Maria Butculescu-Glogoveanu şi începuturile mişcării feministe din Oltenia

Maria I. Butculescu-Glogoveanu (1874-1940) a fost fiica lui Dimitrie C. Butculescu (1845-1916), un bogat şi educat boier din Muntenia, şi a Ecaterinei Pană-Olănescu. Educaţia şi personalitatea Mariei au fost marcate de tatăl său, despre care chiar ea amintea contemporanilor că în anul 1881 „a întemeiat prima societate cooperativă a meseriaşilor şi industriaşilor români” [1], a coordonat expoziţii şi reviste ale cooperatorilor, a promovat idealurile meseriaşilor români la congrese internaţionale.
În anul 1911, Maria Butculescu s-a căsătorit cu magistratul Ion N. Glogoveanu, licenţiat în drept la Paris, care a fost ultimul descendent al familiei boiereşti a Glogovenilor, din Oltenia, ei neavând copii.

În imagine, Maria Butculescu-Glogoveanu. (Sursa: ANR, SANIC, fond SONFR, dosar 1239, f. 152)

Era înzestrată cu talent literar, desena şi picta [2]. A publicat multe articole în revista „Arhivele Olteniei”, în care aborda probleme diverse, de etnografie, genealogie, de istorie economică: Acte referitoare la Tudor Vladimirescu, Felul cum obişnuiau să toarcă bunicile noastre [3], A treia expoziţie a cooperatorilor din ţară deschisă la Craiova la 15 august 1887 [4], Ceva despre industria din Mehedinţi şi Gorj [5], Ceva despre industria din Oltenia [6], Acte referitoare la Tudor Vladimirescu [7], Cartea de danie a Stanchii Glogovencii pentru Comăneşti [8], Foaia de zestre a Mariei Bălăceanca, căsătorită cu Constantin Glogoveanu [9], ş.a.

Genealogia familiei Butculescu.
(Sursa: ANR, SANIC, fond Butculescu, dosar I- 2, f. 98)

Maria Butculescu-Glogoveanu a fost o femeie dinamică, a activat constant în mai multe asociaţii feministe şi a promovat măsuri de protecţie socială şi dezvoltarea învăţământului. Cu aceste obiective, ea a activat în asociaţiile Principesa Maria (într-un procesul verbal al asociaţiei din 25 ianuarie 1897 [10], se menţiona că Principesa Maria era preşedinta de onoare) şi Ţesătoarea Regina Elisabeta (avea „ca ţel răspândirea culturei gândacilor de mătasă, şi întrebuinţarea mijloacelor prin care ar fi posibilă desăvârşirea scopului” [11]). A condus Societatea pentru dezvoltarea industriei casnice (înfiinţată de tatăl său, Dimitrie Butculescu, în 1881, în cadrul asociaţiei Concordia), căreia Regina Elisabeta i-a dat numele de Furnica şi care a militat pentru necesitatea conservării şi promovarea ţesăturilor naţionale. Tot prin intermediul tatălui său, în martie 1907, Maria Butculescu a fost invitată să fie preşedintă de onoare a societăţii de domnişoare Cornelia, pentru înzestrarea membrelor fără deosebire de naţionalitate [12].
În mai 1910, împreună cu Zoe Gr. Romniceanu, Alexandrina Gr. Cantacuzino, Elena Odobescu, Maria Butculescu-Glogoveanu a contribuit la întemeierea, organizarea şi coordonarea Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române (SONFR), o asociaţie feministă cu obiective sociale şi culturale, ale cărei membre au contribuit la deschiderea de şcoli, ateliere, biblioteci, biserici în toată România (1910-1948).
În anii Marelui Război, Maria Glogoveanu s-a refugiat în Moldova, unde a activat în cadrul filialei SONFR de la Iaşi, a organizat serbări, chete pentru strângere de fonduri necesare îngrijirii copiilor orfani şi soldaţilor răniţi.
După război, a continuat să sprijine filiala Craiova a SONFR, contribuind la înfiinţarea Institutului de Fete. Acest institut s-a înfiinţat la 14 octombrie 1918, de ziua Sf. Paraschiva, patroana şcolii. Locaţia institutului era în strada Traian nr. 10, iar dintr-o listă a încăperilor acestei şcoli, aflăm că era o construcţie masivă, cu două etaje, 13 camere pentru clase, 8 pentru liceu, 2 curs primar, 3 pentru laborator, bibliotecă şi atelier de ţesut, 6 dormitoare, 1 baie cu 3 căzi, camere pentru servitori, 2 cancelarii, 1 capelă, 1 infirmerie, magazii pentru lemne, pivniţe ş.a. [13] Maria Glogoveanu a susţinut eforturile SONFR de a oferi un spaţiu generos pentru institut, prin cumpărarea casei Golfineanu, iar din 1925, a unei case a lui Nicolae Glogoveanu, din strada Jianu, nr. 7 [14]. SONFR Craiova a primit o donaţie de la Guvernatorul Băncii Naţionale de 100.000 lei şi a făcut un împrumut de 700.000 pentru terminarea lucrărilor de mărire a institutului [15].

