Seria de autor menită a duce mai departe moştenirea culturală a istoricului Ionel Cionchin (1943-2021) cuprinde materialele publicate până acum în revista noastră, dedicate unor importante personalităţi din istoria Banatului şi a României, printre care Vasile Goldiş, Eftimie Murgu, George Popoviciu, Simion Bărnuţiu, Atanasie Conciatu, Paul Iorgovici Brâncoveanu, sau unor teme de interes din antichitate, precum Columna lui Traian şi Podul lui Traian de peste Dunăre. Vom publica în continuare extrase din operele istoricului, precum şi articolele rămase inedite, sub îngrijirea Afroditei Cionchin.

În Seria de autor menită a duce mai departe moştenirea culturală a istoricului Ionel Cionchin (1943-2021), publicăm studiul dedicat lui Moise Nicoară (1784-1861), un patriot român care a militat din toate puterile pentru drepturile naţionale şi religioase ale poporului său; un om de o aleasă cultură, printre altele cunoştea 13 limbi europene, fiind preţuit şi de împăratul Austriei care l-a chemat ca profesor de limba română pentru fiul său, arhiducele Ferdinand, viitorul împărat Ferdinand al V-lea. Felix Colson în cartea despre Principatele Române i-a arătat adevăratele calităţi profesionale şi morale.

În Seria de autor menită a duce mai departe moştenirea culturală a istoricului Ionel Cionchin (1943-2021), publicăm studiul dedicat lui Emanuil Gojdu (1802-1870), avocat de succes și patriot de origine aromână. Gojdu a fost un luptător pentru drepturile românilor din Transilvania și Ungaria. În anul 1869 a fost numit judecător la Curtea Supremă a Ungariei. Pentru a contribui cât mai mult posibil la dezvoltarea culturii şi a învăţământului, pentru a promova tineri români de valoare în toate domeniile, Emanuil Gojdu a înfiinţat o fundaţie care să acorde burse studenţilor români.

În Seria de autor menită a duce mai departe moştenirea culturală a istoricului Ionel Cionchin (1943-2021), publicăm studiul dedicat lui Gheorghe Ioanovici (1821-1909), nobil de Duleu şi Valea Mare, unul din marii filologi ai veacului al XIX-lea, membru onorific al Academiei de la Budapesta. Activitatea sa politică a fost orientată spre câştigarea libertăţilor poporului român. În acelaşi timp a fost adeptul înţelegerii dintre români şi unguri. Unul dintre cele mai mari succese politice ale lui Gheorghe Ioanovici a fost libertatea de credinţă pentru românii din Ungaria şi Ardeal.

În Seria de autor menită a duce mai departe moştenirea culturală a istoricului Ionel Cionchin (1943-2021), publicăm articolul dedicat lui Nicolae Oţălea din Denta, primul fabulist român, şi cartea Alese fabule. acum întâiu pre limba rumânească înturnate de Nicolae Oţălea, publicată la Beci, la Iosif de Kurţbec al Răsăritului tipograf de la Curte la anul 1784. Despre Nicolae Oţălea se cunosc puţine lucruri, doar că a fost „practicantu de cameră venituri din Denta”, aşa cum rezultă din prima filă a cărţii sale. Volumul a fost retipărit în 1985, sub îngrijirea lui Mircea Popa, cel care a şi descoperit-o.

În Seria de autor menită a duce mai departe moştenirea culturală a istoricului Ionel Cionchin (1943-2021), publicăm studiul dedicat lui Alexandru Mocioni (1841-1909), ilustru avocat şi om politic, una din personalităţile reprezentative ale românilor bănăţeni. De origine macedo-română/aromână, mare patriot, cunoscător al mai multor limbi de circulaţie internaţională (latină, italiană, germană, engleză, franceză), avocatul Alexandru Mocioni a militat pentru drepturi naţionale, pronunţându-se cu fermitate împotriva legilor şovine, de deznaţionalizare a românilor.

În Seria de autor menită a duce mai departe moştenirea culturală a istoricului Ionel Cionchin (1943-2021), publicăm studiul dedicat lui Andrei Mocioni de Foen (1812-1880). A fost unul dintre cei mai vestiţi reprezentanţi ai românilor bănăţeni ai secolului al XIX-lea. Un armân/macedo-român în Patria adoptivă cu care s-a identificat, o personalitate clarvăzătoare care a influenţat acţiunile importante ale românilor din Banat şi Ungaria, apărând în faţa puternicilor vremii, începând de la împărat şi până la patriarhul sârbesc, drepturile politice şi bisericeşti ale neamului său.

