OBIECTIV TIMIŞOARA


Inedit. Mirosul de cafea la Timişoara: pe urmele lui Francesco Illy

Puţini ştiu că între Illy şi Timişoara există o poveste. Francesco Illy, fondatorul concernului Illy şi inventatorul espresorului cu abur (în anii 1930), este de fapt de origine maghiară, pe numele său Illy Ferencz, născut la Timişoara în 1892. Un adevărat destin mitteleuropean. La 120 de ani de la naşterea sa, am pornit în căutarea locului în care a trăit Illy Ferencz. L-am descoperit la Direcţia judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale, în colecţia de registre de stare civilă a Parohiei romano-catolice din Timişoara-Iosefin. Un reportaj de Afrodita Cionchin şi Oana Grimacovschi.



„Recurențe”, o expoziţie-eveniment la Accademia di Romania in Roma

Expoziția-eveniment Ricorrenze / Recurențe / Recurrences a Facultății de Arte și Design de la Universitatea de Vest Timișoara, realizată în colaborare cu Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române din Timişoara, a fost găzduită de Accademia di Romania in Roma în perioada 17-30 septembrie 2021. Aşa cum subliniază curatoarea Maria Orosan-Telea, expoziţia a reunit peste cincizeci de lucrări într-un cadru unitar și dinamic declinat în soluții compoziționale mereu noi. În galeria online a revistei noastre, oferim publicului o selecţie reprezentativă din operele expuse.




Camil Mihăescu: Alb-negru-aur, gama cromatică a lumii în care trăim

„Îmi place să rămân într-o gamă cromatică limitată, poate austeră pentru unii. Această alegere vine tot din filozofie și codifică oarecum lumea în care trăim: alb-negru-aur / bine-rău-lumina spirituală”. Camil Mihăescu, decanul Facultăţii de Arte şi Design a Universităţii de Vest din Timişoara, ne vorbeşte despre propria creaţie şi activitate didactică, despre provocările artistului vizual din România zilelor noastre şi despre realitatea artistică timişoreană, într-un interviu dens, dinamic şi captivant, însoţit de o bogată galerie de lucrări. Interviu de Afrodita Cionchin.



Selfish Work, chip şi creaţie într-un puzzle ideal. Dialog cu Dana Catona

Autoportretul cu diversele sale posibilităţi de declinare în creaţia artistică şi literară reprezintă tema centrală a interviului cu Dana Catona, artist vizual şi conferenţiar la Facultatea de Arte şi Design a Universităţii de Vest Timişoara. Deopotrivă poetă, a publicat recent volumul Tic-tac (Casa de Pariuri Literare). Dialogul porneşte de la proiectul Selfish Work, iniţiat de Dana Catona şi gândit pe ideea de asociere a autoportretului cu o lucrare realizată în perioada de autoizolare. Proiectul s-a încheiat în martie şi reunește propunerile a 55 de artiști vizuali și studenți. Interviu de Afrodita Cionchin.



Filip Petcu: „Restaurator devii, nu te faci, e un proces al devenirii”

Despre domeniul extrem de complex al restaurării, cu frumuseţile, transformările şi provocările sale în zilele noastre, discutăm cu Filip Petcu, artist vizual, pictor și restaurator. Lucrează ca lector la Facultatea de Arte și Design (FAD) de la Universitatea de Vest Timișoara (UVT), şi restaurator de pictură la Muzeul Naţional de Artă Timișoara. De curând, a contribuit la organizarea Workshop-ului online Analiza Multispectrală a Picturilor, care a adunat pe pagina de facebook a CR-CERC un număr de 12.000 de vizualizări și 120 de profesioniști pe platforma Zoom. Interviu de Afrodita Cionchin.



Sandra Bazavan: „Fotografia, copilul obraznic între ceilalți frați”

„Întotdeauna am considerat fotografia ca fiind copilul obraznic între ceilalți frați. Pictura i-a tras bobârnace, spunându-i că nu-i măreață, că nu-i muncită, că-i o copie palidă a realității și că nu-i nimic grozav în asta. Cinematografia s-a cocoțat și ea în straiele audio-vizuale, uitându-se cu ironie la butonul care surprinde un SINGUR moment și nu 24 de momente pe secundă". Despre fotografie şi provocările între creaţie şi noile tehnologii, ca şi despre realitatea artistică timişoreană discutăm cu Sandra Bazavan, artist vizual şi colaboratoare a revistei noastre. De Afrodita Carmen Cionchin.



