Portret de artist: Maurizio Cattelan

În epoca contemporană, lumea artelor, ca și cea reală, trebuie să fie pregătită pentru receptarea ideilor și obiectelor noi, chiar dacă acestea uimesc omul de rând sau receptorul cât de cât instruit. În receptarea artei intervin factorii extrinseci care provoacă  o anumită reacţie (estetică sau neestetică)  în raport cu obiectul artistic, cu natura subiectului tratat sau cu limbajul specific artei,  într-un spațiu sau într-o perioadă dată. Apoi factorii intrinseci care consistă într-un sistem de valori specifice actului de comunicare artistică.
Am făcut aceste scurte precizări teoretice pentru a putea înțelege mai bine creația incitantă a padovanului Maurizio Cattelan, care a devenit  cunoscut pentru lucrările sale provocatoare și ironice, realizate în conformitate cu crezul său estetic. Artistul mărturisea:  „Arta trebuie să fie și cauza unei neînțelegeri, deoarece oamenii pot face orice cu ea. Pentru mine, neînțelegerea sau înșelăciunea optică și mentală reprezintă adevăratul motor al artei”. [1]
Nu demult, în 2021, Cattelan revenea în lumea artelor vizuale cu o retrospectivă în stil mare, cu lucrări deja expuse sau inedite, ilustrând cei aproape 30 de ani de muncă ai săi. A fost găzduită de celebrul spațiu din Milano Pirelli Hangar Bicocca. Intitulată „Breath Ghosts Blind“ și îngrijită de Roberta Tenconi și Vicente Todoli, a putut fi vizitată până pe 20 februarie 2022. Expoziția aborda teme și probleme existențiale precum caducitatea vieții sau  memoria colectivă și individuală. Proiectul punea în discuție sistemul actual de valori, cu referințe simbolice, dar și imagini aparținând cotidianului. În acest sens, trebuie însă să amintim și retrospectiva de 20 de ani de activitate a artistului, de la „Guggenheim”, în New York, când curatorul expoziției, Nancy Spector, spunea că aceasta reprezintă „o spânzurare finală”. Afirmația era motivată pentru că lucrările erau suspendate, conform concepției arhitectului Frank Lloyd Wright, de cupola muzeului, care avea forma unui con, precum Infernul lui Dante. Astfel încât vizitatorii veneau în contact vizual cu sufletele păcătoșilor pedepsiți metaforic pentru a nu fi fost capabili să distingă între adevăr și greșeală, bine și rău, viață și moarte, teme tratate de Cattelan de-a lungul activității sale. [2]
Pentru înțelegerea universului vizual al lui Cattelan, trebuie să ne referim la formația sa de autodidact. Este interesant că a experimentat diferite meserii, cum ar fi cea de grădinar sau ospătar. Aparținând unei familii care nu avea tangență cu arta, în copilărie a fost preocupat de ingineria radio, cercetând cu mare curiozitate televizoare și aparate de radio pe care le demonta. Fapt care a contribuit la dezvoltarea unor competențe  ce priveau asamblarea diferitelor materiale și l-a determinat să frecventeze, deși sporadic, un institut tehnic industrial. [3]
În interviurile acordate când era deja faimos, Cattelan mărturisea că, pentru el, un artist nu este obligat să frecventeze academii prestigioase, ci mai degrabă este util să își dezvolte capacitatea de a asculta prelegeri și de a compara fenomenele care îl interesează. Presupunem că acest aspect de autodidact  a contribuit la viziunea sa artistică inedită și, uneori, controversată. Totuși, se știe că în anii 1980, frecventează Academia de Arte Frumoase din capitala emiliană, fără a urma însă cursurile în mod sistematic și fără a fi înscris ca student. De fapt, Cattelan nu are o pregătire tradițională, meticuloasă. Mai degrabă studiază și învață observând. Viața i s-a schimbat când a trimis fotografii ale încercărilor sale compoziționale la Galeria Neon din Bologna. Prin  anii 1980, la Forlì, artistul începuse să lucreze la proiectarea și producția de mobilier din lemn. Se poate spune că debutul său este inspirat de acest material, lemnul, pentru că, ceva mai târziu (1989) realizează lucrarea Senza titolo (Untitled) (Fig.1), care constituie un fel de „revizitare” a tăierilor lui Fontana, cu diferența că inciziile sunt făcute pentru a forma un fel de Z de la Zorro.

