Expoziția „Orașul scriitoarelor. Peisaj urban în literatura scrisă de femei”

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) a organizat miercuri, 15 ianuarie 2025, la ora 18.00, vernisajul expoziției „Orașul scriitoarelor. Peisaj urban în literatura scrisă de femei”, în colaborare cu Arhivele Naționale ale României (ANR), la sediul din București, Calea Griviței nr. 64-66, sălile Al. Oprea și P. Creția. Astfel, chiar de Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie, când s-au împlinit 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, MNLR propunea un eveniment de impact pentru a celebra această zi, cunoașterea unei alte fețe a culturii noastre și anume pe cea a unor scriitoare valoroase, dar aproape de tot uitate în manualele școlare, în muzee sau în istoriile critice.
Expoziția „Orașul scriitoarelor. Peisaj urban în literatura scrisă de femei” propune publicului un exercițiu de recuperare a operelor și biografiilor unor scriitoare active în perioada interbelică: Hortensia Papadat-Bengescu, Mărgărita Miller-Verghy, Bucura Dumbravă, Aida Vrioni, Natalia Negru, Alice Voinescu, Martha Bibescu, Ticu Archip, Zoe Verbiceanu, Henriette Yvonne Stahl, Sanda Movilă, Cella Serghi, Lucia Demetrius, Ioana Postelnicu, Anișoara Odeanu, Sorana Gurian, Maria Banuș, Jeni Acterian.
Expoziția valorifică documente originale din patrimoniul MNLR și ANR (manuscrise, scrisori, cărți poștale, acte, fotografii, cărți, reviste, obiecte).
Organizatorii au realizat două proiecții care recrează atmosfera din Bucureștiul interbelic, vizual și sonor: vizitatorul va păși de-a lungul unei străzi a scriitoarelor și va asculta sunetele orașului, zgomotul orașului... Un tramvai în mișcare, tramvai de epocă cu trei vagoane, iar la geam ele, scriitoarele.

Culoarul cu imagini și sunete din Bucureștiul interbelic

Părăsind culoarul ajungi in Sala Mare, în sufragerie. Scriitoarele, de două ori câte nouă, dispuse pe pereții adiacenți (scurți) pe toată înălțimea acestora, în față, masa, pe ea 18 „foi” a câte 4 pagini, „foi” precum ale ziarelor de epocă, imagini cu scrisori și fragmente, rânduri despre oraș, adunate într-o metaforică „revistă a scriitoarelor”, recreată vizual de echipa de arhitecți de la Zeppelin. „Revista Scriitoarelor” a fost nucleul expoziției, cele 18 reviste pentru fiecare autoare se pot atinge și răsfoi; există și o tiparniță care poate fi manevrată de vizitatori, care obțin astfel afișul expoziției. Pentru prima dată într-un discurs expozițional, literatura și biografia acestor autoare sunt puse în legătură cu spațiul citadin, astfel configurându-se o întreagă rețea de relații, ce scot la iveală semnificații suplimentare, care dau seamă de relevanța literară a unor opere aflate în așteptarea unei necesare reevaluări. Spirite ale modernității, autoarele sunt niște citadine – în dubla dimensiune a biografiei și creației, contribuind la ceea ce critica literară a numit citadinizarea literaturii. Scriitoarele și personajele lor locuiesc în oraș, se plimbă pe marile bulevarde, prin parcuri, trec prin cafenele și alte locuri ale boemei, intră în librării, cinematografe, expoziții, redacții de reviste, teatre, cenacluri, școli, licee sau universități. Astfel, imaginea orașului modern, în toate straturile sale, de la periferie la centru, se regăsește deopotrivă în biografie și literatură, iar un proces al evoluției urbane devine evident.

Sala expoziției cu masa pe care sunt „reviste” cu biografiile, citatele și fotografiile celor 18 scriitoare

De exemplu, „revista” Aidei Vrioni este formată din actul de naștere, pagini din „Buletinul Consiliului Național al Femeilor Române” (a fost membră și a condus secțiunea Litere) și „Revista Scriitoarelor și Scriitorilor Români” (editoare și directoare a revistei în perioada 1928-1944), legitimațiile ei de membră a Societății Scriitorilor Români, fotografie cu scriitoarea la Poiana Brașov, toate documentele fiind păstrate la ANR. Sunt integrate și note biografice, respectiv informații despre adresele ei din București, Sinaia.

„Revista” Aidei Vrioni

Expoziția cuprinde și trei hărți: o reprezentare a Bucureștiului ficțional și a celui real, o hartă a corespondenței scriitoarelor, ce arată orașele către care pleacă și din care se întorc scrisorile lor. Hărțile sunt deosebit de relevante pentru că oferă informații despre viața, relațiile, obiectivele și activitatea scriitoarelor.