Ioan Augustin Pop: „Nu caut definirea artei, ci povestea întâlnirii cu ea”

„Creația a venit din lumea interioară de multe ori în contradicție cu aritmiile din contextul imediat, profesor am devenit într-o lume determinată instituțional, iar cercetările mele însoțite de întrebări și reacții, independente de clișeele din cultura locală, au stat la baza scrisului. Nu încerc o definire a artei, ci povestea întâlnirii cu ea: în discreție totală și în refugiul propriului imaginar”. Ioan Augustin Pop (n. 1955) este un om al artei într-un sens complex: despre etapele parcursului artistic şi multiplele faţete ale activităţii sale, în amplul interviu realizat de Sandra Bazavan.



Street Art la Timişoara. În dialog cu Corina Nani

Cu artista vizuală Corina Nani (n. 1978), lector la Facultatea de Arte şi Design a Universităţii de Vest din Timişoara, discutăm despre un domeniu atipic, Street Art, şi un interesant proiect în desfăşurare, „Virtual FISART 2020 - Street Art From Home”. Din 2011, Corina Nani coordonează Festivalul Internațional de Street Art din Timișoara (FISART), cel mai reprezentativ festival de Street Art din România, fiind interesată de regenerarea şi revitalizarea urbană prin artă, despre care ne vorbeşte în interviul realizat de Afrodita Carmen Cionchin.



„De-a viața-scunsa”. În dialog cu Adriana Lucaciu

Adriana Lucaciu (n. 1965, Lugoj), artist vizual şi profesor la Facultatea de Arte şi Design din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, este laureata Premiului „Aurel Breilean” pentru Arte și Sport la Gala Premiilor UVT 2020, care îmbogăţeşte seria de premii și distincții pe care le-a obţinut pentru activitatea de creaţie. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1993. Despre profesia de dascăl, despre propria creaţie şi arta timişoreană, în amplul interviu realizat de Afrodita Carmen Cionchin, însoţit de o galerie reprezentativă de lucrări.



„Lactation” by Andreea Foanene: „Alăptarea este o formă de pictură”

O reîntâlnim pe Andreea Foanene, artist vizual şi colaboratoare de lungă dată a revistei noastre, într-o perioadă specială din parcursul său uman şi profesional, despre care ne vorbeşte în acest interviu: „În ultimii doi ani corpul meu a adăpostit, a hrănit şi a crescut un copil. În desen am imaginat ipostazele despărţirii de laptele matern şi recâştigarea sub o formă nouă a teritoriului, a corpului, a sinelui. Am folosit carioca, pensula şi creionul. Nu am avut timp de fineţuri. Desenul, laptele şi viţa de vie au format o triadă nemaipomenită”. Interviu realizat de Afrodita Carmen Cionchin.



Daniel Dăian: „În cazul meu, scriitorul și pictorul sunt frați gemeni”

„În cazul meu, scriitorul și pictorul sunt frați gemeni care s-au regăsit cumva, ușor târziu, unul din celălalt. Cred că dintotdeauna și-au învecinat, într-un fel sau altul, dramele, bucuriile, invocările, rimele și contrastele”. Între 22 decembrie 2020 și 4 ianuarie 2021, Daniel Dăian a fost prezent pe simezele galeriei Art-Hoc din Timişoara, lucrările fiind accesibile și online. În acest fel, a propus opere recente, realizate în perioada cunoașterii, tatonării și adaptării cu mediul artistic din oraşul de pe Bega. Deopotrivă poet, este membru în Uniunea Scriitorilor din România. Interviu de Andreea Foanene.



„Colaj tridimensional” Suzana Fântânariu: artă, memorie, comuniune

Pornind de la un concept drag artistei, vă prezentăm un excepţional „colaj tridimensional” Suzana Fântânariu: artă, memorie, comuniune de spirit, peste timp, cu semenii care i-au marcat destinul artistic ʽnomad', plecând din Baia natală (jud. Suceava) spre Iaşi, trecând apoi prin Cluj-Napoca şi Craiova, pentru a ajunge în cele din urmă la Timişoara. Putem astfel vedea în faţa ochilor, în cuvinte şi imagini, atât autoportretele artistei în diferitele etape de viaţă şi creaţie, cât şi portretele unor remarcabili profesori şi elevi pe care i-a avut de-a lungul anilor. Pagină realizată de Afrodita Carmen Cionchin.