Fig.1 Fără titlu, Maurizio Cattelan (1989)

Dar cariera sa a debutat, de fapt, la începutul anilor 1990 cu instalația Stadium (Stadion), expusă la Galeria de Artă Modernă din Bologna. Opera reprezenta o partidă de fotbal de masă, care avea jucători adevărați la ambele capete. Oamenii albi erau rezervele echipei Cesena, în timp ce în echipa adversă erau persoane de culoare, mai precis muncitori senegalezi angajați în Veneto. Astfel încât poate fi considerată o lucrare cu caracter social, legată de problema complexă a emigrației. Aceasta constituie însă una dintre operele mai puțin cunoscute ale lui Maurizio Cattelan și pare îndrăzneață și sfidătoare, așa cum va fi întreaga sa artă ulterioară. Așadar, începuturile carierei artistului autodidact care a devenit cunoscut prin impactul puternic asupra publicului și pieței de artă, determinat mai ales de spectacole și întâmplări uneori bizare,  produc uimire, admirație, dar uneori și indignare. Așa cum a consternat criticii și publicul încă de la debut, Cattelan a reușit mereu să surprindă în întreaga sa activitate, stârnind deopotrivă admirație, dar și uimire. Lucrările sale sunt un amestec perfect echilibrat de sculptură și performance, prin care ironizează  lumea artei și mecanismele acesteia. Sunt vizate îndeosebi ierarhiile sociale și interesele economice. De exemplu, La Bienala de la Veneția din 1993 a decis să închirieze spațiul pe care îl avea la dispoziție unei agenții de publicitate, creând lucrarea Lavorare è un brutto mestiere.
Maurizio Cattelan este considerat de mulți un mare artist, dar credem că este mai ales un comunicator extraordinar, capabil să exploateze în cel mai original mod până și publicitatea proastă a unor critici, care au încercat să îl pună la colț cu degetul, așa cum sugerează și lucrarea sa intitulată L.O.V.E., dar supranumită de către milanezi Degetul. (Fig.2)

Fig.2 Love, 2010, Maurizio Cattelan

Nu s-a arătat sensibil la judecata criticilor sau a publicului, rămânând întotdeauna el însuși, și se pare că această abordare s-a dovedit a fi de succes în majoritatea cazurilor. În  cariera sa Cattelan a creat multe lucrări care au făcut istorie în arta contemporană și, mai ales după gluma, nu chiar nevinovată, făcută cu faimoasa banană, este aproape imposibil ca cineva să nu știe de el.
Și mai este cunoscut și pentru faptul că este artistul plastic cotat cu opt milioane de dolari, record pentru una dintre lucrările sale scoase la o licitaţie. Conceptul care stă la baza lucrărilor lui Cattelan, de obicei, își trage originea  din situații din cotidianitate, fapt care contribuie la comunicarea imediată cu publicul. În demersul său artistic, acesta nu face altceva decât să intervină creativ și să transfigureze frânturi din realitate. Drept pentru care lasă deschise mai multe perspective de interpretare, acestea putând fi uneori chiar contradictorii.  Ironia pe care o depistăm în mesajul operelor sale are ca țintă elemente observate în viața de zi cu zi. În 1994 realizează o lucrarea cu titlul Il Bel Paese, de forma unui covor circular, având ca punct de pornire eticheta cu același nume a faimoasei brânze produse în Italia. (Fig.3)

Fig.3 Il bel Paese, 1994, Maurizio Cattelan

Ironia însă poate deveni sarcasm, așa cum se întâmplă în lucrarea Charlie don't surf, 1997. (Fig.4)

Fig.4. Charlie don't surf, 1997

Lucrarea are caracter citațional pentru că are ca punct de plecare filmul Apocalypse Now, de Francis Ford Coppola, care prezintă imaginile în care americanii atacă și distrug un sat vietnamez, pentru a-și satisface un capriciu, și anume acela de a ajunge la o plajă pentru a practica surful.
Tot din mărturisirile artistului știm că nesiguranța este un factor care a determinat modul său de a acționa și de a crea, astfel încât tema eșecului este frecventă în operele sale. Lipsa unei soluții existențiale este ilustrată în lucrarea Novecento (1997) iar mesajul este transmis prin reprezentarea unui cal împăiat, atârnat de tavan. (Fig.5)

