Sesiunea națională de comunicări ştiinţifice „Ţara Bârsei”, ediţia a XXIII-a, Brașov, 21-23 mai 2025

Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov a organizat miercuri, 21 mai 2025, ora 11:00, la sediul din Piața Sfatului, nr. 25, deschiderea Sesiunii naționale de comunicări ştiinţifice „Ţara Bârsei”, ediţia a XXIII-a, care are ca teme „Cultură și civilizație – secolele XVIII-XX” și „Istoria la feminin”. La eveniment și-au anunțat participarea 58 de specialiști și cercetători din muzee, institute de cercetare, arhive, universități, din Alba Iulia, Alexandria, Brașov, Brăila, București, Caracal, Chișinău, Cluj Napoca, Constanța, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Golești, Iași, Mediaș, Pitești, Ploiești, Sibiu, Sighetu Marmației, Sighișoara, Târgu Mureș, Timișoara, Zalău.
În secțiunea „Cultură și civilizație – secolele XVIII-XX”, prima referentă a fost dr. Dana-Roxana Nicula (Muzeul Romanațiului, Caracal), care a prezentat documente inedite despre: Familia boierilor Dobruneanu – Destine, Fapte, Întâmplări. Alte comunicări interesante au susținut dr. Iulian Stelian Boțoghină (Arhivele Militare Naţionale Române, Depozitul central de arhivă „Grigore Constandache” Piteşti) – Reconstituiri biografice în neamul Mureșenilor: despre medicul Iulian Bene ca ofițer rezervist al armatei române, dr. Ioan Boroica (Muzeul Maramureșan, Sighetu Marmației) – Aspecte din învățământul primar românesc din Maramureșul istoric în perioada interbelică, dr. Lucian Popescu Vava – Muzeul Olteniei Craiova  Impactul epidemiilor de holeră de la sfârșitul epocii moderne în județul Dolj , Prof. univ. dr. Nuredim Ibram (Asociația de cultură Barsin Birsin Constanța) – Presa dobrogeană despre emigrarea populației musulmane din perioada interbelică, Dr. Claudia Dărăban (Muzeul de Artă Cluj Napoca) –Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu. Conjuncturi și contexte politice și culturale în anii înființării și a primului deceniu de funcționare, dr. Cristina Boțoghină (Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești) – Petre Grant, maestrul afișului românesc, ș.a.
Secțiunea „Istoria la feminin” și-a început lucrările miercuri, ora 11,15, primii moderatori fiind Marinela Loredana Barna (Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov) și dr. Grina-Mihaela Rafailă (Muzeul Municipiului București).
A început prezentările drd. Tatiana Scurtu – Academia Română, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gh. Șincai”, Târgu Mureș, care a vorbit despre: Condiția femeii românce din localitățile Scaunului Trei Scaune în secolul al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea.

Prima comunicare din secțiunea „Istorie la feminin” susținută de drd. Tatiana Scurtu (Academia Română, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gh. Șincai”, Târgu Mureș) – Condiția femeii românce din localitățile Scaunului Trei Scaune în secolul al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea

A luat apoi cuvântul Voica Istrate (Muzeul Județean de Istorie Brașov), care a prezentat o temă inedită: Trei fragmente de broderie educativă realizate de tinere fete în prima jumătate a secolului al XIX-lea, iar dr. Ramona Caramelea (Academia Română, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” București) o pionieră a artei decorative: Elena Cornescu.

Ramona Caramelea prezentând comunicarea: Activități artistice și patronaj social: implicarea Elenei Cornescu
în dezvoltarea artei decorative

Marinela Loredana Barna (Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov) a prezentat documente și fotografii privind Centenar Elena Cornelia Groza (1854-1925). A subliniat că anul 2025 pentru Muzeul „Casa Mureșenilor” din Brașov marchează centenarul morții Elenei Cornelia (1854-1925), fiica Sevastiei și a lui Iacob Mureșianu. Apoi a menționat câteva repere biografice: Elena Cornelia s-a născut în Imperiul Austriac, la Brașov, în casa care astăzi adăpostește Muzeul „Casa Mureșenilor”. A fost cel de-al șaselea copil al familiei și prima fiică supraviețuitoare, singura care a beneficiat de educație la pension. La Institutul Van Demerghel din Viena, aceasta a studiat literatură, desen, muzică, limbi străine, alături de domnișoare din familiile Ghica, Șuțu, Palladi, Orăscu etc.
Temperamentul rebel, care a caracterizat-o toată viața, s-a manifestat și în plan matrimonial. Cel pentru care „luptase” era bănățeanul Moise Groza. În noiembrie 1873, s-a căsătorit cu bănățeanul Moise Groza la Brașov. Următorii 52 de ani, Elena Cornelia și i-a petrecut în România, urmându-și soțul în diverse orașe unde l-a purtat cariera militară. În urma pensionării forțate a lui Moise Groza, în 1906, familia părăsea Bucureștiul și se stabilea la Sinaia. Vila Groza, proiectată și construită de către cumnatul Constantin Davidescu, reunea familia extinsă în timpul verii și, mai ales, de sărbători. În 1925, Elena Cornelia Groza murea în vila Groza din Sinaia și era înmormântată la București. Astăzi, mormântul acesteia se află la Brăila, alături de cel al soțului.
Mândria de a fi descendentă a Mureșenilor era adeseori amintită în corespondență, sentiment pe care i l-a insuflat și unicei fiice Livia. Aceasta participa în 1968 la inaugurarea muzeului, alături de ceilalți urmași ai familiei.