Facultatea de Arte şi Design Timişoara, între trecut şi prezent

Dedicăm ediţia din decembrie a secţiunii Orizonturi de Artă evenimentului aniversar al Facultăţii de Arte şi Design a Universităţii de Vest din Timişoara, partener instituţional al revistei noastre: 30 de ani de la reluarea cursurilor după căderea regimului comunist și 87 de ani de la deschiderea primei instituții de învățământ superior de artă din Timișoara. Prin colaborarea decanului Camil Mihăescu, vă propunem o interesantă incursiune în istorie, ilustrată printr-o bogată galerie de imagini de la ampla expoziție care reflectă pe simeze viziunea și traiectul Facultății de Arte și Design Timişoara.



Facultatea de Arte şi Design Timişoara. Dialog Decani peste timp

1989 a fost un moment semnificativ, istoric, nu doar pentru oraș și țară, ci și pentru Universitatea de Vest. În acel timp profesorul Aurel Breilean cerceta programe de studiu pentru înființarea unui învățământ superior de artă în Timișoara". Aşa a fost noul început. Acum, după 30 de ani, profesorii Camil Mihăescu, actual Decan al Facultăţii de Arte şi Design Timişoara, Adorian Vică - Decan 2012-2019, Adriana Lucaciu - Decan 2008-2012 şi Constantin Flondor - Decan 1996-1999, ne oferă o preţioasă mărturie despre diferitele etape care au marcat evoluţia cunoscutei instituţii.



FAD 30 de ani: Arta din facultate și din afara facultății. Mărturii

Prin contribuţia profesorilor Suzana Fântânariu, Daniela Constantin şi Camil Mihăescu în dialog cu foştii studenţi Tiberiu Giucă şi Horia Bojin din prima generaţie de absolvenţi (1990-1996) de la reînfiinţarea Facultăţii de Arte şi Design Timişoara, vă prezentăm un mozaic impresionant de mărturii despre dascălii şi studenţii de acum 30 de ani, despre arta din facultate și din afara facultății, despre grupul Alb16 şi debutul Studentfest-ului timişorean, despre taberele de creație de la Oraviţa şi Ciclova Montană care au dus la Socolariul din zilele noastre.



Pictură şi echilibrare afectivă. Maestrul Ciprian Radovan, un crez artistic

Invitatul special al rubricii Orizonturi de Artă este maestrul Ciprian Radovan, unul din exponenţii reprezentativi ai artei româneşti contemporane. „Pictura pentru mine a fost mereu un suport de echilibrare afectivă. În mod aparent paradoxal, cred că cercetarea ştiinţifică şi cea artistică au elemente comune, care implică documentare şi cultură în domeniu, practică minuţioasă şi susţinută, culminând cu o intuiţie temeinică şi o logică interioară, susţinută cu pasiune”. Pagină realizată de Afrodita Cionchin, cu o bogată galerie de lucrări şi fotografii din arhiva personală a maestrului.



„Resurrected Matter”, lumea artistică după al doilea război mondial

„Resurrected Matter” este prima expoziție temporară de la Muzeul de Artă din Timișoara în această perioadă de criză sanitară, deschisă până în 16 noiembrie 2020, cu lucrări de Tadeusz Kantor, Shinkichi Tajiri și Jaap Wagemaker, artiști de formații și expresii diferite care pun în valoare tendințele de după cea de-a doua conflagrație mondială. Curatoarea Maria Rus-Bojan propune astfel o paralelă între momentul post-război și acest moment de criză pe care-l traversăm cu toții, arta având puterea să treacă peste orice obstacol și să înalțe spiritul uman. De Cornel Seracin.



Inedit. Mirosul de cafea la Timişoara: pe urmele lui Francesco Illy

Puţini ştiu că între Illy şi Timişoara există o poveste. Francesco Illy, fondatorul concernului Illy şi inventatorul espresorului cu abur (în anii 1930), este de fapt de origine maghiară, pe numele său Illy Ferencz, născut la Timişoara în 1892. Un adevărat destin mitteleuropean. La 120 de ani de la naşterea sa, am pornit în căutarea locului în care a trăit Illy Ferencz. L-am descoperit la Direcţia judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale, în colecţia de registre de stare civilă a Parohiei romano-catolice din Timişoara-Iosefin. Un reportaj de Afrodita Cionchin şi Oana Grimacovschi.



