Aurel Cosma Junior, un cărturar bănăţean de marcă al secolului XX

În Seria de autor pe care am creat-o pentru a duce mai departe moştenirea culturală a istoricului Ionel Cionchin (1943-2021), publicăm studiul dedicat lui Aurel Cosma Junior (1901-1983, Timişoara), avocat, ziarist, scriitor, istoric şi om politic, de la a cărui dispariţie se împlinesc anul acesta 40 de ani..


Aurel Cosma Junior s-a născut în Timişoara la 25 martie 1901, fiul lui Meletie Cosma (1872-1907) – grefier la Tribunalul din Timişoara – şi al Elenei Cosma (1881-1979), născută Pocan, fiica preotului Teodor Pocan din Jebel. Rămas orfan, după ce tatăl său a decedat în 1907, Aurel a fost adoptat de unchiul său, dr. Aurel Cosma [1], care s-a îngrijit de instrucţia şi educaţia copilului. Crescut în cartierul Fabric din Timişoara, Aurel Cosma Junior şi-a făcut studiile primare, gimnaziale şi liceale la Timişoara, după care a urmat cursurile Institutului Teologic Ortodox din Arad. În anul 1919, tânărul teolog s-a înscris la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1922, devenind membru al Baroului de avocaţi din Timişoara. În anii 1923-1926 a continuat studiile universitare la Paris, obţinând diploma de doctor în ştiinţele economice şi politice la Facultatea de Drept cu teza La Petite Entente. În acelaşi timp, la Paris Aurel Cosma a urmat şi cursurile de ziaristică la L’école du Journalisme din Rue de la Sorbonne.

Activitatea politică şi parlamentară

Printre cei 321 de delegaţi participanţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918 se afla şi tânărul Aurel Cosma, în calitate de reprezentant al comandamentului Gărzilor Naţionale din comitatul Timiş. Între cei 1228 de delegaţi care au votat Unirea pe vecie cu România au fost şi 321 de delegaţi români bănăţeni. În acea duminică de Decembrie, în milenara cetate s-a hotărât: «Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acestor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România». Referindu-se la istorica hotărâre a Marii Adunări Naţionale şi la poziţia delegaţilor bănăţeni, Aurel Cosma Junior menţiona: «a fost foarte frumoasă, iar dorinţele exprimate erau categorice. Nimeni dintre bănăţeni nu admitea nici un fel de formă cu substrat de autonomie locală ci toată lumea era de acord să fie votată unirea fără condiţii». [2]
La 27 decembrie 1918, Aurel Cosma Junior a fost trimis la Budapesta pentru a lua legătură cu ministrul plenipotenţiar, urmând să primească un plic de curier şi i se facă unele comunicări secrete[3].
Începând cu anul 1927, Aurel Cosma Junior a candidat şi a fost ales deputat de Timiş-Torontal în trei legislaturi din partea Partidului Naţional Liberal. Ca parlamentar a desfăşurat o activitate intensă, făcând parte din diferite comisii: Comisia care s-a ocupat de aplicarea rezoluţiilor referitoare la minorităţi, Comisia de politică externă ş.a.
La 5 noiembrie 1933, dr. Aurel Cosma Junior a făcut parte din delegaţia României care a participat  la Conferinţa balcanică de la Salonic.
În martie 1934, Aurel Cosma Junior a fost ales ca membru al Comisiei de politică externă, o înaltă demnitate obţinută de regulă la o vârstă mai înaintată, reprezentând Banatul, alături de Vasile Papp care reprezenta Ardealul [4]. În calitate de parlamentar a participat la conferinţele internaţionale, interparlamentare şi balcanice ale Micii Înţelegeri.
La 27 septembrie 1934, la Istambul, la şedinţa Comisiei politice a Uniunii Balcanice interparlamentare care discuta problema securităţii şi dezarmării, dr. Aurel Cosma Junior a propus interzicerea forţei şi a violenţei, precum şi sancţionarea nu numai de dreptul internaţional, dar şi de legile interne ale statelor, care să treacă în Constituţiile lor interzicerea războiului şi sancţionarea celor care tulbură pacea.
La a XXXI-a Conferinţă interparlamentară de la Bruxelles din 1935, delegaţia României a fost formată din 15 parlamentari, printre care şi dr. Aurel Cosma Junior. Din Comisia politică au făcut parte prof. M. Djuvara şi dr. Aurel Cosma Junior, care au susţinut că era necesar a se discuta despre controlul fabricării şi comerţului cu arme. În cuvântul său, dr. Aurel Cosma Junior a solicitat constituirea unui sistem de înţelegeri regionale pentru consolidarea economică şi dezvoltarea legăturilor comerciale între state. [5]           
Parlamentarul timişean a făcut parte şi din delegaţia României la cea de a XXXII-a Conferinţă a Uniunii interparlamentare, desfăşurată la Budapesta în iulie 1936.
La 1 decembrie 1936, în şedinţa solemnă a Parlamentului României dedicată aniversării Marii Uniri la care au participaţi şi invitaţi parlamentari din Jugoslavia şi Cehoslovacia, au fost puse bazele Micii Antante Parlamentare. S-a hotărât ca dr. Aurel Cosma Junior să se deplaseze la Belgrad pentru stabilirea organismului parlamentar internaţional [6]. Cu toate eforturile depuse, în 1937 înfiinţarea Micii Antante Parlamentare a eşuat.  
În 1941 (1 martie), Aurel Cosma Jr. a fost numit consilier ministerial pe lângă Ministerul Presei şi Propagandei Naţionale, coordonând Departamentul de presă străină.
La 4 iunie 1945, Aurel Cosma Jr. a fost condamnat de Tribunalul Poporului, în lipsă, «la pedeapsa detenţiei pe viaţă şi degradarea civică pe timp de 10 ani». Abia în 19 august 1960 a fost descoperit şi arestat la Eforie, dar a fost eliberat în urma amnistiei deţinuţilor politici, întorcându-se în Timişoara.  

