Database „Scriitori români traduşi în italiană”: apariţiile editoriale ale anului 2025 în Italia

Anul 2025 s-a încheiat, iar odată cu el se impune firesc momentul bilanțului, o privire de ansamblu asupra volumelor apărute de-a lungul anului recent încheiat și înregistrate în baza noastră de date Scriitori români traduşi în italiană, îngrijită de Afrodita Cionchin şi Mauro Barindi.
În cursul anului 2025, peisajul editorial italian a consemnat 16 noi traduceri de opere românești sau legate de universul cultural românesc. Deși numărul este ușor inferior celui din 2024, când au fost înregistrate 19 titluri, el confirmă continuitatea interesului față de acest spațiu literar și stabilitatea dialogului cultural româno-italian.
Structura aparițiilor relevă o preponderență a prozei (șase volume), urmată de poezie (cinci volume), teatru (două), memorialistică (două volume) și eseistică (un volum), o distribuție care reflectă diversitatea formelor de expresie prin care literatura română ajunge la publicul italian.


Proza se remarcă prin varietatea tematică și generațională. Sunt reluate nume reprezentative ale secolului XX, precum Sidonia Drăgușanu (La strana amica, trad. Luisa Valmarin, Elliot) și Ilarie Voronca (Confessioni di un’anima falsa, trad. din franceză de Paolo Bellomo și Luca Bondiolo, Bordeaux edizioni), alături de voci contemporane precum Simona Sora (Compiacenza, trad. Sara Salone, Besa Muci editore), Tatiana Niculescu (Il santo numero 6, trad. Horia C. Cicortaș și Igor Tavilla, Castelvecchi) și Ana Maria Patrașcu (Marenuca e i dieci panettoni mordicchiati, trad. Alina Monica Țurlea, Rediviva). De asemenea, atrage atenția prezența autorilor români care scriu în alte limbi, precum Eugène (Meiltz), cu Lettera al mio dittatore (trad. din franceză de Francesca Cosi și Alessandra Repossi, Bottega Errante), astăzi cetățean elvețian, născut însă la București, unde și-a petrecut copilăria. Aceste opțiuni editoriale conturează o imagine nuanțată a diasporei culturale românești și trădează interesul pentru texte care au în prim-plan introspecția, dimensiunea etică și raportul dintre individ și istorie.

Poezia, deși mai puțin reprezentată numeric, are o puternică valoare simbolică. Cele două volume semnate de Ana Blandiana - antologia Raccolto d’angeli (trad. Mauro Barindi, Bompiani) și volumul Si fa silenzio in me (trad. Bruno Mazzoni, Elliot) - sunt completate de antologia Su dolci corde di silenzio. Florilegio di poesia romena (trad. Valentina Negrițescu, ediție îngrijită de Armando Santarelli, Rediviva), care lărgește orizontul de receptare al liricii românești. Li se adaugă volumele Epistole sarde de Ofelia Prodan și Daniel D. Marin (trad. Irina Țurcanu, ediție îngrijită de Paola Sini, Il Convivio), relevante pentru tendințele poetice recente, și Transneuronale de Magda Cârneci (trad. Giovanni Magliocco, Raffaelli editore).

În domeniul teatrului, apariția concomitentă a lui Ion Luca Caragiale (Teatro. Una lettera perduta; Una notte burrascosa; Come a Carnevale, îngrijit de Nicoleta Sofroni, Cue Press) și a lui Matei Vișniec (Vecchio clown cercasi. La storia degli orsi panda raccontata da un sassofonista che ha una ragazza a Francoforte, îngrijit de Emilia David, trad. Emilia David, Pascale Aiguier, Giuseppe Salidu, Davide Piludu, Edizioni ETS) creează un dialog fertil între tradiția și contemporaneitatea dramaturgiei românești. Pe de o parte, ironia socială și realismul de sfârșit de secol XIX, pe de alta, teatrul poetic și metafizic al uneia dintre cele mai recognoscibile voci europene ale ultimelor decenii.

Memorialistica propune perspective biografice ce luminează istoria recentă a României. Biografia dedicată activistei pentru drepturile omului Margareta David (Il grido delle ferite. Biografia di Margareta David, coord. Aurora Martin, trad. și prefață Nicoleta Silvia Ioana, Rediviva) și volumul autobiografic Una vita romena (trad. Anita Bernacchia, La nave di Teseo), semnat de regizorul Cristian Mungiu, propun o lectură mai amplă a contextului istoric și social românesc, prin destine individuale.

Eseistica este reprezentată de volumul L’oblio di Roma. Studi di archeologia dell’immaginario (trad. Igor Tavilla, Mimesis) al cercetătoarei Laura Mesina, care aduce o contribuție rafinată în studiile asupra imaginarului și a relațiilor simbolice dintre culturi, extinzând aria domeniilor în care cercetarea românească este receptată în Italia.

Privit în ansamblu, anul editorial 2025, așa cum se conturează prin baza de date „Scriitori români în italiană”, evidențiază o producție coerentă și diversă, în care coexistă autori clasici și contemporani, nume consacrate și voci emergente, proiecte ale marilor edituri și inițiative ale editurilor medii sau mici, adesea esențiale pentru continuitatea prezenței românești în spațiul italian. Rolul traducătorilor rămâne central, garantând calitatea și consistența dialogului literar dintre cele două culturi. Aceste apariții conturează un an care consolidează vitalitatea literaturii române în Italia și indică un interes tot mai diversificat din partea editorilor și a publicului cititor.
Nu în ultimul rând, trebuie amintit sprijinul Institutului Cultural Român de la București care, prin programul Translation & Publication Support Programme, susține traducerea și publicarea autorilor români.

Mauro Barindi
(nr. 1, ianuarie 2026, anul XVI)