„Parfum de cafea şi de Mitteleuropa”. Riccardo Illy, istoria unei familii

Există istorii şi destine care par să aibă în patrimoniul lor genetic vocaţia interculturalităţii. Origine, evoluţie, context şi perspective: toate duc, în mod natural, la deschiderea de noi orizonturi şi convergenţa acestora. Aşa este şi istoria familiei Illy, un nume care defineşte deopotrivă un brand de renume internaţional, o marcă de prestigiu pe piaţa cafelei şi nu numai. Aflăm mai multe de la Riccardo Illy, figură de prim plan în actuala conducere a companiei de familie, cunoscut şi pentru funcţiile sale publice, precum cea de Primar al Triestului şi Preşedinte al Regiunii Friuli Venezia Giulia.



Restituiri culturale: mărturii-document dedicate Timişoarei

Prin preţioasa colaborare a regizorului timişorean Victor Popa, publicăm, în format multimedia (video şi audio), o serie de mărturii-document dedicate Timişoarei, prin dialoguri şi portrete cu personalităţi de seamă ale urbei, din diferite domenii – literatură, muzică, arte plastice, ştiinţă – dar şi cu nume de marcă din alte zone ale ţării. Este o nouă modalitate prin care, în cadrul rubricii noastre permanente „Obiectiv Timişoara”, susţinem candidatura oraşului de pe Bega la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Vă invităm să ne urmăriţi!



Proiectul „Prezenţa italiană în Banat”. Aurel Cosma Junior

Proiectul „Prezenţa italiană în Timişoara şi Banat” al revistei noastre, coordonat de Afrodita Cionchin, urmăreşte, pe de o parte, recuperarea memoriei istorice valorificând şi reintegrând în circuitul cultural unele din contribuţiile cele mai semnificative ale intelectualilor din acest spaţiu care au tratat tema de-a lungul timpului, şi, pe de altă parte, realizarea de noi studii. Prezentăm aportul lui Aurel Cosma Junior la această direcţie de cercetare, publicând prima parte a lucrării intitulate Urme de viaţă italiană în Banat (1939), cu studiul introductiv al istoricului Ionel Cionchin.



Aurel Cosma Junior: Urme de viaţă italiană în Banat (II)

Continuăm proiectul „Prezenţa italiană în Timişoara şi Banat” prin aportul lui Aurel Cosma Junior la această direcţie de cercetare. Publicăm partea a doua a studiului intitulat Urme de viaţă italiană în Banat (1939). „Pulsaţii de viaţă italiană în Banat găsim şi pe terenul militar, mai ales în epoca războaielor contra Turcilor, când nenumăraţi italieni şi-au dat sufletul ori şi-au vărsat sângele pentru eliberarea acestei provincii de teroarea semilunei anticreştine”. Se evidenţiază aici figura Sfântului Ioan de Capistrano şi a contelui Luigi Ferdinando Marsigli.



Aurel Cosma Junior: Urme de viaţă italiană în Banat (III)

Continuăm proiectul „Prezenţa italiană în Timişoara şi Banat” prin aportul lui Aurel Cosma Junior. Publicăm partea a treia a studiului Urme de viaţă italiană în Banat (1939). „Pacea de la Passarovitz din 1718 a inaugurat o nouă eră în viaţa Banatului. Biruitorul Principe Sabaudo l-a încredinţat pe contele Mercy cu reorganizarea provinciei. La această muncă grea de reînvigorare şi reconstrucţie economică Italienii şi-au dat larga lor contribuţie. Arhitecţii, industriaşii, comercianţii şi coloniştii italieni stabiliţi în Banat au ridicat o provincie prosperă şi admirată de toată lumea”.



Arta timişoreană la Salonul Anual 2019. Interviu cu Daniela Constantin

„Profesionalism, eleganţă, rafinament şi revenirea artiştilor timişoreni de renume naţional şi internaţional la participarea cu lucrări reprezentative la Salonul Anual al Artelor Vizuale 2019”. Noutăţile Salonului, proiectele filialei timişorene a Uniunii Artiştilor Plastici din România pentru anul 2020, precum şi realitatea artistică timişoreană şi tendinţele ei sunt câteva din temele de interes pe care vi le propunem în interviul cu artista Daniela Constantin, profesor la Facultatea de Arte şi Design de la Universitatea de Vest şi preşedinte al UAPT. Interviu de Afrodita Cionchin.



