Simpozionul național „Femei celebre ale României”, Vaslui, 5-7 martie 2025

În zilele de 6 și 7 martie 2025, în sala „Arta” a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Vaslui, s-au desfășurat lucrările Simpozionului național „Femei celebre ale României”, ediția a VII-a. Organizatorii acestui eveniment au fost: prof. dr. Ramona Maria Mocanu, managerul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, Anca Iuliana Iordachi, Diana Matei și Marian Antoniu, muzeografi în cadrul aceleiași instituții.
Potrivit AGERPRES, directorul Muzeului Judeţean Vaslui, Ramona Maria Mocanu a declarat, în carul unei conferinţe de presă, că simpozionul, unic la nivel naţional, reuneşte istorici şi cercetători din ţară şi din străinătate: „Este un eveniment care a crescut de la un an la altul. Dacă la ediţiile de început am avut o participare mai redusă, iată că anul acesta sunt aproape 40 de cercetători care s-au aplecat asupra subiectului pe care noi l-am propus. Acest eveniment pune Vasluiul pe harta muzeelor importante din ţară. Suntem unul dintre muzeele cu o activitate susţinută, iar un astfel de eveniment este unul care implică destul de multe forţe şi muncă şi aspecte financiare care nu sunt deloc de neglijat. Este un eveniment care ar putea reprezenta judeţul cu cinste, pentru că avem o prezenţă de excepţie a cercetătorilor care susţin comunicări în cadrul simpozionului. În fiecare an scoatem un volum care cuprinde toate comunicările făcute la ediţia anterioară şi ţinem foarte mult la acest demers deoarece într-o perioadă în care lumea se restrânge foarte mult, iar activităţile culturale sunt lăsate undeva mai departe, noi ne încăpăţânăm să continuăm să mergem mai departe cu acest simpozion, să edităm an de an acest volum”.
Acest simpozion dedicat „Femeilor celebre ale României” reprezintă o oportunitate de a adânci cunoașterea și aprecierea rolului pe care femeile l-au jucat în dezvoltarea istoriei și culturii naționale. Prin aducerea în prim-plan a unor personalități remarcabile, adesea lăsate în umbră de-a lungul timpului, acest eveniment subliniază contribuțiile semnificative ale femeilor care au modelat societatea românească. De asemenea, simpozionul oferă o platformă pentru cercetători, istorici și muzeografi, pentru a împărtăși cunoștințele și creațiile lor, inspirându-i pe toți participanții să aprecieze și să promoveze mai mult rolul femeii în toate domeniile.
Devenită o tradiție în luna martie, manifestarea reunește sub cupola sa nume sonore din istoria feminină a României, prezentate în fața publicului de numeroși istorici, cercetători, profesori, arhiviști și muzeografi sosiți la Vaslui din toate colțurile țării, de la instituții precum: Universitatea București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, Arhivele Naționale ale României, Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov, Muzeul Municipal Câmpulung Muscel, Fundația „Mareșal Alexandru Averescu” Buzău, Muzeul Casa Mureșenilor din Brașov, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” - Filiala Constanța, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” București, Muzeul Vrancei, Institutul „Frații Golescu” pentru relațiile cu românii din străinătate, Muzeul Țării Crișurilor Oradea-Complex Muzeal, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” Craiova, Complexul Muzeal Arad, Muzeul Național Bran, Biblioteca Națională a României, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui.
În deschiderea evenimentului a fost lansat al VI-lea volum Femei celebre ale României cu lucrările susținute la ediția din 2024. Totodată, au fost vernisate două expoziții remarcabile: expoziția de grup „Arta vasluiană la feminin” și expoziția personală de pictură a artistei Maria Lupu, intitulată „Vise în culori”. Aceste expoziții reflectă creativitatea contemporană a artistelor din Vaslui, oferind publicului un dialog vizual captivant, care surprinde frumusețea și diversitatea creațiilor acestora. Astfel, în sala „Arta” a instituției muzeale, în luna martie, pot fi admirate lucrări ce evidențiază rafinamentul, grația și sensibilitatea feminină ale artistelor: Alexandra Achihaei-Mirea, Maria Alexandra Achiricioae, Carmen Chollet-Mocanu, Maria Ciobanu, Adina-Georgiana Clisu, Ramona Diana Costin, Maria-Magdalena Hâncu, Georgiana Georgescu, Ina Istrate, Maricela Istrate, Maria Lupu, Crina-Bianca Mungiu, Mariana Munteanu, Elena Pînzaru și Irina Mihaela Ureche.

