RESTITUIRI CULTURALE

Restituiri culturale: mărturii-document dedicate Timişoarei

Prin preţioasa colaborare a regizorului timişorean Victor Popa, publicăm, în format multimedia (video şi audio), o serie de mărturii-document dedicate Timişoarei, prin dialoguri şi portrete cu personalităţi de seamă ale urbei, din diferite domenii – literatură, muzică, arte plastice, ştiinţă – dar şi cu nume de marcă din alte zone ale ţării. Este o nouă modalitate prin care, în cadrul rubricii noastre permanente „Obiectiv Timişoara”, susţinem Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2021, promovându-i valorile culturale. Vă invităm să ne urmăriţi!

Scriitorul Ion Marin Almăjan ne propune o incursiune plină de interes şi actualitate în cultura Banatului, pornind de la Lucian Blaga şi articolul Barocul etnografiei româneşti, apărut în ianuarie 1926 în revista „Banatul”: „Cultura Banatului se prezintă ochiului, ce ar voi s-o îmbrăţişeze ca întreg, sub aspectul la început cam deconcertant al unui paradox. Niciuna din provinciile româneşti nu are o cultură etnografică, anonimă, populară, atât de diferenţiată ca Banatul, dar în acelaşi timp niciuna din provinciile româneşti n-a dat relativ aşa puţine personalităţi creatoare ca Banatul”.

Personalitatea pe care o evocăm printr-o semnificativă incursiune în istoria literaturii române este Eugen Todoran (1918-1997), filolog şi profesor universitar, unul din cei mai reputaţi eminescologi ai culturii noastre. Pentru opera sa ştiinţifică, 15 cărţi şi 216 studii, a fost distins cu diferite premii printre care Premiul Uniunii Scriitorilor şi Premiul Academiei Române. A fost rector al Universităţii de Vest din Timişoara în perioada 1990-1996, iar Biblioteca Centrală Universitară din oraş îi poartă astăzi numele. Dialogul în format video este realizat de regizorul Victor Popa.

Anul acesta se împlinesc 40 de ani de la dispariţia scriitorului Zaharia Stancu, laureat al premiului Herder în 1971. Criticul Cornel Ungureanu ne vorbeşte despre destinul său uman şi literar, parafrazând pamfletul celebru al lui Cioran Omul fără destin: „Zaharia Stancu este categoric un om cu destin, omul care reuşeşte să fie în permanenţă un ʻcazʼ, să substanţializeze o esenţă, să fie o prezenţă contrariantă, de foarte multe ori descurajantă, dar mereu constructivă, mereu edificând ceva pentru sau împotriva tuturor”. Un interviu video realizat în 1993 de regizorul Victor Popa.

Muzeul Banatului găzduieşte Expoziţia permanentă „Vioara - o pasiune de o viaţă”, lăsată moştenire de dr. ing. Cornel Şuboni (1920-1998), cunoscutul violonist şi lutier timişorean. Obiectele donate de Cornel Şuboni muzeului fac posibilă reconstituirea întregii istorii a viorii şi a evoluţiei acestui instrument, de la copacul din pădure până la vioara maeştrilor italieni, considerată şi astăzi un model de perfecţiune. Prin colaborarea regizorului Victor Popa, avem privilegiul de a intra, peste timp, în atelierul pasionatului artizan pentru a descoperi secretele celui mai nobil instrument.

Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa publicăm un dialog video cu maestrul Nicolae Boboc (1920-1999), compozitor, dirijor şi muzicolog, dirijor fondator şi primul director al Filarmonicii de Stat Arad (1948-1959), apoi prim dirijor la Filarmonica „Banatul” din Timişoara între anii 1959 şi 1982, dar şi prim dirijor şi director la Opera din Timişoara în perioada 1963-1974. Maestrul vorbeşte despre destinul său artistic şi despre contribuţia pe care a adus-o la dezvoltarea vieţii muzicale a oraşului de pe Bega şi la racordarea acesteia la marele circuit al muzicii contemporane internaţionale.