Lelia Floarea Brînda. „Drumul cânepii” în cuvinte şi imagini

E făcută din materie vie, plină de amintiri și emoții, povestea pe care Lelia Floarea Brînda o „modelează” în faţa ochilor noştri, la fel ca în picturi ori în broderiile în lut. Protagoniști sunt deopotrivă cânepa și toţi cei care, precum demiurgii arhaici, o transformă pas cu pas în material textil de-a lungul unui proces meticulos între artă, creație și măiestrie. Iată câteva momente: „Tot satul era înţesat de penelope care meliţau cânepa, apoi pieptănau fuiorul obţinut şi începeau torsul, transformarea fuiorului în fir. În casă se cobora războiul de ţesut din pod, femeile puneau urzeala şi treceau apoi la ţesut".



„Anexa 5.1”. Expoziție de pictură la Galeria Helios din Timișoara

Opt profesori (Dana Constantin, Smaranda Moldovan, Andrei Părăușanu, Dacian Andoni, Cristian Sida, Călin Beloescu, Liliana Mercioiu Popa, Cristina Daju) de la secția de Pictură a Facultății de Arte a Universității de Vest din Timișoara au fost protagoniștii, cu lucrările recente din atelierele lor, ai expoziției intitulate „Anexa 5.1", care a avut loc la Galeria Helios din orașul de pe Bega în iulie 2019. Eterogenă din punct de vedere al stilurilor și tehnicii, expoziţia a constituit o excelentă ocazie de a lua pulsul actual al artelor plastice timişorene. Cronică de Ileana Pintilie.



Manifestare științifică de anvergură la Universitatea de Vest Timișoara

Organizat de Universitatea de Vest din Timişoara, Colocviul Internațional Comunicare şi cultură în Romania europeană (CICCRE), coagulat în jurul ideii reflectate de deviza acestuia, Pontem romanitatis servemus „Să menținem podul/unitatea romanității”, a devenit o manifestare de referință a romanității. Cel mai mare eveniment de acest gen din România, unic prin dimensiunea sa multi- și interculturală, congresul romanității se bucură în fiecare an de participarea a peste o sută de cadre didactice și de cercetători din numeroase țări. De Valy Ceia.



Lelia Floarea Brînda, Drumul spre centru

În acest număr vă propunem o întâlnire cu Lelia Floarea Brinda şi un destin artistic asumat după cincizeci de ani, pe care autoarea ne invită să-l descoperim împreună: Origini reprezintă un prim pas, un început în căutările mele interioare, în drumul meu spre centrul ființei. Lucrările mele încărcate de simboluri sunt inspirate din viaţa aceea sănătoasă și pură a țăranului român la care mă întorc cu nostalgie de fiecare dată când mă retrag din tumultul zilei de azi. Iar masca mea autoportret te invită să te autodescoperi, să te regăsești prin urcarea spre centrul fiecăruia dintre noi".



Miracol românesc Gheorghe Zamfir. Un film în pregătire

„Naiul se studiază astăzi la Școala lui Gheorghe Zamfir. Maestrul își pregătește, astfel, posteritatea. O viaţă de om dăruită muzicii universale, folclorului românesc, oamenilor, naturii şi multor alte pasiuni ca scrisul şi pictura, fac parte din această călătorie spirituală de peste şase decenii. Astfel istoria capătă culoare şi un deplin înţeles prin sunetul de nai românesc”. Publicăm scenariul scris de Ioana Mirela Dorcescu şi Eugen Dorcescu pentru filmul pe care regizorul Victor Popa îl dedică miracolului românesc Zamfir şi pe care vom avea bucuria de a-l oferi publicului prin revista noastră.



Restituiri culturale. Video Ion Marin Almăjan despre cultura Banatului

Scriitorul Ion Marin Almăjan ne propune o incursiune plină de interes şi actualitate în cultura Banatului, pornind de la Lucian Blaga şi articolul Barocul etnografiei româneşti, apărut în ianuarie 1926 în revista „Banatul”: „Cultura Banatului se prezintă ochiului, ce ar voi s-o îmbrăţişeze ca întreg, sub aspectul la început cam deconcertant al unui paradox. Niciuna din provinciile româneşti nu are o cultură etnografică, anonimă, populară, atât de diferenţiată ca Banatul, dar în acelaşi timp niciuna din provinciile româneşti n-a dat relativ aşa puţine personalităţi creatoare ca Banatul”.