În sala „Multimedia”, în luna martie, publicul a fost invitat să exploreze universul colorat al emoțiilor și trăirilor artistei Maria Lupu, originară din comuna Șuletea, județul Vaslui. Maria Lupu, absolventă a Liceului de Arte „Margareta Sterian” din Buzău și artistă autodidactă, explorează granițele dintre realitate și vis, dând viață emoțiilor și trăirilor sale interioare prin culoare. Lucrările sale, realizate în tehnica ulei sau culori acrilice pe pânză sau lemn, dezvăluie o viziune realistă, îmbogățită de tușe de peisagistică și o atmosferă luminoasă și vibrantă. Artista își compune lucrările urmărind traseul figurativ al studiului formei și naturii, dublat de disciplină în muncă și forță interioară. Tematica expoziției este variată, incluzând peisaje marine și colțuri de natură, studii detaliate de insecte și păsări, precum și compoziții figurative originale, toate reflectând sensibilitatea și viziunea creativă unică a artistei.

Artista Maria Lupu, alături de Ramona Maria Mocanu și Marian Antoniu,
la vernisarea expoziției sale de pictură „Vise în culori”

Sesiunea de comunicări a fost moderată, în ziua de 6 martie, de dr. Constantin Scurtu, Muzeul Militar „Regele Ferdinand I” – Filiala Constanța și a început cu prezentarea lui Mircea Tănase, gen. (r.) Fundația „Mareșal Alexandru Averescu”, Buzău, Maria - Regina ostaș. Între dragostea de țară și dragostea de mamă.
Marinela Loredana Barna, Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov a vorbit și a evidențiat cu un powerpoint documente, fotografii despre Elena Cornelia Groza (1854-1925) – destinul unei transilvănence în România.
Subsemnata am susținut comunicarea: Apicultură, horticultură și educație rurală: Steliana Ciortescu. Am subliniat de la început lipsa unei biografii sau note istorice despre Steliana Ciortescu, absența ei totală din istoriografia română și intervenția Malinei Zissu, o strănepoată, care a inițiat acest studiu. Malina Zissu mi-a trimis o poză de familie, un act de deces, o lucrare și articole ale Stelianei Ciortescu în publicații de horticultură și apicultură. Astfel, am aflat că Steliana Ciortescu s-a născut la 6 ianuarie 1878, la București, într-o familie de mici proprietari funciari și din lipsa școlilor de fete, s-a înscris la cursuri de horticultură din Franța, iar mai târziu la o școală horticolă de băieți din Capitală, pe care a absolvit-o cu diplomă. Cercetând fondul Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române, am descoperit mai multe documente despre activitatea Stelianei Ciortescu ca fondatoare și lideră a comitetului parohial Cărămidarii de Jos – București, în 1910, întemeietoare a unei școli de adulți în 1913, directoare a primei școli horticole de fete în 1923. Steliana Ciortescu a fost și membră a comitetului Ligii Drepturilor și Datoriilor Femeii, a contribuit la întemeierea societății Țăranca, a făcut parte din Societatea Teozofică din România. În lucrările Stelianei Ciortescu și în presă sunt menționate diverse inițiative, ca membră a asociațiilor „Propăşirea agriculturii”, „Societatea Centrală de Apicultura”: expoziții, școli profesionale, conferințe, participări la adunări și congrese, călătorii în Transilvania, la Săliștea, la Sighișoara, dar și în străinătate, în Franța, Austria, India, Egipt, Portugalia, SUA.