Foaie de prezentare a Institutului de Fete al SONFR Craiova
(Sursa: ANR, SANIC, fond SONFR, dosar 850, f. 68)

În istoria filialei Craiova, s-au remarcat şi au fost membre ale comitetului de conducere în anii 1919-1925: Maria I. Glogoveanu, preşedinta de onoare, Maria Coloni, preşedinta activă, Margot M. Oromolu, protoereul P. Drăghici şi Elena G. Seulescu – vice-preşedinţi, Elena Mar-Ocneanu, casiera, Constanţa Delcescu, secretara şi alte 30 de membre [16].

Lista membrelor Comitetului Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române-Craiova
din anul 1925, Maria Glogoveanu - preşedintă de onoare
(Sursa: ANR, SANIC, fond SONFR, dosar 851, f. 6)

Secretară generală a SONFR, Maria Glogoveanu a continuat să supravegheze şi să sprijine filiala Craiova. Astfel, într-o scrisoare adresată preşedintei, Margot Oromolu, din 4 mai 1929, o felicita pentru realizări, transmitea aprecieri la adresa Eugeniei Costopol, directoarea institutului, care fusese inspectat şi apreciat de Elena Odobescu, dar adresa şi critici pentru cele două grădiniţe de copii şi conducătoarele lor [17].

Carte poştală trimisă Mariei Glogoveanu de Margot Oromolu
(Sursa: ANR, SANIC, fond SONFR, dosar 855, f. 1 f.,v.)

În anul 1931, adunarea generală şi congresul SONFR s-au organizat la Craiova, cu următorul program: în ziua de 2 mai, adunarea generală la Institutul ortodox, strada Traian nr. 10, la ora 8 seara, gustarea oferită de Institut, iar la ora 21, avea loc reprezentaţia teatrală a elevelor institutului. Duminica, 3 mai, dimineaţa, a avut loc un Te-Deum la biserica Sf. Ilie, apoi s-a desfăşurat inaugurarea Institutului ce s-a desăvârşit în 1930, urma un dejun dat de Prefectură la un restaurant şi şedinţa membrilor societăţii [18]. Pe 3 mai 1931, seara, a fost organizat un banchet şi s-au ţinut discursuri: Maria I. Glogoveanu, secretara generală a SONFR, în numele Comitetului Central, apoi alţi membrii: Popescu Tudor, Gh. Cantacuzino, Margot Oromolu.
Activitatea Mariei Glogoveanu nu s-a limitat la coordonarea membrelor SONFR din Craiova, ea a contribuit şi la întemeiere filialei de la Turnu Severin [19]. A fost o membră devotată şi activă a SONFR, a participat la adunările şi congresele anuale, toate actele emise de societate având şi semnătura ei, în calitate de secretară generală. La congresul SONFR de la Galaţi, din 8/24 iunie 1923, a participat soţul ei, Ioan Glogoveanu [20], care a făcut istoricul Institutului şi grădiniţelor SONFR din Craiova.
Alexandrina Cantacuzino, preşedinta SONFR, deseori plecată în străinătate, o desemna pe Maria Glogoveanu să o reprezinte, în absenţă: „Pentru ca interesele Filialelor şi Parohiilor să nu sufere vreo întârziere, vă rog să binevoiţi a adresa cererile dv. doamnei Maria Glogoveanu, secretara generală a Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române, cu locuinţa în str. General Angelescu 14, tel. 1/17, care le va înainta Comitetului Central spre rezolvare.” [21] În anii ’30, între cele două lidere feministe s-au conturat divergenţe, s-au formulat acuzaţii, dar istoria a reţinut realizările lor comune.Maria Glogoveanu a deschis o altă frumoasă pagină din istoria femeii, contribuind la organizarea sărbătorii Ziua Mamei, care s-a desfăşurat pentru prima dată în ţara noastră în anul 1928. Astfel, la 27 mai 1928, la Ateneul Român, membrele Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române, în prezenţa Principesei-Mamă Elena, au organizat prima serbare închinată mamei. Serbarea a fost deschisă de o cuvântare a Mariei Glogoveanu, secretara generală a societăţii, a continuat profesorul Caracostea, care a susţinut studiul Mama în literatura română, iar Liviu Rebreanu şi-a citit nuvela Bibi [22]. Această zi a fost sărbătorită nu numai la Bucureşti, ci şi la Roşiorii de Vede, iar în anii următori, Ziua Mamei sau Ziua Femeii a fost sărbătorită şi în alte localităţi – la Tecuci la 18 mai 1935, la Galaţi la 23 mai 1937, la Bălănoaia pe 16 mai 1938, la Braşov la 5 mai 1943 ş.a.