„Nu sunt mai multe crize şi nu sunt mai multe posibilităţi de rezolvare. Există o singură criză din care derivă toate celelalte, după părerea mea. Este o criză de ordin spiritual care provine din faptul că Evanghelia lui Isus Cristos şi persoana lui nu se află la locul de cinste care se cuvine pentru ca el să poată fi lucrător şi-n istoria poporului român”. Astfel se exprima în urmă cu douăzeci de ani Ioan Alexandru, cunoscut poet, publicist, eseist, traducător şi, după 1990, om politic. Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa, îl evocăm printr-un material video realizat la Timişoara în 1994.

În 2014 se împlinesc 90 de ani de la naşterea cunoscutului dramaturg şi om de cultură Paul Everac (1924-2011), pe numele său adevărat Petre Constantinescu. Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa, îl evocăm printr-un material video realizat la Timişoara în 1999, cu ocazia unei lansări de carte. Everac se referă, printre altele, la promovarea şi difuzarea culturii române în străinătate şi în mod special în Italia, având în vedere experienţa de director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică „Nicolae Iorga” de la Veneţia în perioada 1995-1997.

În 2014 se împlinesc 10 ani de la dispariţia marelui artist Paul Neagu (1938-2004), considerat cel mai valoros sculptor român de la Brâncuși încoace, în general necunoscut de publicul român pentru că majoritatea activităţii sale artistice s-a desfăşurat în afara ţării, la Londra. Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa, îl evocăm printr-un interviu video realizat la Timişoara în 1994: „Simplitatea obiectului pe care îl ofer este un rezultat, cum spunea şi Brâncuşi, simplitatea nu e un scop după care fugi, iar dacă se întâmplă să ajungi la ea îi zici Bine-ai venit!”

Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa publicăm un dialog video cu maestrul Francisc Valkay, născut în 1940 la Timişoara, de al cărui nume se leagă cea mai strălucitoare perioadă a baletului românesc. Maestrul vorbeşte despre destinul său artistic şi despre pasiunea pentru dans moştenită din familie: „Meseria mi-a oferit tot ce era posibil, iar acum am trecut într-o altă valenţă. A nu mai dansa este un act biologic îngrozitor de suportat. Mi-am găsit însă resurse de a face creaţie, coregrafie, regie, de a mă aventura în această posibilitate de a face mai mult decât a dansa”.

Anul acesta se împlinesc 10 ani de la dispariţia pictorului Diodor Dure. Născut în 1926 la Lugoj, Diodor Dure a absolvit Şcoala de Artă din Timişoara în 1948, fiind membru al Uniunii Artiştilor Plastici din 1951. Între 1848 şi 1989 a avut peste 150 de expoziţii. Îl evocăm printr-un preţios document realizat de regizorul Victor Popa, în care îi putem admira lucrările şi îl putem auzi vorbind despre pasiunea sa pentru pictură şi despre destinul său artistic, mărturisind: „În 1987, la deschiderea expoziţiei personale de la Sala Dalles din Bucureşti, am primit cea mai frumoasă satisfacţie din viaţa mea”.

„Toate drumurile lumii/ Sunt in inima noastră./ Rămânem aici să-nvăţăm semnele vremii/ Şi să plecăm pe drumul magilor la ceasul ştiut./ Ce amurg, femeia mea, ce amurg sidefiu,/ Şi marea ce singură, şi cântecul sturzului/ Ce adevărat se aude în ceaţă”. În 12 mai 2013 a plecat dintre noi, la vârsta de optzeci de ani, poetul, prozatorul şi traducătorul Anghel Dumbrăveanu, ilustru reprezentant al generaţiei literare ’60. Să ni-l amintim într-un preţios dialog, realizat în format video, cu regizorul Victor Popa, recitând din versurile sale şi vorbind despre viaţa şi activitatea sa literară.

Traian Liviu Birăescu (1924-1998) este un critic literar, eseist şi prozator timişorean care a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie şi Facultatea de Drept din Cluj, pe care le-a absolvit în 1948. În interviul în format video, realizat de regizorul Victor Popa în 1994, Traian Liviu Birăescu ne dă mărturie despre experienţa de student care l-a avut ca profesor, timp de trei ani, pe Lucian Blaga: „Ceea ce era important la el nu era cursul, ci seminarul, la sfârşitul căruia trăgea nişte concluzii simple, sobre, lapidare, dar prin prezenţa lui te incita”. Amintiri pe care ne bucurăm să le împărtăşim.

