Constantin Pomuţ, primul profesor de psihiatrie al Facultăţii de Medicină din Pesta

În Seria de autor pe care am creat-o pentru a duce mai departe moştenirea culturală a istoricului Ionel Cionchin (1943-2021), publicăm studiul dedicat lui Constantin Pomuţ (1815-1882), primul profesor de psihiatrie al Facultăţii de Medicină din Pesta. Studiul este extras din volumul Ionel Cionchin, Din galeria oamenilor de seamă, Ed. Ando Tours, Timişoara, 2002.

Între românii care s-au afirmat în domeniul medicinii pe plan european, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a fost Constantin Pomuţ.
Constantin Pomuţ s-a născut la 17 ianuarie 1815, în Giula, aşezare pe malul Crişului Alb, în judeţul Bichiş (astăzi în Ungaria). Fiu al lui Ioan şi Victoria, copilul a fost botezat în Sfânta Biserică Ortodoxă Română cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae din Giula, de către preotul Athanasie Gheorghevici.
Familia Pomuţ a fost una dintre cele mai faimoase din Giula. Tatăl lui Constantin, Ioan Pomuţ, a fost fiul lui Dinică Pomuţ. Despre Ioan Pomuţ se ştie că după absolvirea a şase clase primare a fost ucenic la un atelier de fierărie. După ce a devenit maestru fierar, a fost angajat ca maestru fierar pe domeniile contelui Iosif  Wenkheim, un mare moşier de origine austriacă. Ioan Pomuţ a învăţat să trateze maladii ale cailor, primind calificativul de veterinar. Ioan Pomuţ s-a căsătorit cu Victoria Costea. Din această căsătorie s-au născut trei copii: Constantin, Ioan şi George. Cel de al treilea fiu avea să aducă faima românilor în lume, având o carieră militară şi diplomatică, ca general şi ambasador al Statelor Unite ale Americii. 
Constantin Pomuţ a urmat cursurile primare de la Şcoala Parohială Sfântul Nicolae din localitatea natală, iar cele liceale la Seghedin. Studiile le-a absolvit la Facultatea de Medicină din Pesta, iar specializarea la Viena. A obţinut doctoratul în medicină la Viena cu teza Disertatio inauguralis medica de morbis gravidorum, tipărită în anul 1841 la Viena.

Doctor în medicină, Constantin Pomuţ a lucrat la mai multe spitale din capitala Imperiului Habsburgic. Specializându-se în psihiatrie, dr. Constantin Pomuţ a urmărit prelegerile unor psihiatrii vestiţi ai timpului din Viena şi a funcţionat ca medic la spitalul „Navrenturn”, ‘Turnul nebunilor’, din Viena. În anul 1847 a devenit medic secund la Spitalul General din Viena.           
În anul 1847, dr. Constantin Pomuţ a revenit la Facultatea de Medicină din Pesta, de data aceasta ca profesor. În acelaşi an, printr-un memoriu s-a adresat rectorului Facultăţii de Medicină cerând aprobarea pentru deschiderea unor cursuri de psihiatrie. Sprijinit şi de directorul Stahly Ignác, dr. Constantin Pomuţ a înfiinţat Catedra de Psihiatrie pe care a condus-o. Dr. Constantin Pomuţ a fost primul profesor de psihiatrie al Facultăţii de Medicină din Pesta. [1]

Luptător pentru cauza românilor, dr. Constantin Pomuţ a participat la revoluţia română din 1848-1849. În februarie 1849, episcopul Andrei Şaguna a format o delegaţie de transilvăneni care s-a deplasat la Viena pentru a cere egala îndreptăţire a românilor cu celelalte naţionalităţi din Monarhie. Petiţia a fost semnată de reprezentanţi de seamă ai românilor, Andrei Şaguna, Andrei Mocioni, Ion Bologa, Constantin Pomuţ etc. Delegaţia a fost condusă de dr. Constantin Pomuţ. Cererea n-a fost acceptată de împărat. [2]
După înfrângerea revoluţiei din 1848-1849, familia Pomuţ s-a împrăştiat în lume. Dacă părinţii s-au stabilit în zona Detei, în localitatea Omor (Berzobisul Traianic), Ioan Pomuţ fiind angajat la Centrul Silvic Zonal, fiul cel mic, George Pomuţ, după ce s-a oprit la Paris, a emigrat în Statele Unite ale Americii.
În anul 1854, dr. Constantin Pomuţ a fost numit medicul primar al Banatului, cu sediul la Timişoara. Dr. Constantin Pomuţ a continuat să menţină vechile legături cu lumea ştiinţifică medicală a vremii, fiind pe mai departe docent al Facultăţii de Medicină din Pesta, iar mai târziu a fost chemat în calitate de consilier medical la Cancelaria Curţii Ungare din Viena şi membru al Colegiului doctorilor al Facultăţii de Medicină din Viena.
În anul 1967, după o perioadă de peste treizeci de ani în care a respectat jurământul lui Hypocrate, însănătoşind mii de pacienţi, dr. Constantin Pomuţ s-a pensionat.
Spre sfârşitul vieţii, dr. Constantin Pomuţ s-a stabilit în comuna Ucea de Jos, în ţinutul Făgăraşului (România). S-a sfârşit din viaţă la 6 iulie 1883 şi a fost înmormântat în cimitirul bisericii din comuna Ucea de Jos. Se stinsese un doctor român, primul profesor de psihiatrie al Facultăţii  de Medicină din Pesta.

NOTE

1. Maria Berényi, Cultura românească la Budapesta în secolul al XIX-lea, Gyula, 2000, p. 215.
2. George Fillman, Generalul George Pomuţ (1818-1882). Istoria vieţii şi timpurilor sale, Editura „Tipomur”, Târgu Mureş, 1996, pp. 35-36.