Database „Scriitori români în italiană”: apariţiile editoriale ale anului 2021

În bilanţul final al anului 2020, ne-am încheiat turul de orizont cu o privire plină de speranţă spre un 2021 foarte promiţător în apariţii editoriale, având în vedere numărul mare de proiecte TPS (Translation and Pubblication Support) aprobate de Cennac (Centrul Naţional al Cărţii de pe lângă Institutul Cultural Român) pentru anul pe care tocmai l-am lăsat în urmă.
În cazul Italiei au fost acceptate 18 aplicații, prezentate de 11 edituri (unele trimiţând mai mult de un proiect): până acum au fost publicate „doar” 7 cărți cu finanțarea ICR-ului, două nu vor mai fi publicate (din renunțare sau din alte motive), iar restul se presupune că vor ajunge în librării în cursul anului 2022, dacă nu vor mai fi alte apariţii de ultimă oră.

Să vedem, aşadar, cum se prezintă imaginea de ansamblu a publicațiilor înregistrate în baza noastră de date Scriitori români în italiană. În 2021, ficțiunea ocupă rolul principal, situându-se pe prima poziție: din cele 15 publicații înregistrate în baza de date, 11 sunt distribuite între romane (10) și proză scurtă (1), după cum urmează: Ana Blandiana – Gli applausi nel cassetto (trad. de Luisa Valmarin, Elliot); ‘clasicul’ Ion Luca Caragiale – Racconti e schizzi (volum îngrijit de Adriana Senatore şi Celestina Fanella, Cacucci editore); Matei Călinescu – Vita e opinioni di Zaharia Lichter (volum îngrijit de Bruno Mazzoni, Spider&Fish); Mircea Cărtărescu – Solenoide (trad. de Bruno Mazzoni, il Saggiatore); Ardian-Christian Kyçyku – L’anno in cui fu inventato il cigno (trad. de Giuseppe Stabile, Besa Muci editore); Liliana Nechita – L’imperatrice (trad. de Liliana Nechita în colaborare cu Valentina Ferri şi Giorgio Ghiotti, Fve editori); Cezar Petrescu – Fram l’orso polare (trad. de Giuseppe Stabile, Besa Muci editore); Doina Ruști – L’omino rosso (reeditare a cărţii publicate în 2012, trad. de Roberto Merlo, Sandro Teti editore); un alt ‘clasic’, Ioan Slavici – ll mulino fortunato (trad. de Irina Țurcanu, Rediviva); Eugen Uricaru – Il peso di un angelo (trad. de Giuseppe Stabile, Besa Muci editore) şi Matei Vișniec – Sindrome da panico nella Città dei Lumi (trad. de Mauro Barindi, Voland).

Locul al doilea este ocupat de diverse (3): volumul de corespondență L'orgoglio del fallimento – Lettere ad Arșavir e Jeni Acterian (îngrijit de Antonio Di Gennaro, traducere de Magda Arhip și Laureto Rodoni, Mimesis Edizioni) și cartea de memorii a Alinei Diaconú - Querido Cioran. Cronaca di un’amicizia (traducere din spaniolă și îngrijire de Luca Cerullo, Criterion Editrice), cărți de și despre Emil Cioran, o prezență constantă în publicațiile din ultimii ani, dovadă a amplului ecou și a interesului constant pe care gânditorul român și opera sa îl trezesc printre cercetătorii și cititorii împătimiţi ai acestuia; în fine, biografia filosofului Nae Ionescu de Tatiana Niculescu - Nae Ionescu - Il seduttore di una generazione (volum îngrijit de Horia Corneliu Cicortaș și Igor Tavila, Castelvecchi).

Pe locul trei se află poezia (1) cu antologia lirică bilingvă Io sono ombra, poesie scelte (traducere și îngrijire de Imma Carannante, Criterion Editrice), a poetei Gilda Vălcan.

În concluzie, în 2021 am avut același număr de publicații (15) ca în 2020: cifra în sine este cu siguranță pozitivă, chiar dacă lasă loc şi unei mici dezamăgiri pentru că nu a împlinit așteptările pentru 2021 – cel puţin până în acest moment – din cauza renunţărilor și a întârzierilor care sperăm să fie curând recuperate, dezamăgire atenuată totuşi de prezenţa în librăriile italiene a unor autori de calibrul Anei Blandiana și al lui Mircea Cărtărescu, care nu poate decât să ne bucure.

Mauro Barindi
Traducere de Afrodita Cionchin
(nr. 1, ianuarie 2022, anul XII)