Pr. Ionel Popescu ne introduce cărţile vechi din patrimoniul teologic şi cultural al Bisericii ortodoxe române, aflate la Muzeul de artă religioasă veche al Arhiepiscopiei Timişoarei de la subsolul Catedralei mitropolitane. Între acestea, aici sunt păstrate aşa-numita Cazanie a lui Varlaam (Cartea românească de învățătură de la prăvilele împărătești a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, 1643), Pravila de la Govora („Pravila cea mică”, Govora, 1640) şi Îndreptarea legii („Pravila cea mare”, Târgovişte, 1652). Materialul video este realizat de regizorul Victor Popa.

Prin preţioasa colaborare a regizorului timişorean Victor Popa, începând din acest număr publicăm săptămânal, în format multumedia (video şi audio), o serie de mărturii-document dedicate Timişoarei, prin dialoguri şi portrete cu personalităţi de seamă ale urbei, din varii domenii - literatură, muzică, arte plastice, ştiinţă - dar şi cu nume de marcă din alte zone ale ţării. Este o nouă modalitate prin care, în cadrul rubricii noastre permanente „Obiectiv Timişoara”, susţinem candidatura oraşului de pe Bega la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Vă invităm să ne urmăriţi!

„Intelectualul trebuie să fie întotdeauna în contratimp cu ceea ce se întâmplă în jur. Dacă lumea din jur este haotică, dezechilibrată, el trebuie să facă un efort să aducă un coeficient de echilibru, de seninătate, de limpezime, care să atenueze puţin din efectele turbulente ale contextului. Dacă, dimpotrivă, contextul e adormit, inerţial, atunci intelectualul are rolul de a provoca, de a stimula reactivitatea. N-aş vorbi despre un rol definitiv al intelectualului, ci despre o anumită inteligentă adaptare a lui la împrejurări”. Andrei Pleşu într-un dialog video cu regizorul Victor Popa.

Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa publicăm un dialog video de excepţie cu Virgil Ierunca şi Monica Lovinescu despre misiunea acestora la Radio Europa Liberă şi despre rolul intelectualului în societate, fie ea în democraţie sau sub regimuri totalitare: „Intelectualii sunt primejdioşi pentru putere şi faţă de propria lor conştiinţă. Ei sunt o categorie de oameni care trebuie să convertească zi de zi libertatea pe care o au în responsabilitate”. Realizat în 1993 la Timişoara, dialogul evidenţiază tot ceea ce reprezintă acest oraş pentru libertatea României de azi.

În 2015 se împlinesc 70 de ani de la naşterea lui George Ţărnea, cel care a fost supranumit poetul iubirii. Cu acest prilej publicăm un interviu video realizat în 1992 la Timişoara de către regizorul Victor Popa, în care îl putem asculta pe poet vorbind despre soarta poeziei, plecând de la următoarea premisă: „Soarta poeziei este una singură, cea care nu se poate tălmăci şi numai câţiva dintre noi au harul deosebit să întrezărească o rază prevestitoare din această soartă. Ceea ce rămâne pentru noi este doar semnul jertfei, repetat la nesfârşit, pentru că fără jertfă poezia nu se poate închega”.

Anul acesta se împlinesc 90 de ani de la naşterea Maestrului Ion Lucian, care ne-a părăsit din păcate în urmă cu doi ani. Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa în cadrul rubricii noastre permanente „Restituiri culturale”, le propunem tuturor celor care ne urmăresc să ni-l reamintim pe Maestru printr-un amplu interviu video realizat în 1993 la Timişoara, în care mărturisește: „Mă definesc drept un om de teatru, pentru că în afară de teatru viaţa mea nu a reprezentat nimic. Nu am cum să mă caracterizez decât ca om de teatru”.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

PARTENERI CULTURALI