SERIA DE AUTOR IONEL CIONCHIN


Inaugurăm „Seria de autor Ionel Cionchin”

Inaugurăm în acest număr Seria de autor Ionel Cionchin care cuprinde materialele publicate până acum de istoric în revista noastră, dedicate unor importante personalităţi din istoria Banatului şi a României, printre care Vasile Goldiş, Eftimie Murgu, George Popoviciu, Simion Bărnuţiu, Atanasie Conciatu, Paul Iorgovici Brâncoveanu, sau unor teme de interes din antichitate, precum Columna lui Traian şi Podul lui Traian de peste Dunăre. Vom continua să publicăm extrase din operele istoricului Ionel Cionchin, precum şi articolele rămase inedite, sub îngrijirea Afroditei Cionchin.



Podul lui Traian de peste Dunăre, între mit şi realitate

În 2013, la împlinirea a 1900 de ani de la inaugurarea Columnei lui Traian din inima Romei, istoricul Ionel Cionchin a publicat un amplu volum cu titlul Columna lui Traian. Monument unic al etnogenezei românilor (Editura Eurobit, Timişoara, 495 de pagini). Prezentăm interesanta poveste a Podului lui Traian de peste Dunăre, opera lui Apollodoros din Damasc, construit între anii 103-105, la est de Porţile de Fier. Pe Columna lui Traian de la Roma este redată solemnitatea terminării lucrărilor podului şi declanşarea celui de al doilea război dacic (105 p.Chr.).



Columna lui Traian, „comoară cu şapte peceţi” de 1900 de ani la Roma

Pe 12 mai 2013 se împlinesc 1900 de ani de la inaugurarea Columnei lui Traian, în anul 113. Cu ocazia acestei aniversări, Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 25 februarie, o monedă din aur în valoare de 100 lei, într-un tiraj de 250 de exemplare însoţite de broşuri de prezentare în română, engleză şi franceză. Istoricul Ionel Cionchin evocă valoarea documentară şi artistică a acestui original monument al artei antichităţii, al geniului artiştilor romani şi greco-romani, „comoară cu şapte peceţi” - cum a denumit-o Mommsen.



Badea Cârţan, ţăranul autodidact ajuns per pedes la Roma

Badea Cârţan a rămas legendar pentru drumul său per pedes la Roma. A plecat în 3 ianuarie 1896 şi a ajuns după patruzeci şi trei de zile, înnoptând lângă Columna lui Traian. Dimineaţa, un ofiţer explică grupului de soldaţi bersaglieri imaginile războaielor daco-romane. Se trezise şi Badea Cârţan. La apariţia lui, stupoare. Se auzi o voce: „Un dac a coborât de pe Columnă! Un dac viu!”. Badea Cârţan a replicat: „Io fratello, voi Roma, io România, pastore român”. A doua zi intrase deja în legendă, toate ziarele au scris despre păcurarul român. O evocare de Ionel Cionchin.



Proiectul „Prezenţa italiană în Banat”. Contribuţia lui Aurel Cosma Jr.

În cadrul proiectului interdisciplinar Prezenţa italiană în Banat al revistei noastre, prezentăm aportul lui Aurel Cosma Junior (1901-1983, Timişoara),.avocat, ziarist, scriitor, istoric şi om politic. Publicăm aici studiul introductiv al istoricului Ionel Cionchin, Un cărturar bănăţean de marcă al secolului XX, şi prima parte a studiului lui Aurel Cosma Junior intitulat Urme de viaţă italiană în Banat (1939). Textul însoţit de nota introductivă a autorului este preluat din Fondul familial Aurel Cosma de la Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale ale României, nr. 124.



Francesco Griselini şi românii: 300 de ani de la naşterea savantului

Francesco Griselini s-a născut la Veneţia, la 12 august 1717. Numele lui este indisolubil legat de Banat, unde a făcut cercetări timp de doi ani şi jumătate (septembrie 1774-februarie 1777) şi a lăsat posterităţii o lucrare de importanţă covârşitoare pentru ţinutul românesc de la nordul Dunării, pentru răspândirea în lume a informaţiilor despre oamenii şi bogăţiile din acest spaţiu geografic, despre tehnologiile avansate utilizate în industria bănăţeană din secolul al XVIII-lea, dar şi despre asemănările dintre români şi italieni şi despre similitudinile dintre cele două limbi. De Ionel Cionchin.