Programul primei serbări a Zilei Mamei din România la 27 mai 1928
(Sursa: ANR, SANIC, fond SONFR dosar 66, f. 4v)

Maria Butculescu-Glogoveanu a fost o femeie cultă, o deschizătoare de drumuri pentru mişcarea feministă din Oltenia, o întemeietoare de institute de fete şi asociaţii culturale, un adevărat model de voinţă, creativitate şi devotament naţional.

Monica Negru
(nr. 6, iunie 2021, anul XI)

NOTE

1. ANR, SANIC, fond Butculescu, dosar I – 17, f. 1.
2. Ileana Cioarec, Boierii Glogoveni, Editura ALMA –Craiova, 2009, p. 44.
3. „Arhivele Olteniei”, An V, nr. 28, 1926, p. 314-316.
4. „Arhivele Olteniei”, An V, nr. 25-26, 1926, p. 286-290.
5. „Arhivele Olteniei”, An VI, nr. 32-33, 1927, p. 375.
6. „Arhivele Olteniei”, An VII, nr. 37-38, 1928, p. 354.
7. „Arhivele Olteniei”, An IX, nr. 47-48, 1930, p. 44.
8. „Arhivele Olteniei”, An IX, nr. 51-52, 1930, p. 332.
9. „Arhivele Olteniei”, An XXI, nr. 119-124, 1942, p. 170.
10. ANR, SANIC, fond Butculescu, dosar II/415, f. 1, manuscris.
11. Dare de seamă a Consiliului de administraţie asupra activităţei Societăţei „Ţesătoarea” în anii 1905-1906, Instit. de Arte Grafice „Carol Göbl”, Bucureşti, 1907, în ANR, SANIC, fond SONFR, dosar 443, f. 39.
12. ANR, SANIC, fond Butculescu, dosar III/230, f. 1, manuscris.
13. ANR, SANIC, fond SONFR, dosar 851, f. 39, manuscris.
14. Ileana Cioarec, op. cit., p. 50.
15. ANR, SANIC, fond SONFR, dosar 850, f. 4, manuscris.
16. Ibidem, dosar 848, ff. 157-158, manuscris.
17. Ibidem, dosar 854, ff. 2-2v, manuscris.
18. Ibidem, dosar 855,f. 34.
19. Ibidem, 14/1913-1916, 1924, ff. 13-14, registru, manuscris.
20. Ibidem, ff. 58-59.
21. Ibidem, dosar 593, f. 10, manuscris.
22. Ibidem, dosar 66, f. 4, dosar 558/1928 f. 16.