Activitatea literară şi gazetărească

Încă din decembrie 1918, Aurel Cosma Junior a colaborat la ziarul „Românul”; în 1919 a publicat evocări istorice, critici literare, iar în 1921 a fondat cu scriitorul Ioan Jivi Bănăţeanu şi poetul Alexandru Popescu-Negură revista bilunară de satiră şi umor „Urzica”, apărută la Timişoara în anii 1921-1922. Adevărata activitate literară şi gazetărească a desfăşurat-o mai apoi la ziarul „Nădejdea” din Timişoara, începând cu anul 1922, devenind directorul acesteia în 1923, şi continuată la revista literară „Luceafărul”, fondată de el în 1935. În 1937, revista „Luceafărul” a trecut la Astra bănăţeană, iar dr. Aurel Cosma Junior a fost ales vicepreşedinte, ocupându-se în continuare de revistă şi de Editura Astra bănăţeană până în decembrie 1940.
Aurel Cosma Jr. a publicat sute de articole în revistele din ţară („Românul”, „Nădejdea”, „Luceafărul”, „Dacia”, „Orizont literar”, „Ardealul”, „Revista Institutului de Ştiinţe Social-Politice”, „Caraş-Severin”, „Flamuri”, „Magazin istoric”, „Mitropolia Banatului”, „Orizont”, „Drapelul roşu” etc.) şi străinătate („L’Illustration” ş.a.)
Avocatul bănăţean a ţinut o serie de conferinţe atât în română, cât şi în franceză şi italiană:
¤ La contribution de la France a l’union des roumains, la Cercul Francez din Timişoara, în 1928;
¤ Urme de viaţă în Banat, conferinţa Tracce di vita italiana nel Banato, organizată de Institutul de Cultură Italiană, Secţia Timişoara.
Din cărţile publicate de Aurel Cosma Jr., cele mai relevante sunt:
¤ Extrase di ziarul «Banatul» referitoare la situaţia din Banat în anul 1919 (dezrobirea Banatului), 1919, 158 p.
¤ Un mic istoric al bisericii române din Fabric, Timişoara, 1926
¤ La Petite Entente. Teza de doctorat la Facultatea de Drept de la Universitatea din Paris, 1926, 289 p.
¤ Les Problèmes actuels du régime représentatif, 1935, 43 p.
¤ Documentele Unirii de la Alba Iulia, Adunarea Naţională de la 1 Decembrie 1918, 1928, 172 p.
¤ Impressioni sul mio viaggio in Italia / ‘Impresii de călătorie în Italia’, Timişoara/Veneţia, 1932.
¤ Istoria presei române din Banat, Editura ziarului „Unirea Română”, Timişoara, 1932.
¤ Bănăţeni de altă dată, vol. I, Timişoara, 1933.
¤ Constituţia Regatului Iugoslav, Biblioteca Progresul, nr. 1, Timişoara, 1934.
¤ Les problѐmes actuels de régime représentatif, Bucureşti, 1934.
¤ Schiţe şi nuvele, Biblioteca „Luceafărul”, nr. 6, Timişoara, 1936.
¤ Sculptorul bănăţean Alexandru Liuba, Biblioteca „Luceafărul», nr. 4, Timişoara, 1936.
¤ L’organisation et le travail des commissions parlementaires, Geneva, 1935.
¤ Din trecutul românilor timişoreni, Timişoara, 1938, 62 p.
¤ Sfântul Munte, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1939.
¤ Tracce di vita italiana nel Banato, Institutul de Cultură Italiană din România – Secţiunea Timişoara, Timişoara, 1939.
¤ Reminiscenţe italo-bănăţene, Timişoara, 1939.
¤ Pictura românească din Banat de la origine până azi, Timişoara, 1940.
¤ Studii de folclor mitologic românesc, Timişoara, 1940.
¤ Considerazioni sull’origine dei Romeni, Timişoara, 1940.
¤ România în noua ordine europeană, Bucureşti, 1941.
¤ L’Europe nationaliste et la solidarité continentale, Bucureşti, 1941.
¤ Il nuovo ordine italo-romeno, Bucureşti, 1941.
¤ La Roumanie et la France dans le nouvel ordre européen, Bucureşti, 1941.
¤ Rumänien an der Seite Deutschlands im neuen Europe, Scwäbische Verlag A.G., Timişoara, 1941.
¤ Studii şi folclor românesc, Editura Universul, Bucureşti, 1942.
¤ Cosmogonia poporului român, Editura Universul, Bucureşti, 1942.
¤ Originea omenirii, Editura Universul, Bucureşti, 1942.
¤ Mythologie roumaine, Editura Universul, Bucureşti, 1942.
¤ Monografia Institutului Politehnic din Timişoara, semicentenar 1920-1970, vol. I-III, 341+318 p., Timişoara, 1970 (în colaborare).
¤ Condeierii ţărani din Banat, Timişoara, 1971.
¤ Camil Petrescu în Banat. Activitatea sa ziaristică în anii 1919-1921. Amintiri şi evocări, 1972, 76 p.
¤ Peregrinări prin anii tinereţii 1917-1922, 1974, 186 p.
¤ Viaţa şi activitatea scriitorului Ioan Jivi Bănăţeanu, 1974, 81 p.
¤ Însemnări memoriale ale lui Aurel Cosma Jr., vol. I, 1976, 308 p.
¤ Cronici şi recenzii literare (1968-1976), 1976, 234 p.
¤ Prin Timişoara de altădată – evocări, Editura Facla, 1977, 214 p.
¤ Aurel Cosma Jr., Corespondenţă, Ediţie îngrijită de Raul Ionuţ şi Teodor Drăghici, Prefaţă de Crişu Dascălu, Tabel Cronologic de Ioan David, 2012.
Lucrări aflate în manuscris la Arhivele Naţionale, Filiala Timiş, Fondul Aurel Cosma din Timişoara:
¤ Extrase din ziarul «Dacia» din Timişoara, însemnări dactilografiate referitoare la foiletonul «Studii de folclor mitologic românesc», 1940, 82 p.
¤ Gărzile Naţionale Române din Banat, însemnări dactilografiate şi în manuscris extrase din ziare şi reviste, 1943, 122 p.
¤ La semicentenarul Unirii de la Alba Iulia – evocări, studii şi amintiri, 1968, 192 p.
¤ Armata Unirii – toamna anului 1918, însemnări dactilografiate ale lui Aurel Cosma Jr., delegat oficial la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, 1968, 159 p.
¤ Biserica română din Banat şi Unirea de la Alba Iulia, Studiu dactilografiat şi în manuscris, articole din ziare şi reviste, 1968, 141 f.
¤ Extrase din ziare, articole şi discursuri ale lui Aurel Cosma Jr. şi referitoare la acesta, 1920-1940, limba germană, maghiară, română, vol. I-VII, 1783 f.

