi discursuri – Activitatea organizațiilor feminine în perioada interbelică a fost comunicarea Zsuzsei Bokor. Cercetătoarea a vorbit despre diverse tipuri de organizații de femei maghiare din perioada interbelică, de la mici asociații filantropice și religioase, până la cea mai mare organizație de acest gen: Secretariatul Central al Femeilor de Minoritate Maghiară din România. După Primul Război Mondial, organizațiile de femei maghiare din Transilvania au continuat să se implice în activități filantropice, de asistență socială și de protecție a copiilor și a mamelor. Însă, pe lângă acestea, activismul femeilor și-a asumat noi roluri politice.
Sesiunea a continuat cu secțiunea Personalități feminine remarcabile, moderatoare fiind Claudia Florentina Dobre, cercet. șt. III dr. Institutul de Istorie „N. Iorga și Ramona Caramelea, cercet. șt. III dr. Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” din București. Ramona Caramelea a prezentat documente și imagini despre arhitecta Virginia Haret (Andreescu), Claudia Florentina Dobre a descris Represiune la feminin: cazul exemplar al Lotului Francez, .
Pompiliu-Nicolae Constantin, lect. dr. Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport din București, a prezentat un material Power point relevant privind Biografia lui Lenke Ziszovits-Popper, cea mai frumoasă jucătoare de tenis din România interbelică. Născută în 1909, la Petroșani, într-o familie de etnici evrei, ea a cunoscut gloria sportivă reprezentând Clubul Atletic Oradea. Lenke Ziszovits-Popper a câștigat cinci titluri de campioană națională a României la tenis, în 1930, 1931, 1932, 1933 și 1938. În ciuda circumstanțelor dificile ale perioadei interbelice, care a fost marcată de antisemitism, Lenke Ziszovits-Popper a participat activ la activitățile comunității evreiești și a obținut o victorie sportivă cu valoare simbolică prin câștigarea unui turneu de tenis în Germania nazistă. După ce Transilvania de Nord a fost anexată de Ungaria, Lenke Ziszovits-Popper a fost forțată să își înceteze activitatea sportivă, a ajuns în ghetoul din Oradea, apoi la Auschwitz, unde a fost gazată alături de fiica ei. Moartea ei, coroborată cu instaurarea unui regim comunist pentru care tenisul era un sport burghez, a făcut ca biografia sportivei să fie uitată.