În Seria de autor menită a duce mai departe moştenirea culturală a istoricului Ionel Cionchin (1943-2021), publicăm studiul dedicat lui Constantin Pomuţ (1815-1882), primul profesor de psihiatrie al Facultăţii de Medicină din Pesta. În 1847 a înfiinţat Catedra de Psihiatrie pe care a condus-o. Luptător pentru cauza românilor, a participat la revoluţia română din 1848-1849. După înfrângerea revoluţiei, părinţii s-au stabilit în zona Detei, în localitatea Omor, tatăl Ioan Pomuţ fiind angajat la Centrul Silvic Zonal. Bunica autorului acestui material a fost Elena Cionchin, născută Pomuţ.

În Seria de autor menită a duce mai departe moştenirea culturală a istoricului Ionel Cionchin (1943-2021), publicăm studiul dedicat lui George Pomuţ (1818-1882), primul general român din armata SUA.. Cercetătorul A. Ruffu l-a considerat „originar din Banat, tatăl său fiind în ultima parte a vieţii în Serviciul Pădurilor Statului pe lângă Deta”. Memoria colectivă a sătenilor din Omor/Rovinţa Mare, jud. Timiş, dă mărturie despre un mare general american de origine română, plecat de aici. Bunica autorului acestui material a fost Elena Cionchin, născută Pomuţ, iar fratele ei s-a numit George Pomuţ.

În Seria de autor menită a duce mai departe moştenirea culturală a istoricului Ionel Cionchin (1943-2021), publicăm studiul dedicat învăţătorului Climentu Dinna, întemeietorul Şcolii Române din comuna Denta, judeţul Timiş, la 2 martie 1855. De asemenea, în anul 1856, Climentu Dinna a publicat la Timişoara volumul Versuri la înfiinţarea Şcoléi Române din Ces. Reg. Cameralu opidu Denta, 12 martie anulu 1855, pe care îl republicăm integral. Întregul material este extras din volumul Ionel Cionchin, Din galeria oamenilor de seamă, Ed. Ando Tours, Timişoara, 2002.

În Seria de autor Ionel Cionchin, publicăm studiul dedicat personalităţii lui Vincenţiu Babeş (1821-1907), unul din cei mai de seamă cărturari ai secolului al XIX-lea. Acesta şi-a slujit cu devotament neamul ca avocat, istoric, filosof, publicist, scriitor, om politic, luptător pentru libertatea şi unitatea românilor, poliglot (cunoscător al mai multor limbi: româna, germana, maghiara, franceza, latina, slavona, sârba). Studiul este extras din volumul Ionel Cionchin, Din galeria oamenilor de seamă, Ed. Ando Tours, Timişoara, 2002.

Badea Cârţan a rămas legendar pentru drumul său per pedes la Roma. A plecat în 3 ianuarie 1896 şi a ajuns după patruzeci şi trei de zile, înnoptând lângă Columna lui Traian. Dimineaţa, un ofiţer explică grupului de soldaţi bersaglieri imaginile războaielor daco-romane. Se trezise şi Badea Cârţan. La apariţia lui, stupoare. Se auzi o voce: „Un dac a coborât de pe Columnă! Un dac viu!”. Badea Cârţan a replicat: „Io fratello, voi Roma, io România, pastore român”. A doua zi intrase deja în legendă, toate ziarele au scris despre păcurarul român. O evocare de Ionel Cionchin.

În 2013, la împlinirea a 1900 de ani de la inaugurarea Columnei lui Traian din inima Romei, istoricul Ionel Cionchin a publicat un amplu volum cu titlul Columna lui Traian. Monument unic al etnogenezei românilor (Editura Eurobit, Timişoara, 495 de pagini). Prezentăm interesanta poveste a Podului lui Traian de peste Dunăre, opera lui Apollodoros din Damasc, construit între anii 103-105, la est de Porţile de Fier. Pe Columna lui Traian de la Roma este redată solemnitatea terminării lucrărilor podului şi declanşarea celui de al doilea război dacic (105 p.Chr.).

Pe 12 mai 2013 se împlinesc 1900 de ani de la inaugurarea Columnei lui Traian, în anul 113. Cu ocazia acestei aniversări, Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 25 februarie, o monedă din aur în valoare de 100 lei, într-un tiraj de 250 de exemplare însoţite de broşuri de prezentare în română, engleză şi franceză. Istoricul Ionel Cionchin evocă valoarea documentară şi artistică a acestui original monument al artei antichităţii, al geniului artiştilor romani şi greco-romani, „comoară cu şapte peceţi” - cum a denumit-o Mommsen.

În cadrul proiectului interdisciplinar Prezenţa italiană în Banat al revistei noastre, prezentăm aportul lui Aurel Cosma Junior (1901-1983, Timişoara),.avocat, ziarist, scriitor, istoric şi om politic. Publicăm aici studiul introductiv al istoricului Ionel Cionchin, Un cărturar bănăţean de marcă al secolului XX, şi prima parte a studiului lui Aurel Cosma Junior intitulat Urme de viaţă italiană în Banat (1939). Textul însoţit de nota introductivă a autorului este preluat din Fondul familial Aurel Cosma de la Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale ale României, nr. 124.