Simion Bărnuţiu la 150 de ani de la dispariţie: legăturile cu Italia

În 2014 se împlinesc 150 de ani de la dispariţia lui Simion Bărnuţiu (1808-1864). Istoricul Ionel Cionchin evocă figura marelui cărturar ardelean şi semnificativa sa contribuţie la Revoluția Română de la 1848 din Transilvania. Se evidenţiază apoi legăturile lui Bărnuţiu cu Italia, unde a plecat în 1852 pentru a se înscrie la cursurile Facultăţii Juridice de la Universitatea din Pavia. În Lombardia a cercetat dialectele limbii italiene, cunoscându-i pe lingviştii italieni şi operele lor. De asemenea, a făcut importante comparaţii între poezia italiană şi cea românească.



Eftimie Murgu şi Revoluţia de la 1848 în Banat

În anul 1848, numit „primăvara popoarelor”, au avut loc revoluţii în Europa de Vest şi Centrală: Palermo (ianuarie), Paris (22 februarie), Viena (13 martie), Budapesta (15 martie), ca şi în spaţiul românesc - Moldova, Ţara Românească, Transilvania şi Banat. Simbol al cărturarilor din Banat, Eftimie Murgu (1805-1870) a militat pentru libertatea poporului român, concepută atât sub raport naţional, cât şi social. Acest adevăr a fost ilustrat în întreaga sa gândire politico-revoluţionară, în atitudinea şi activitatea sa dinaintea revoluţiei, dar mai ales în timpul revoluţiei de la 1848. De Ionel Cionchin.



Atanasie Conciatu, un bănăţean erou al Marii Uniri

În cadrul proiectului de cercetare „Banatul multietnic. Recuperarea memoriei istorice” realizat de revista noastră, istoricul Ionel Cionchin evocă figura preotului martir Atanasie Conciatu şi contribuţia sa la lupta pentru eliberare naţională şi unirea românilor bănăţeni în graniţele unui stat românesc. În această luptă se înscrie „revoluţia” ţăranilor din toamna anului 1918 din comuna timişeană Denta, condusă de Atanasie Conciatu. Deşi n-a murit în război, ci împuşcat de soldaţii maghiari, acesta a fost trecut primul pe placa de marmură a „Monumentului Eroilor căzuţi în primul război mondial”.



Centenar Marea Unire. Vasile Goldiş, Părinte al unității românilor

Din ciclul dedicat Centenarului Marii Uniri, profesorul Ionel Cionchin evocă personalitatea lui Vasile Goldiş. Profesor, istoric, jurnalist, om politic implicat în învăţământul românesc şi în viaţa culturală, a fost unul din militanţii Marii Uniri şi desăvârşirii statului România Mare. Cuvântarea lui a reprezentat momentul esenţial al Programului Marii Adunări Naţionale Constituante a românilor din Transilvania şi Ungaria, ţinută în ziua de duminică, 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia. În primul guvern al Transilvaniei libere, a deţinut funcţiile de vicepreşedinte şi Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice.



Centenar Marea Unire. George Popoviciu, „Banatul e pământ românesc”

Din ciclul dedicat Centenarului Marii Uniri, profesorul Ionel Cionchin evocă în acest număr personalitatea lui George Popoviciu (25 martie 1862, Cliciova – 26 decembrie 1927, Lugoj), unul din cărturarii de seamă ai Banatului de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Doctor în teologie, filozof şi istoric, Protopop al Lugojului, George Popoviciu s-a afirmat ca luptător naţional, fiind un membru activ al Partidului Naţional Român şi militând pentru drepturile românilor din Austrio-Ungaria şi Unirea teritoriilor româneşti cu „Patria Mamă”, România.



Paul Iorgovici Brâncoveanu, cărturar bănăţean din secolul al XVIII-lea

Istoricul Ionel Cionchin evocă figura lui Paul Iorgovici Brâncoveanu (1764-1808), „întâiul iluminist propriu-zis din Banat”, cum l-a numit Nicolae Danciu Petniceanu. S-a născut la Vărădia, judeţul Caraş-Severin, în familia preotului Marcu, parohul bisericii din comună. A studiat filosofia la Bratislava şi dreptul la Pesta şi Viena. A locuit timp de trei ani la Roma, înscriindu-se la Institutul „Propaganda Fide”, a cercetat lucrări şi documente la Biblioteca Vaticanului, adunând materiale pentru o lucrare privind originea, vechimea şi continuitatea poporului român în spaţiul ancestral.




Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.