Alte comunicări interesante – Ștefania Mărăcineanu. Știința ei a adus ploaia, nu și Nobelul și Traducătoare în istorie, istoria traducătoarelor: ramificații disciplinare vs. direcții de cercetare – au fost prezentate de George Dumitrescu, Universitatea din București, Facultatea de Științe Politice, respectiv Iulia Cosma, Universitatea din Padova.
Secțiunea Dialoguri interdisciplinare: prezențe ale femeilor în artă a fost coordonată de Claudia Bonța, muzeograf IA la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca și Voica Pușcașiu, lect. dr. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie.
Claudia Bonța a descris cu o aplicație Power point Femei emblematice în gravuri de secol XIX. Studiu de caz – personaje istorice feminine maghiare reprezentative. Autoarea a ales îndeosebi femei în poziții de putere – regine, principese, soții și mame ale unor lideri remarcabili, femei nobile, fiice și soții de luptători care s-au remarcat prin acțiunile lor politice, militare, caritabile, ori culturale. Portretele sunt îngrijit redate însă în ceea ce privește veridicitatea, imaginile sunt profund tributare epocii romantice și deseori, în lipsa portretelor reale ale acestor femei remarcabile, se apelează la portrete fanteziste, rodul imaginației artiștilor romantici din secolul XIX.
Pionere ale picturii naționale sud-est europene: Elene Polihroniade și Katarina Ivanović a fost studiul realizat de Sergiu-Marius Man, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Reprezentări feminine în monumentele publice din România de Voica Pușcașiu, iar Asociația Femeilor Pictore și Sculptore: reverberații în sfera expozițională din România secolului XX și început de secol XXI de Cristina Zaha, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie.
La sfârșitul fiecărei secțiuni au avut loc discuții, s-au formulat întrebări, sugestii, s-au menționat diverse informații sau surse, s-au stabilit și unele colaborări științifice.
Vineri, 6 decembrie 2024, la ora 9.00 s-au deschis lucrările în limba engleză ale secțiunii: Roluri și reprezentări ale femeilor în preistorie și antichitate / Roles and representation of women in prehistory and antiquity), moderată de Georgeta Fodor și Annamaria Paszint, cercet. șt. III Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, Institute for Mediteraneean Studies, FORTH.  
Au susținut comunicări în limba engleză: Alina Gheorghe, Muzeul Banatului Montan, Reșița(Reprezentări feminine în plastica antropomorfă vinčiană din Banatul Montan / Female representation in the vinčentian anthropomorphic plastic from Banat), Milioritsa Sofiana, Psychotherapist/Independent researcher (Female narratives in the Greek ancient drama Troades by Euripides: female grief and despair in times of adversity), Annamaria Paszint, Psychotherapist/Independent researcher, Sclave și liberte în Moesia Inferior - sec. I – III p. Chr. / Female slaves and freedwomen in Moesia Inferior - 1st-3rd centuries AD.
La ora 10.00 au început lucrările secțiunii Viața cotidiană a femeilor: între preocupări și provocări, moderatoare fiind Ligia Boldea, cercetător științific II independent și Daniela Deteșan.
Cercetătoarea Ligia Boldea a analizat Căsătoria în mediul nobiliar din comitatele Banatului medieval (1300-1450), Tatiana Scurtu, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gh. Șincai” din Târgu Mureș a descris Condiția femeii din comunitățile românești ale scaunului Trei Scaune în secolul al XVIII-lea, iar Andrei Mic, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a comentat imagini cu Reprezentări ale femeii orientale moderne ilustrate în presa românească din Transilvania (1848-1918). Lucrările secțiunii s-au încheiat cu comunicarea: Școala Doctorală „Istorie. Civilizație. Cultură” Antreprenoriatul feminin în comerțul vestimentar din Reșița interbelică susținută de Minodora Damian, Muzeul Banatului Montan Reșița.
Următoarea secțiune Ego-documente la feminin, a fost moderată de Andrea Feher, lect. dr. la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie, și Elena Bărbulescu, Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române din Cluj-Napoca. Andrea Feher a prezentat studiul: „Și mă refer acum la niște doamne, niște curve celebre din Transilvania.” Reprezentarea infidelității feminine în ego-documetele transilvănene din secolul al XVIII-lea.
Femeia emancipată dintr-o perspectivă masculină: Emma Teleki în jurnalele contelui Lajos Gyulay a fost comunicarea Antoniei Zan, doctorandă la Școala Doctorală „Istorie. Civilizație. Cultură”, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Autoarea a menționat sursa documentară: jurnalele contelui Lajos Gyulay, 140 de volume, baza fiind trei din aceste caiete: Tricolorul transilvănean, Bégéel și Paris. Acestea ne oferă oportunitatea de a o cunoaște, dintr-o perspectivă masculină, pe celebra femeie patriotă, călătoare, artistă și scriitoare emancipată din aristocrație, contesa Emma Teleki.

Agota Kadar, doctorandă la Școala Doctorală „Istorie. Civilizație. Cultură”, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, a susținut prelegerea: Permanența memoriei în moștenirea scrisă a pictoriței Adeline Madarász. Autoarea a prezentat temele cotidiene din manuscrisele pictoriței Adeline Madarász (1871-1962), care constituie o parte din patrimoniul pictorial Madarász, aflat în grija Casei culturale Csokonai din Budapesta.
La ora 14.00 au început lucrările secțiunii Vocea femeilor în memorii, scrisori, jurnale și confesiuni, moderatoare fiind Andrea Feher și Elena Bărbulescu.
Subsemnata am deschis secțiunea prezentând cu documente și imagini powerpoint studiul: Memorii și scrisori despre femei călătoare. Am menționat pe Severa Novian-Sihleanu și Smaranda Gheorghiu (Maica Smara), care în 1897, respectiv în 1902 au ajuns până la Polul Nord, iar Fanny Seculici (Bucura Dumbravă) a explorat Munții Carpați, a fondat societatea de turism „Hanul drumeților” la Sinaia, iar în 1925 a ajuns în India. Smaranda Gheorghiu a vizitat Italia, Franța, Elveția, Germania, Danemarca, Suedia, Norvegia, Cehoslovacia, Polonia și a povestit despre aceste voiajuri în conferințe. Severa Novian-Sihleanu și-a continuat drumețiile și după 60 de ani, de exemplu, în 1934 a făcut o călătorie în jurul lumii. Despre aceste călătorii, autoarele au scris în memoriile lor, au publicat articole în presă, au întreținut o amplă corespondență cu autoritățile, familia, prietenii. Toate aceste mărturii despre idealurile, activitățile și realizările unor femei pasionate de drumeții, păstrate în arhive și biblioteci, ar trebui publicate și cunoscute.