Dr. Aurel Cosma Junior a făcut parte din mai multe asociaţii şi societăţi: membru al „Asociaţiei generale a studenţilor români din Franţa” şi al „Şcolii de Jurnalism” din Paris; membru al „Uniunii Generale a Sindicatelor” din România; membru al „Asociaţiei Generale a Ziariştilor Profesionişti din Provincie” cu sediul la Turnu Severin; membru al Uniunii Scriitorilor din România; membru fondator al „Asociaţiei Scriitorilor” din Timişoara; membru al „Societăţii de Ştiinţe Istorice” din România. S-a stins din viaţă la 26 februarie 1983 la Timişoara şi a fost înmormântat în cimitirul din Calea Buziaşului. Avocat, ziarist, scriitor, istoric şi om politic, Aurel Cosma Junior a fost unul din cărturarii bănăţeni de marcă ai secolului XX.

NOTE

1. Dr. Aurel Cosma (1867-1931), fruntaş al mişcării naţionale pentru înfăptuirea Marii Uniri, a fost primul prefect român al judeţului Timiş-Torontal.
2. Arhivele Naţionale ale României, Filiala Timiş, Fond Familial Aurel Cosma, dosar 113, f. 122; Radu Păiuşan, Mişcarea naţională din Banat şi Marea Unire, Editura de Vest, Timişoara, 1993, p. 129.
3. Idem, Fond Aurel Cosma Jr., dosar 187, f. 24.
4. «Drapelul 14 martie 1934.»
5. Arhivele Naţionale ale României, Filiala Timiş, Fond Familial Aurel Cosma Jr., dosar 187, f. 136.
6. Ibidem, dosar 185, f. 8.