Marinela Loredana Barna (Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov)
prezentând comunicarea Centenar Elena Cornelia Groza (1854-1925)

Cristina Seitz – Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov a vorbit despre o altă doamnă din familia Mureșianu în comunicarea ei: Sub semnul iubirii materne: Otilia Maria Mureșianu și legătura cu copiii
Dr. Teodora-Daniela Moț și Ana-Giulia Delcea ­– Muzeul Național al Banatului Timișoara au descris și printr-un film Expoziția „Femeia Belle Époque: frumusețe și eleganță” în contextul abordării studiilor de gen
După pauza de prânz, între orele: 16:00 – 17:30, lucrările secțiunii „Istoria la feminin”  au continuat, moderatorii fiind: dr. Irina Nițu (Muzeul Național „George Enescu” București) și dr. Marin Pop (Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău).
Alte lucrări interesante au susținut Rozalinda Posea (Muzeul Județean de Istorie Brașov) –  Aspecte din activitatea Reuniunii Femeilor Române, dr. Claudia Bonța (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj Napoca) – Patrimoniu inedit: Cutia omagială cu ilustrații semnate de artista Nelly Hirsch, dr. Irina Nițu (Muzeul Național „George Enescu” București) –  Elena Bibescu – o prințesă pianistă, dr. Narcisa-Maria Mitu (Academia Română, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor”) –­„N‘a fost unul a cărui frunte să nu fi simțit mângâerea mâinilor ei” – Societatea Națională  de Cruce Roșie – Filiala Craiova în timpul președinției Olgăi Gigurtu
Subsemnata am prezentat cu o aplicație powerpoint comunicarea: Anna Kretzulescu-Lahovary și Comitetul de Asistență al Crucii Roșii Române din Paris. Am început cu prezentarea unor date biografice: Anna Kretzulescu-Lahovary (1865-1964) a fost fiica medicului și politicianului Nicolae Kretzulescu, soția diplomatului Alexandru Em. Lahovary, a avut șase copii. A fost o femeie educată, erudită, cu un simț practic deosebit, pasionată de lumea rurală și artă tradițională, cu numeroase relații din sfera vieții medicale, literare, artistice, politice, precum regina Maria, Olga Miclescu, Anna Leon Cantacuzino, Martha Bibescu, Elena Văcărescu, Alexandrina Cantacuzino, Ana Brâncoveanu de Noailles, principesa Elena Şuţu, Marthe Orghidan, colonelul Vasile Rudeanu.
În timpul Primului Război Mondial Anna Lahovary a fost fondatoarea și președinta executivă a Comitetului de Asistență al Crucii Roşii din Paris şi a contribuit direct la organizarea serviciilor sanitare din România. Prin scrisori, apeluri, vizite, a reușit să obțină sprijinul unor personalități (Paul Deschanel, liderul Camerei Deputaţilor din Parlamentul francez, Henriette Poincaré - soția președintelui Franței, premierul Aristide Briand, istoricul francez Gabriel Hanotaux, poetul Edmond Rostand, compozitorul Camille Saint-Saëns), reviste franceze („Figaro”, „Revue des deux mondes”, „Revue hebdomadaire”, ”Revue”, „Corespondant”, „L’Illustration”), care au promovat lupta națională a României și au donat bani, aparate medicale, medicamente, îmbrăcăminte, alimente. Prin conferințe, spectacole, expoziții, diplome și medalii acest comitet a adunat bani pentru spitalele de campanie din țară, a susținut o rețea de sprijin a prizonierilor români de război aflați în lagărele din Germania, Bulgaria și Austro-Ungaria şi a făcut lobby în favoarea României pe lângă cercurile politice franceze și aliate. Pentru activitatea sa din timpul războiului, a fost decorată de guvernul român și de cel francez.