Portretul și articolul Copiii și pământul al Stelianei Ciortescu publicat în revista „Propășirea agriculturii”
(Sursa: Arhivele Naționale ale României, fond familial Cantacuzino, dosar 107, f. 38, 42)

A luat apoi cuvântul cdor. (r) lect. univ. dr. Jănel Tănase, Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov, care le-a prezentat pe studentele sale – autoarele comunicărilor: Cosmina Ifteni - Între cer și pământ: aviația ca vocație și provocare în destinul Ninei Ioniță, Diana Taivan - Elena Suciu-Băcăoanu și pasiunea sa pentru sportul celor îndrăzneț, Paula Măzgărean - Grădinile cerului și Miruna Mocanu - Sub cerul de plumb.
Preotul Constantin Mănescu, Horezu, Vâlcea a vorbit despre Elina Doamna, soția voievodului Matei Basarab, iar Cristina Seitz, muzeograf laMuzeul „Casa Mureșenilor” Brașov a susținut o prezentare cu interesante documente despre Otilia Maria Mureșianu (1870-1950) – fragmente de viață.
Dr. Sanda Gabriela Safta, Muzeul Municipal Câmpulung, a prezentat comunicarea Opera pictoriței Elena Petraglu Deșliu Niculescu în Colecția de Artă Plastică a Muzeului Municipal Câmpulung. Elena Petraglu Deșliu Niculescu a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din București, la clasa profesorilor Jean Steriadi, Camil Ressu și Cecilia Cuțescu-Storck. Despre această pictoriță, autoarea a subliniat că a lăsat comunității o vastă operă, constând în portrete, peisaje, studii, nuduri, naturi statice, desene, afișe, sever și delicat conturate, viguroase, expresive, simple, pline de fantezie, în tonuri sobre și calde. Aceste lucrări au fost expuse publicului la Saloanele Oficiale de Pictură și Sculptură și la Saloanele de Desen și Gravură din București, în perioada anilor 1931-1947, cât și în expoziții personale și de grup. În urma propunerilor Juriului Saloanelor Oficiale de Toamnă din anii 1941 și 1942 a fost selectată să contribuie la îmbogățirea Colecțiilor Statului, cu desene. A fost una dintre fondatoarele Cercului artistic feminin, denumit și Gruparea Feminină, întemeiat în anul 1938. A făcut parte din Corpul artiștilor plastici din anul 1943 și membră a Sindicatului Artelor Frumoase din București.

Dr. Sanda Safta, Muzeul Municipal Câmpulung, prezentând comunicarea sa

Dr. Constantin Scurtu, Muzeul Militar „Regele Ferdinand I” – Filiala Constanța, cu ajutorul unor frumoase ilustrații, a evidențiat valoarea unei femei dobrogene: Kadriye Nurmambet „Privighetoarea Dobrogei” (1933-2023).
După pauza de masă, s-au reluat lucrările sesiunii de comunicări, iar primul referent a fost drd. psihosociolog Cornelia Prioteasa, Școala de Studii Avansate a Academiei Române, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, București, care a prezentat comunicarea: Eugenia Popescu-Judetz: Celebrând personalitatea și moștenirea culturală românească dincolo de granițe. Invitat special, prof. dr. Cenk Güray, Hacettepe Üniversitesi Ankara Devlet Konservatuvari, Turcia. Cercetătoarea a vorbit pe larg, pe un fond muzical, despre viața Eugeniei Popescu Judetz.
O prezentare elevată, organizată și cu relevante fotografii de epocă a susținut Mihaela Bacali, prof. dr. Universitatea București, cu comunicarea: Ana Roth-Cobilovici. O viață închinată frumosului. O altă lucrare interesantă – Femei băcăuane celebre - Elena Cancicov – scurt remember a susținut-o Mihaela Băbușanu, expert patrimoniu, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.
Profesoara Neluța Mirela Furtună, președinte Societatea Națională a Femeilor Ortodoxe Române din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, a prezentat cu multă acribie și sentiment comunicarea Sița Drăgan – o viață între credință și jertfelnicie. Profesoara a vorbit chiar despre înaintașa sa la conducerea Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe Române din anii interbelici: Sița Drăgan – fondatoarea și organizatoarea filialei acestei asocociații din Buzău.
Dr. Irina Airinei Vasile, Universitatea București, SNSPA, a susținut comunicarea Irina Loredana Stănculescu, o personalitate a diplomației românești.
La finalul primei zile a acestei sesiuni, membrii Asociației Duo Art Parfeni & Trufia, sub conducerea profesorului Adrian Trufia, au susținut un mini-concert.