Fig.5, Novecento, 1997, Maurizio Cattelan

Această natură moartă inedită sugerează neputința omului de a găsi o ieșire, de a acționa. Este o temă frecventă în lucrările lui Cattelan. [4]
Maurizio Cattelan  utilizează atitudinea  provocatoare, spectacularul și  chiar scandalul. De exemplu, lucrarea La nona ora (A noua oră), realizată în 1999,  are drept personaj pe papa Ioan Paul al II-lea, care  este  lovit și scufundat de un meteorit. (Fig. 6)

Fig.6  La nona ora (A noua oră), 1999, Maurizio Cattelan

Cattelan este, fără îndoială, un observator atent al realității și al societății contemporane, care prin zvonuri jurnalistice și căutarea știrilor vrea să împingă publicul spre  reflecție. Pe aceeaşi linie, dar prin contrast, în 2001 realizează  o lucrare care îl portretizează pe Hitler, Him, într-o atitudine de rugă având ochii într-o continuă mișcare. (Fig.7)

Fig.7 Maurizio Cattelan, Him

Sculptura a fost licitată de Christie's pentru 17.189.000 de dolari, stabilind un record pentru licitație și pentru artist.
Șocantă este și instalația în care este prezent corpul unui cal, abandonat pe podea. Pe abdomen se vede inscripția „I.N.R.I”, un acronim al expresiei latine „Iesus Nazarenus Rex Iudæorum”, care face aluzie la tradiția iconografiei creștine. (Fig.8)

Fig.8 Iesus Nazarenus Rex Iudæorum, Maurizio Cattelan

Mesajul este unul religios și umanist, deoarece artistul compară sacrificiul biblic cu sacrificiul animalului.  Pentru Cattelan,  omul și animalul au demnitate, iar sacralitatea animalului a fost ucisă de om, așa cum s-a întâmplat cu fiul lui Dumnezeu. [5]
 În sfârșit, pentru a sugera în mod ironic A perfect day (1999), într-o expoziție organizată de galeristul său, Massimo De Carlo, acesta este adosat / lipit de peretele galeriei de artă cu bandă adezivă, idee cu urmări nu tocmai plăcute pentru galerist. (Fig.9)

Fig.9 A perfect day, 1999

O altă lucrare a lui Cattelan pare a fi o toaletă de aur de optsprezece carate, de 103 kilograme de aur în valoare de un milion și jumătate de euro. Lucrarea, intitulată America (2016), a fost instalată la muzeul Guggenheim din New York. Aceasta amintește faimoasa Fântână a lui Duchamp, având în același timp o semnificație complet diferită în comparație cu opera artistului francez, pentru că va putea fi utilizată de public „atunci când natura se face simțită”. (Fig.10)

Fig.10 America, 2016, Maurizio Cattelan

Indiferent de tehnicile și de materialele folosite, Maurizio Cattelan uimește prin găsirea unor modalități inedite în exprimarea ideii, conceptului. Alături de materiale tradiționale, piatră, ceramică, sticlă, performance, recurge la dematerializarea sculpturii în obiecte și acțiuni cu caracter efemer sau recurge la virtualizare cu ajutorul soft-urilor digitale. Important rămâne faptul că prin el sculptura contemporană își depășește granițele tradiționale. Lucrările artistului stârnesc un zâmbet la prima vedere, dar privitorul nu va rămâne indiferent, ci va fi obligat să reflecteze la temele serioase, ascunse în operele artistului.

Petre Virgiliu Mogoşanu
(nr. 3, martie 2023, anul XIII)

1 https://iperarte.net/animaliearte/maurizio-cattelan-gli-ospiti/ , 13-02-2022, 9:08
2 https://www.cotidianul.ro/maurizio-cattelan-intr-o-retrospectiva-provocatoare/ , 14-02-2023
3https://www.travelonart.com/arte-contemporanea/maurizio-cattelan-biografia-opere/, 14-02-2023
4 https://www.castellodirivoli.org/artista/maurizio-cattelan/, 14/02/2022
5   https://culturecartel.com/m/maurizio-cattelan/, 01-03-2022