Harta Bucureștiului ficțional și a celui real

O hartă separată este cu locurile reprezentative din literatura Hortensiei Papadat-Bengescu, considerată creatoarea romanului citadin modern. Sub această hartă, au fost așezate scrisori, cărți poștale ale scriitoarelor, distribuite pe orașe din toată țara unde au trăit și au scris aceste femei, de exemplu cele trimise de la Azuga, în 1906, de Natalia Negru către Șt. O. Iosif, din Calafat, în 1922, de Elena Farago, către Constanța Marino-Moscu, în 1923, de la Zoe Verbiceanu către Mihail Dragomirescu, din Techirghiol în 1927, de la Sanda Movilă și Felix Aderca către Ion Barbu, din Văratec, în 1928, de Constanța Marino-Moscu către Aida Vrioni, din Mogoșoaia, în 1933, de Martha Bibescu către Adrian Maniu și de la Posada, în 1937, de Martha Bibescu către Mihail Sadoveanu, din Lugoj, în 1939, de Anișoara Odeanu către Lucian Blaga, din Herculane, în 1941, de Zoe Verbiceanu către Octav Șuluțiu, din Bacău, în 1952, de Lucia Demetrius către Aida Vrioni, din Tecuci, în 1961, de Natalia Negru către Perpessicius, din Sinaia, în 1971, de Maria Banuș către Bacski Gyorgy ș.a.
Mai multe scrisori, care s-au păstrat până în zilele noastre, au fost trimise de scriitoare din București: în 1911, de Natalia Negru către Șt. O. Iosif, în 1914, de Bucura Dumbrava către Gala Galaction,  în 1935, de Mărgărita Miller-Vergy către Martha Bibescu, în 1939, de Ioana Postelnicu către Vladimir Streinu, în 1938, de Sanda Movilă către Octav Șuluțiu.
Totodată, organizatorii au scos la lumină mai multe scrisori ale Hortensiei Papadat-Bengescu: în 1909, de la Turnu-Măgurele, către Constanța Marino-Moscu, de la Focșani, în 1916, către Cezar Stoika, de la Bușteni lui Camil Petrescu, de la Brașov, în 1940, către L. Dauș, de la București, în 1942 către I. Nenițoiu.
Reîntorși în pasaj, în sala din stânga holului, vizitatorii pot intra într-o cameră-cafenea: pe perete un fragment din muzica de jazz a perioadei, câteva măsuțe pe care sunt așezate cu grijă, la vedere, obiecte: un patefon, o mașină de scris a timpului, o pereche de ochelari și... cărți, cărțile lor, reeditări din diverse perioade – care pot fii răsfoite, citite – o rochie a timpului așezată pe un trup de „manechin”.

Camera-cafenea cu cărți ale scriitoarelor și piese din anii interbelici

La vernisajul expoziției au fost invitați să ia cuvântul: Ioan Cristescu – coordonatorul proiectului, directorul Muzeului Literaturii Române, Andreea Răsuceanu – curatorul expoziției, Alina Pavelescu – director adjunct al Arhivelor Naționale ale României, Carmen Mușat – critic literar, Bianca Cernat – istoric și Constantin Goagea – directorul Zeppelin Design, specializat în proiectarea designului de expoziții. În discursurile lor au menționat obiectivele, activitățile, problemele întâmpinate și realizările obținute în perioada de concepere a acestei expoziții.
La vernisajul acestei expoziții au fost invitați arhiviștii Laura Dumitru, Elena Mușat, Ștefania Grigorie și subsemnata, care, împreună cu Alina Pavelescu, au contribuit la realizarea expoziției cu numeroase și variate documente ale scriitoarelor (certificate, fragmente din lucrările, scrisori, cărți poștale, fotografii din București, Cluj și alte orașe), cu note biografice. De asemenea, au participat la vernisaj și au vizitat expoziția numeroși invitați, de toate vârstele, mulți tineri care au răsfoit revistele și cărțile expuse.            

Ioan Cristescu, Andreea Răsuceanu, Alina Pavelescu, Carmen Mușat, Constantin Goagea și Cristian Anița, directorul ANR

„Orașul scriitoarelor. Peisaj urban în literatura scrisă de femei” poate fii considerată o expoziție altfel, o expoziție inedită, în care a fost recreat timpul, spațiul, o recuperare a memorie colectivă, dar și individuală, ele, scriitoarele, venind cu sentimentele lor, cu iubirile lor și dramele lor, cu admiratori și contestări, cu scrierile lor despre orașele în care s-au născut, au învățat, au creat.
Durată expoziție: 15 ianuarie-8 februarie 2025.

Monica Negru
(nr. 2, februarie 2025, anul XV)