Asociația Duo Art Parfeni & Trufia la concertul de la Muzeul „Ștefan cel Mare” din 6 martie 2025

Vineri, 7 martie 2025, la ora 09:30 au început lucrările sesiunii de comunicări (partea a III-a), moderator fiind dr. Lavinia Dumitrașcu, care a organizat eficient prezentările cu respectarea timpului regulamentar, iar la sfârșit a fost timp și pentru discuții.
Au susținut comunicări cercetătorii: cpt. (rez) Dorina Topală, Iași – Hermionne Asachi Quinet (1821-1900). Scriitoare și traducătoare română. Viața și activitatea, dr. Maria Besciu, UMF „Carol Davila” București – Mohora Popoviciu, prima femeie medic stomatolog din România, dr. Nicoleta Constantin, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, București – Lena  Constante, supraviețuirea prin artă, dr. Aurelia Tudor, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, București - Marghiolița Constantinescu-Rogojan: colecționar și donator, Nicoleta Petcu, Marilena Rusmărică, Muzeul Național Bran – Tamara Buciuceanu - Botez la Bran, dr. Mihai Nicolae, Institutul Frații Golescu pentru relațiile cu românii din străinătate, București – Ecaterina Cerchez, frumoasa circaziană, Emilia Atanasiu, Muzeul Vrancei - Orașul Focșani și ororile Primului Război Mondial sub „lupa” scriitoarei Hortensia Papadat-Bengescu.
Au fost și cercetători care au trimis înregistrări cu comunicările lor, precum conf. univ. dr. Cristina Gudin, Facultatea de Istorie, Universitatea din București – Un dascăl de excepție: Tereza Strătilescu și dr. Filica Drăghici, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” București – Scrieri ale Luciei Demetrius în colecția bibliofilă a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. Au fost și situații în care cercetători înscriși la sesiune nu au putut participa, iar organizatorii le-au transmis că așteaptă studiile spre publicare.
Sesiunea s-a încheiat prin comunicările cercetătoarelor din Constanța, despre femei remarcabile din orașul lor: Oana Grigoruță, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța – Femei avocat constănțene în prima jumătate a secolului XX și Lavinia Dumitrașcu, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța – Valentina Boteanu, apostol al școlii de fete din Constanța și om al Cetății.
În cuvântul de încheiere, cercetătoarea Lavinia Dumitrașcu a sugerat modernizarea sesiunii și deschiderea spre public, spre interesul copiilor. Coordonatoarea simpozionului, Anca Iordachi, a mulțumit participanților, le-a cerut trimiterea studiilor prezentate pentru publicare și i-a invitat să viziteze expoziția permanentă și cele temporare ale Muzeului „Ștefan cel Mare”.

Participanți și public în sala „Arta” a Muzeului „Ștefan cel Mare” Vaslui
la simpozionul științific „Femei celebre ale României” la 6 martie 2025

Monica Negru
(nr. 4, aprilie 2024, anul XIV)