„Le Signore dell’arte”. Doamnele Artei italiene într-o grandioasă expoziţie la Milano

Primăria orașului Milano prezintă în stagiunea culturală 2020-2021 un program special intitulat I talenti delle donne (Talentele femeilor), cu scopul de a dezvălui femeile protagoniste din diferite discipline cu caracter creativ, chiar și pe acelea care au trăit într-o epocă istorică în care condițiile sociale au fost ostile afirmării lor.
În cadrul acestui program cultural s-a conturat proiectul artistic Le Signore dell’Arte. Storie di donne tra ’500 e ’600 (Doamnele Artei. Femeile-pictor între secolele XV-XVI), realizat la Palazzo Reale din Milano cu obiectivul de a aduce în lumina reflectoarelor figurile feminine italiene active ca mari artiste între Baroc și Renaștere. Proiectul a luat naștere ca o grandioasă expoziție colectivă care aduce în sălile Palatului 34 de artiste și peste 130 de capodopere, o autentică mărturie a vitalității creative la feminin.
Așa cum a afirmat Domenico Piraina, directorul muzeului Palazzo Reale din Milano, expoziția a fost concepută acum doi ani, iar ultima fază a organizării ei a fost cea mai complicată din cauza incertitudinilor legate de pandemie. Din fericire a ajuns la finish și a fost deschisă la începutul lunii martie 2021. Expoziția nu a beneficiat de inaugurarea dorită, muzeele fiind închise din cauza pandemiei, dar curatorii au găsit o soluție în vizitele ghidate online. Pictorițele italiene vor sălășlui în Palazzo Reale până pe 25 iulie 2021.
Trei sunt specialiștii curatori care s-au ocupat de selecționarea operelor: Annamaria Bava, Gioia Mori și Alain Tapié. Conceptul este unul original iar expoziția este o premieră absolută, fiind concentrată exclusiv pe artistele italiene care au trăit într-o epocă în care începuseră să se maturizeze condițiile culturale, sociale și instituționale care au permis femeilor să participe printr-un rol emergent în spațiul artistic. Operele provin de la 67 de instituţii diferiți, printre care galeriile Uffizi din Firenze, Muzeul Capodimonte, Pinacoteca Brera, Castelul Sforzesco, Galeria Națională Umbria, Galeria Borghese, Muzeele Regale din Torino, Pinacoteca din Bologna, Muzeul des Beaux Arts din Marsilia (Franța), Muzeul Narodowe din Poznan (Polonia), dar și  de la mulți privați care și-au păstrat anonimatul. Expoziția evocă nu numai măiestria compozitivă a acestor pictorițe, ci și rolul social pe care l-au avut în vremurile lor, unele dintre ele afirmându-se chiar la marile curți nobiliare internaționale, altele ca adevărate antreprenoare, toate capabile să se confrunte cu propriile idealuri și stiluri de viață complexe.

Fede Galizia - Giuditta con la testa di Oloferne (1601)

Sponsorul principal al acestei expoziții despre universul feminin este Fondazione Bracco, entitate care operează de zece ani în sectorul cultural fiind leader mondial în „imaging diagnostico”. În ceea ce privește femeile-artist, Fundația Bracco a instituit un proiect științific în colaborare cu diverse universități din Milano, permițând astfel valorificarea a două opere prezente în expoziție prin suportul tehnologic oferit. Este vorba despre portretele artistei miniaturiste Giovanna Garzoni realizate ducilor de Savoia Emanuele Filiberto și Carlo Emanuele I – două opere pe hârtie de pergament aparținând Muzeelor Regale din Torino.

Giovanna Garzoni - Ritratto di Carlo Emanuele I di Savoia
(1632-1637 circa)

Printre ʽeroinele’ expuse la Palazzo Reale, Artemisia Gentileschi este protagonista care domină prin celebritatea figurii sale controversate: ea a devenit o icoană a revoltei feminine împotriva autorității paterne, iar arta sa a rivalizat cu cea a pictorilor vremii. Născută la Roma în 1593, fiica pictorului Orazio Lomi Genstileschi, Artemisia era înzestrată cu ambiție și tenacitate, a frecventat erudiți și literați, transformându-se dintr-o pictoriță analfabetă într-o academiciană la Firenze, ca mai apoi să fie admisă în cercurile culturale elitiste din Veneţia și Napoli. Veșnic în căutarea succesului, activitatea sa artistică a condus-o până la Londra, pentru a ajunge ulterior la Napoli, unde a deschis un atelier împreună cu diferiți colaboratori. Urmele sale se pierd după anul 1654.