Anemari Monica Negru (Arhivele Naționale ale României București) – Anna Kretzulescu-Lahovary
și Comitetul de Asistență al Crucii Roșii Române din Paris

A luat apoi cuvântul dr. Marin Pop, care a susținut comunicarea: Olivia Bardoși-Deleu (1881-1949), reprezentantă de marcă a mișcării culturale românești din Transilvania
După o pauză de cafea, la ora 17:45 s-au reluat lucrările secțiunii, moderată de dr. Lavinia Dacia Dumitrașcu (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța) și dr. Attila Iacob (Muzeul de Artă Cluj Napoca).
Despre femeile valoroase din Dobrogea au vorbit cercetătoarele de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța dr. Lavinia Dacia Dumitrașcu – Florica Botez-Poenaru – familie, școală și pictură și Oana Grigoruță – Emilia Armașu: o voce a mișcării feministe în Constanța interbelică. Oana Grigoruță a subliniat că în ultimii ani, vălul care a acoperit în uitare chipurile femeilor valoroase ale Constanței interbelice a început să se ridice. Istoricii lucrează temeinic la redarea unei imagini complete a mișcării feministe prezente în Dobrogea. Printre personalitățile care merită un loc în paginile istoriei se numără și Emilia Armașu, licențiată a Facultății de Drept din Iași și avocat înscris în Baroul Constanța din anul 1928. Spiritul său militant pentru drepturile femeilor s-a remarcat în timpul studenției și s-a reflectat ulterior în articolele pe care le-a semnat în diverse ziare și publicații de specialitate. Răzbind într-o profesie dominată covârșitor de bărbați, Emilia Armașu s-a implicat direct în ajutorarea și educarea femeilor în spiritul emancipării, devenind o prezență importantă în viața socială, culturală și politică a Constanței.
Dr. Attila Iakob a comentat cu imagini powerpoint comunicarea: Itinerarii artistice. Amál Berde și Letiția Muntean în peisajul artistic interbelic clujean
Beatrice-Iuliana Panțiru (Muzeul Național al Literaturii Române Iași) a scos-o în evidență pe Anny Braesky, actrița-regină. Autoarea a precizat că Anny Braesky, actriță de mare clasă a Naționalului ieșean, cu o carieră de peste o jumătate de veac, a interpretat aproape 250 de roluri. La doar 22 de ani devenea cea mai tânără societară din istoria teatrului românesc. Această promovare a fost un semn al aprecierii talentului său și al încrederii în potențialul său artistic. La maturitatea carierei actoricești primea titlul de Actrița-Regină, nu pentru numărul rolurilor de această factură, ci pentru că ea a fost regina scenei ieșene, de o noblețe și prestanță impunătoare. Pe lângă veleitățile actoricești, Anny Braesky a fost și o bună pedagogă. Vreme de peste un deceniu a predat actoria tinerilor de la Școala Populară de Artă din Iași, iar la Dobrovăț s-a ocupat de corul și orchestra comunei. În anul 1978, a publicat volumul autobiografic „Cu grimonul pe oglindă – amintiri din teatru”, lucrare în care povestește experiențele din cariera sa artistică.

Beatrice-Iuliana Panțiru prezentând comunicarea Anny Braesky, actrița-regină

Joi, 22 mai 2025, între orele 10:30 – 11:30, sub coordonarea moderatorilor dr. Dumitra Bulei și Anemari Monica Negru s-au continuat lucrările secțiunii „Istoria la feminin”. Dr. Camelia-Anca Sârbu (Muzeul Național „George Enescu” București) a susținut o comunicare cu o temă inedită: O carieră muzicală de excepție – pianista Cella Delavrancea și colaborările ei cu George Enescu.

Dr. Camelia-Anca Sârbu (Muzeul Național „George Enescu” București) –
O carieră muzicală de excepție – pianista Cella Delavrancea și colaborările ei cu George Enescu

Dr. Dumitra Bulei, cercetător independent a vorbit despre Olga Greceanu, personalitate a artei monumentale şi conacul de la Bălteni, Corina Iordan (Muzeul Județean Teleorman) despre O teleormăneancă pe aripile văzduhului – Irina Burnaia (1909-1997), iar Ana Arsinca (Muzeul Municipiului București) despre Olympia din Est. Lucia Demetriade Bălăcescu și reverberațiile modernității occidentale
Ultima parte a secțiunii „Istoria la feminin” s-a desfășurat între orele: 11:45 – 12:30, moderatori fiind Marinela Loredana Barna și dr. Valer Rus, directorul Muzeului „Casa Mureșenilor”.
Materiale istorice relevante și puțin cunoscute au prezentat cercetătoarele Alina Marincean (Casa Memorială Elie Wiesel. Muzeul Maramureșan, Sighetu Marmației) – Eseu despre „Fericirea obligatorie”, „Femeia de valoare”, „Yiddishe Mame” sau Tovarășe. Femei evreice după cel de-al Doilea Război Mondial, dr. Ana-Maria Rusnac (Muzeul Național de Istorie a Moldovei Chișinău)  – Aurelia Roman – Pictor-scenograf la Studioul Moldova-Film din RSS Moldovenească și Andreea-Florentina Mărgărit – (Muzeul Național Cotroceni București) Arlette Coposu, soția Seniorului.
Sesiunea de comunicări științifice „Țara Bârsei” ediția a XXIII-a și-a finalizat lucrările în seara zilei de 22 mai, iar participanții și-au exprimat mulțumirile pentru călduroasa găzduire și dorința de a reveni la Brașov.

Participanți la sesiunea „Țara Bârsei”, ediția XXIII, Brașov, 22 mai 2025

Monica Negru
(nr. 6, iunie 2025, anul XV)