W.O.M.B – Trupul punct: Proiect fotografic și instalație

Joncțiunea între ceea ce arată a fi o fotografie utilitară - mimarea unei ecografii intrauterine și una artistică, plasează butaforia W.O.M.B (trad. uter) într-un spațiu ideatic al actualității. Atemporala geneză rămâne să se supună unor consecințe existențiale specifice secolului XXI. Lucrările W.O.M.B articulează expresia unui plonjeu în sfera intimității alveolare, ubicue și în același timp dispozabile. Intenția este construită în jurul unui discurs vizual fragmentat de elemente de supra realitate, nu neapărat propus cu emotivitate, ci mai degrabă cu o curiozitate latentă. De Sandra Bazavan.



Frédéric Léglise, „Artistul și modelul”, la Timișoara

În  11 iulie 2019, la Muzeul de Artă din Timișoara a fost inaugurată o nouă expoziție temporară, „Artistul și modelul”, semnată Frédéric Léglise. Cunoscut în întreaga lume, Léglise aparține noii generații de artiști, iar lucrările sale au în prim-plan modele feminine, pictura sa aducând în atenția publicului arhetipurile feminității, într-o serie interesantă de autoportrete pe care artistul le-a construit pe baza unor imagini extrase din cărți cu litografii ale lui Renoir. Curatoarea expoziției este Oana Ionel. Aceasta rămâne deschisă până în septembrie 2019. De Cornel Seracin.



Însuflețirea bronzului și a teracotei. Vrăjitorul Szakáts Béla

Muzeul de Artă din Timișoara găzduiește, până în 30 iunie a.c., o expoziție memorabilă: retrospectiva Szakáts Béla. Un eveniment important, o întâlnire cu un act artistic de cea mai bună calitate, semnat de unul dintre cei mai rafinați sculptori din România. Subiectul principal al operei lui Szakáts Béla este omul, arhetip care însoțește și însuflețește întreaga sa carieră de aproape 60 de ani. Din propriile-i mărturisiri, artistul a făcut ce îi era permis pe atunci: studii de figurativ. Reîncerca să reinventeze silueta umană. Ba chiar, natura umană. De Robert Şerban.



Note despre pictura Danei Constantin

Ce ne propune Dana Constantin în seriile sale vizuale? Un exercițiu atent al ochiului, ce poate duce la acea ,,emisie a ochiului”, despre care scria Ștefan Augustin Doinaș. Dacă urmăm lecția poetului și privim cu atenție, vedem straturi distincte de materie picturală așezate cu virtuozitate, alcătuind vălurile ce conferă transparență opacității. Astfel, ceea ce pare doar negru, sau albastru, se dovedește a fi o întreagă gamă de nuanțe. Privirea spectatorului se adâncește, intră în universul tabloului, refăcând invers drumul artistei. De Ruxandra Demetrescu.



Anatomiile sculptorului Bogdan Nueleanu

Cea mai recentă expoziție a sculptorului Bogdan Nueleanu, de la Galeria Calpe din Timișoara, preia titlul uneia dintre lucrări, Anatomia unui gând. Forma e generată de ambiția artistului de a da corp unui gând, de a-și imagina anatomia acestuia, plecând de la desenul unei sinapse. Bogdan Nueleanu e un alchimist-vrăjitor, care chestionează continuu forme și formule dintre cele mai neașteptate, iar explorările sale se soldează cu sculpturi surprinzătoare, fiecare fiind un stimulent pentru imaginație, emoții și un posibil dialog. Prezentare de Robert Şerban, cu albumul Bogdan Nueleanu.



„Sculptura din colecția Herczeg” la Muzeul Banatului

Expoziția deschisă între 14 martie-30 aprilie 2019 la Muzeul Național al Banatului reunește lucrări de sculptură care ilustrează direcția pe care Delia și Andrei Herczeg și-au asumat-o ca și colecționari. Sunt nume de marcă din sculptura românească (Péter Jecza, Aurel Vlad, Gheorghe Zărnescu, Ioan Nemțoi, Silviu Oravitzan, Alexandru Pasat, Ștefan Călărășanu), artiști ai generației 2000, deja consacrați (Bogdan Rața, Vlad Berte), dar și artiști foarte tineri, emergenți, în special timișoreni (Cătălin Bătrânu, Ciprian Lupșa, Eugeniu Țibuleac, Dona Arnakis și Nicolas Leș). De Maria Orosan-Telea.