Francesco Griselini s-a născut la Veneţia, la 12 august 1717. Numele lui este indisolubil legat de Banat, unde a făcut cercetări timp de doi ani şi jumătate (septembrie 1774-februarie 1777) şi a lăsat posterităţii o lucrare de importanţă covârşitoare pentru ţinutul românesc de la nordul Dunării, pentru răspândirea în lume a informaţiilor despre oamenii şi bogăţiile din acest spaţiu geografic, despre tehnologiile avansate utilizate în industria bănăţeană din secolul al XVIII-lea, dar şi despre asemănările dintre români şi italieni şi despre similitudinile dintre cele două limbi. De Ionel Cionchin.

În 2014 se împlinesc 150 de ani de la dispariţia lui Simion Bărnuţiu (1808-1864). Istoricul Ionel Cionchin evocă figura marelui cărturar ardelean şi semnificativa sa contribuţie la Revoluția Română de la 1848 din Transilvania. Se evidenţiază apoi legăturile lui Bărnuţiu cu Italia, unde a plecat în 1852 pentru a se înscrie la cursurile Facultăţii de Drept de la Universitatea din Pavia. În Lombardia a cercetat dialectele limbii italiene, cunoscându-i pe lingviştii italieni şi operele lor. De asemenea, a făcut importante comparaţii între poezia italiană şi cea românească.

În anul 1848, numit „primăvara popoarelor”, au avut loc revoluţii în Europa de Vest şi Centrală: Palermo (ianuarie), Paris (22 februarie), Viena (13 martie), Budapesta (15 martie), ca şi în spaţiul românesc - Moldova, Ţara Românească, Transilvania şi Banat. Simbol al cărturarilor din Banat, Eftimie Murgu (1805-1870) a militat pentru libertatea poporului român, concepută atât sub raport naţional, cât şi social. Acest adevăr a fost ilustrat în întreaga sa gândire politico-revoluţionară, în atitudinea şi activitatea sa dinaintea revoluţiei, dar mai ales în timpul revoluţiei de la 1848. De Ionel Cionchin.

În cadrul proiectului de cercetare „Banatul multietnic. Recuperarea memoriei istorice” realizat de revista noastră, istoricul Ionel Cionchin evocă figura preotului martir Atanasie Conciatu şi contribuţia sa la lupta pentru eliberare naţională şi unirea românilor bănăţeni în graniţele unui stat românesc. În această luptă se înscrie „revoluţia” ţăranilor din toamna anului 1918 din comuna timişeană Denta, condusă de Atanasie Conciatu. Deşi n-a murit în război, ci împuşcat de soldaţii maghiari, acesta a fost trecut primul pe placa de marmură a „Monumentului Eroilor căzuţi în primul război mondial”.

Din ciclul dedicat Centenarului Marii Uniri, profesorul Ionel Cionchin evocă personalitatea lui Vasile Goldiş. Profesor, istoric, jurnalist, om politic implicat în învăţământul românesc şi în viaţa culturală, a fost unul din militanţii Marii Uniri şi desăvârşirii statului România Mare. Cuvântarea lui a reprezentat momentul esenţial al Programului Marii Adunări Naţionale Constituante a românilor din Transilvania şi Ungaria, ţinută în ziua de duminică, 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia. În primul guvern al Transilvaniei libere, a deţinut funcţiile de vicepreşedinte şi Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice.

Din ciclul dedicat Centenarului Marii Uniri, profesorul Ionel Cionchin evocă în acest număr personalitatea lui George Popoviciu (25 martie 1862, Cliciova – 26 decembrie 1927, Lugoj), unul din cărturarii de seamă ai Banatului de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Doctor în teologie, filozof şi istoric, Protopop al Lugojului, George Popoviciu s-a afirmat ca luptător naţional, fiind un membru activ al Partidului Naţional Român şi militând pentru drepturile românilor din Austrio-Ungaria şi Unirea teritoriilor româneşti cu „Patria Mamă”, România.

Istoricul Ionel Cionchin evocă figura lui Paul Iorgovici Brâncoveanu (1764-1808), „întâiul iluminist propriu-zis din Banat”, cum l-a numit Nicolae Danciu Petniceanu. S-a născut la Vărădia, judeţul Caraş-Severin, în familia preotului Marcu, parohul bisericii din comună. A studiat filosofia la Bratislava şi dreptul la Pesta şi Viena. A locuit timp de trei ani la Roma, înscriindu-se la Institutul „Propaganda Fide”, a cercetat lucrări şi documente la Biblioteca Vaticanului, adunând materiale pentru o lucrare privind originea, vechimea şi continuitatea poporului român în spaţiul ancestral.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.