Alexandrina Cantacuzino și Ecaterina Cerkez în SUA – ANR, fond Familial Cantacuzino, dosar 282, f. 6

„Eram mutilată acolo unde orice femeie își plasează «avantajele”. Ipostaze ale identității devastate în confesiunile bolnavelor de cancer a fost comunicarea Emanuelei Ilie, conf. dr. la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar despre Incursiuni în memorialistica de călătorie a scriitoarelor scandinave. Fredrika Bremer, Eva Dickson, Karen Blixen a vorbit Raluca Boboc, lect. dr. la Universitatea din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine.
Elena Bărbulescu a finalizat lucrările acestei secțiuni cu comunicarea: În intimitatea unui jurnal. Rolul femeilor la turnura secolelor XIX-XX. Referenta a comentat informațiile legate de rolul femeii din jurnalul unui cărturar foarte cunoscut: etnologul Artur Gorovei.
După pauza de masă, au început lucrările secțiunii Istoria femeilor în surse inedite de cercetare și în presă, moderată de Luminița Dumănescu, cercet. șt. II Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Claudia Septimia Sabău.  
Despre Povești de pe patul de spital: femei internate la Spitalul Carolina din Cluj în 1877 a vorbit Luminița Dumănescu. Cercetătoarea a remarcat că în literatura istorică, femeia-pacientă este puțin valorificată, iar studiul său propune o analiză socio-istorică a eșantionului celor peste 700 de paciente din acest spital, o istorie a spitalizării în spațiul românesc.
Claudia Septimia Sabăua povestit despre „Un mare proces la Cluj” în anul 1936. Cazul Viorica Pintiliescu-Buntică, care a implicat numeroase personalități din elita locală, a fost intens mediatizat și urmărit de opinia publică, oferindu-ne o perspectivă complexă asupra societății clujene a vremii.
Fabricând o nouă identitate politică: Femeile turcești și tătare între anii 1948-1960. Un studiu de caz - Săteanca, Femeia și Dobrogea nouă a fost materialul prezentat de Manuela Marin, asistent de cercetare Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca.
Între orele 16.10 – 17.00 a avut loc o prelegere în plen susținută de invitata specială Maria Bucur, prof. univ. dr. Catedra John W. Hill de Istoria Estului Europei, Departamentul de Istorie, Bloomington, Indiana University, SUA: Fascism și Feminism: Trecut, Prezent, Viitor? Maria Bucur și-a rezumat prelegerea astfel: „Într-un moment de mare incertitudine în privința viitorului democrației, conferința mea se apleacă către modalitățile în care feminismul și fascismul au operat în tandem și nu în opoziție, și reflectez asupra semnificației acestor relații pentru istoricele de gen si gânditoarele feministe ca mine. Voi examina aspecte ale feminismului interbelic în România care s-au conectat cu fascismul și voi compara aceste elemente cu feminismul și fascismul în alte state interbelice. Îmi voi orienta privirea apoi către momentul în care trăim și lecțiile pe care poate că le vom învăța din acest trecut pentru viitor”.

Ultima secțiune a conferinței Perspective de gen asupra condiției femeilor din România a fost coordonată de Oana-Ramona Ilovan, conf. dr. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie şi Centrul de Cercetare pentru Identităţi Teritoriale şi Dezvoltare.  
Participanții și comunicările lor au fost: Oana-Ramona Ilovan - Meritocrație și favoritism în mediul academic din România. Ce spun femeile, Andreea Voina, Reka Geambașu, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca – Fete și femei în STEM: Experiența educațională a studentelor din domenii STEM, Sorina Voiculescu, Universitatea de Vest din Timișoara– Atotputernicul fotbal și discriminarea de gen în România, Florentina-Cristina Merciu, Universitatea din București. Facultatea de Geografie - (Re)denumirea străzilor din București după numele unor personalități feminine remarcabile: context politic şi cultural și Istrate Marinela, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Departamentul de Geografie - Disparități de gen pe piața muncii din România.
Conferința IFSGen „Perspective diacronice asupra condiției femeilor din spațiul european: imagine, reprezentare și realitate” s-a încheiat în seara zilei de 6 decembrie, după două zile de maraton continuu de prezentări studii despre femei profesoare, scriitoare, avocate, doctorițe, pictorițe, atlete, anticomuniste, călătoare, care au marcat istoria națională.

Monica Negru
(nr. 1, ianuarie 2025, anul XV)