„Musica Universalis”, expoziţie Linda Saskia Menczel

În 23 martie 2019, la Muzeul de Artă din Timișoara a fost inaugurată expoziția de sculptură în bronz „Musica Universalis” de Linda Saskia Menczel, sculptor timișorean care și-a început studiile în artă la Johannesburg. „Musica Universalis” este o pledoarie pentru cunoaștere. În viziunea artistei, prin această expoziție sculptorul urmează o cale prin care cercetează în profunzimi Triada, Cuvântul Creator, Creația și Simbolul Creației, prin care descrie acel început al Creației Divine care nu poate fi perceput cu simțurile omenești, ceea ce a fost înainte de a fi. De Cornel Seracin.



Pictura lui Marco Paladini la Timişoara

În 4 martie 2019 a fost vernisată la Galeria Primăriei din Timișoara expoziția personală a artistului italian Marco Paladini intitulată Ecco!. La o primă vedere putem surprinde pasiunea artistului pentru explorarea limbajului estetic bidimensional. Marco Paladini este acum interesat de posibilitățile geometrice, expresive și discursive specifice picturii expresioniste. O privire mai atentă asupra traiectului creativ al artistului ne va dovedi o atenție constantă asupra unui anumit caracter melancolic al limbajului folosit în diferitele etape ale creaţiei sale. De Andreea Foanene.



„Artele Focului” la Muzeul de Artă din Timișoara

Restituirea unei generații. Formă și memorie în căutarea sensurilor este expoziția găzduită la Muzeul de Artă din Timișoara până pe 4 martie 2019. Arina Ailincăi, Gheorghe Crăciun, Judit Crăciun, Márta Jakobovits, Eugenia Pop şi Elena Minodora Tulcan sunt artiștii care oferă și transferă publicului vigoarea, inventivitatea, creativitatea și eleganța unor forme permanentizate de căldura focului. Foști colegi acum 50 de ani la Institutul Ion Andreescu din Cluj, ei formează „generația de aur a ceramicii românești”. Prezentare de Andreea Foanene, curator al evenimentului.



35 de artiste din Europa Centrală și de Est expun la Timişoara

Muzeul de Artă Timișoara a deschis porțile unei expoziţii mult așteptate, Woman, All Too Woman, pe 15 august 2018. Cele 120 de lucrări ale 35 de artiste vor fi găzduite până în 15 octombrie. Publicul poate vedea laolaltă opere - pictură, sculptură, fotografie, instalație, obiect - ale celor mai importante artiste din mai multe țări europene, cu precădere din Europa Centrală și de Est. Curatoarea Andreea Foanene a știut să circumstanțieze spaţiul, oferind vizitatorului instrumentele necesare pentru a-l face să „citească în filigran” operele acestei prețioase expoziții. De Enrico Cannata.



Centenar Marea Unire. George Popoviciu, „Banatul e pământ românesc”

Din ciclul dedicat Centenarului Marii Uniri, profesorul Ionel Cionchin evocă în acest număr personalitatea lui George Popoviciu (25 martie 1862, Cliciova – 26 decembrie 1927, Lugoj), unul din cărturarii de seamă ai Banatului de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Doctor în teologie, filozof şi istoric, Protopop al Lugojului, George Popoviciu s-a afirmat ca luptător naţional, fiind un membru activ al Partidului Naţional Român şi militând pentru drepturile românilor din Austrio-Ungaria şi Unirea teritoriilor româneşti cu „Patria Mamă”, România.



Eftimie Murgu şi Revoluţia de la 1848 în Banat

În anul 1848, numit „primăvara popoarelor”, au avut loc revoluţii în Europa de Vest şi Centrală: Palermo (ianuarie), Paris (22 februarie), Viena (13 martie), Budapesta (15 martie), ca şi în spaţiul românesc - Moldova, Ţara Românească, Transilvania şi Banat. Simbol al cărturarilor din Banat, Eftimie Murgu (1805-1870) a militat pentru libertatea poporului român, concepută atât sub raport naţional, cât şi social. Acest adevăr a fost ilustrat în întreaga sa gândire politico-revoluţionară, în atitudinea şi activitatea sa dinaintea revoluţiei, dar mai ales în timpul revoluţiei de la 1848. De Ionel Cionchin.