Artemisia Gentileschi - Maria Maddalena, 1630-1631, Beirut Sursock Palace Collection

Le artiste del Vasari este un spaţiu special dedicat acelor femei deosebite menționate în celebra carte Viețile celor mai renumiți arhitecți, pictori și sculptori italieni, în ediția a doua din 1568, în care Giorgio Vasari evocă imaginea unor artiste pe care le putem admira azi în cadrul expoziției, precum: Properzia de Rossi, Sofonisba Anguissola și surorile sale Lucia și Europa, Irene di Spilimbergo, Lucrezia Quistelli, Claudia de Bufalo, Caterina Cantoni si Antonia Pellegrini.
Sofonisba Anguissola, căreia i-am dedicat o amplă pagină în revista noastră, este artista din Cremona care a trăit mai mult de zece ani la curtea regelui Filip al II-lea din Madrid, apoi s-a mutat în Sicilia unde a fost vizitată de Antoon van Dyck în anul 1624. În cadrul expoziției este pentru prima dată expusă opera sa Madonna dell’Itria (1578).

Sofonisba Anguissola - Madonna dell’Itria (1578)

O categorie aparte a pionierelor artei italiene este cea a artistelor din mânăstiri care merită cu siguranță o cercetare amănunțită datorită talentului deosebit conjugat cu o viață exemplară: Caterina Vigri din Bologna, Palutilla Nelli din Firenze, Orsola Maddalena Caccia din Moncalvo (Asti) și Lucrina Fetti.

Orsola Maddalena Caccia - Sacra Famiglia, Chiesa San Giorgio Chieri

Majoritatea artistelor italiene au avut un loc privilegiat pentru formarea lor umană și profesională: atelierul de familie. De la nord la sud femeile au făcut din artă o profesie moștenind din familie, de obicei pe linie paternă, atât meseria cât și clienții. În cadrul expoziției pot fi admirate capodopere ale acestor artiste care au aparținut familiilor de artiști: Lavinia Fontana din Bologna – fiica lui Prospero Fontana, Barbara Longhi din Ravenna, Ginevra Cantofoli și Elisabetta Sirani din Bologna (vezi articolul din revista noastră), Marietta Robusti din Venezia – fiica lui Jacopo Tintoretto, Chiara Varotari din Padova, Fede Galizia din Milano – fiica lui Nunzio Galizia, Maddalena Natali din Cremona, Rosalia Novelli din Palermo, Margherita Volò Caffi din Milano – fiica lui Vincent Voulot, Anna Stanchi din Roma.
Putem încheia descrierea expoziției dedicate artistelor din secolele XV și XVI cu numele academicienelor femei care au fost admise să facă parte din marile Academii de Artă din Italia, prin faima pe care şi-au câştigat-o în timpul vieții. Printre acestea, prima a fost Diana Scultori care a fost admisă în 1580 în Academia dei Virtuosi Giovanni Baglione. Artemisia Gentileschi a fost admisă în 1616 la Academia din Firenze fondată de Giorgio Vasari cu aprobarea lui Cosimo I de’ Medici, înființată cu scopul de a asigura artiștilor posibilitatea de a-şi transmite cunoștințele. La Roma, în schimb, exista o universitate de pictură care s-a transformat în Academie în 1577, mai apoi devenind faimoasa San Luca, un spațiu care și-a deschis porțile și femeilor în anul 1607. Printre artistele admise menționăm câteva nume: Lavinia Fontana, Giovanna Garzoni, Elisabetta Sirani, Virginia Vezzi, Anna Maria Vaiani, Maddalena Corvina.

Pentru a putea vizita expoziția într-un tour ghidat virtual se poate rezerva și achiziționa un bilet pe site-ul Palazzo Reale din Milano până pe data de 25 iulie 2021.

Irina Niculescu
(nr. 5, mai 2021, anul XI)

Bibliografie

Le Signore dell’Arte – catalogo mostra Skira edizioni marzo 2021, a cura di Annamaria Bava, Gioia Mori e Alain Tapié.