Conferinţă Matera/1. Pictura pe sticlă din Banat în secolul al XIX-lea

Pictura pe sticlă din Banat nu a fost îndeajuns de studiată şi valorificată, reprezentând o nişă cu mult potenţial. Ea este de multe ori asimilată cu pictura sârbească de gen din Banat sau considerată mult prea similară celei din Transilvania. Aceste perspective nu sunt greşite, ci doar incomplete. Există legături puternice la nivel stilistic între icoanele pictate în aceste spaţii, ca rod al unui fond cultural şi social comun. Totuşi, pictura bănățeană pe sticlă realizată pentru comunitățile românești are identitate proprie, caracter vernacular și valoare patrimonială distinctă. De Andreea Foanene.



Conferinţă Matera/2. Restaurarea și limbajul viitorului

Prezentăm un proiect inovator realizat cu studenții Facultății de Arte de la Universitatea de Vest Timișoara, coordonat de Filip Adrian Petcu în calitatea de autor al conceptului CONSBOX EGCY I/2018.  Proiectul ConsBOX vizează comunicarea rezultatelor cercetării în domeniul Conservare și Restaurare prin intermediul unei lucrări de artă contemporană, care angajează cercetarea de laborator, tehnologia și radiația electromagnetică ultravioletă, în realizarea unor relevee tridimensionale ale lucrărilor de artă înainte de restaurare, amplasate în spațiul public urban.



Expoziţia „Pierderea Sufletului” de R. Botond, inaugurată la Timişoara

În 22 martie 2018, în Sala Baroc a Muzeului de Artă din Timișoara a avut loc vernisajul expoziției „Loss of Soul” („Pierderea Sufletului”), expoziție de grafică a artistului ardelean Részegh Botond. Autorul propune iubitorilor de artă un moment de reflecție asupra pierderii identitare în lumea formatelor. Pentru artist, titlul dat expoziţiei este sinonim cu dezumanizarea. „Loss of Soul” este denumirea seriei de „Capete” şi se referă la portrete fără faţă, chipuri fără imagine, feţe fără suflet. Expoziţia poate fi vizitată până la 29 aprilie 2018. Prezentare de Cornel Seracin.



Autoportretul artistului la tinerețe: Amedeo Modigliani și Ștefan Szönyi

Între 12 decembrie 2017 și 17 februarie 2018, Muzeul de Artă din Timișoara găzduiește retrospectiva unuia dintre cei mai marcanți pictori moderni născuți în Banat, Ștefan Szönyi (1913-1967). Printre lucrările expoziției Ștefan Szönyi - Monumental apare un autoportret realizat de pictor la 15 ani. În 1919, artistul italian Amedeo Modigliani realizează Autoportret la 35 de ani, modelându-și chipul în semiprofil cu eleganța expresiei longiline care l-a consacrat în rândul pictorilor moderni. Andreea Foanene prezintă în oglindă aceste autoportrete sub semnul modernității culturii europene.



Biblioteca Orizonturi. Timişoara tinerilor artişti

Publicăm, în Biblioteca noastră Orizonturi, albumul Coriolan Babeţi, Timişoara tinerilor artişti. Între succesori „infideli” şi „rebeli” în căutarea unei cauze (Editura Fundaţiei Interart Triade, Timişoara, 2012). Albumul prezintă creaţia a 18 membri ai generaţiei ’90 şi reproduce o parte din lucrările acestora: Sorin Scurtulescu, Liliana Mercioiu, Dacian Andoni, Daniela Constantin, Ciprian Chirileanu, Ana Adam, Adriana Lucaciu, Cristian Sida, Delia & Vlad Corban, Saskia Menczel, Tajó, Horia Bojin, Nada Stojici, Matei Gaşpar, Gabriel Kelemen, Camil Mihăescu, Gheorghe Fikl.



Francesco Griselini şi românii: 300 de ani de la naşterea savantului

Francesco Griselini s-a născut la Veneţia, la 12 august 1717. Numele lui este indisolubil legat de Banat, unde a făcut cercetări timp de doi ani şi jumătate (septembrie 1774-februarie 1777) şi a lăsat posterităţii o lucrare de importanţă covârşitoare pentru ţinutul românesc de la nordul Dunării, pentru răspândirea în lume a informaţiilor despre oamenii şi bogăţiile din acest spaţiu geografic, despre tehnologiile avansate utilizate în industria bănăţeană din secolul al XVIII-lea, dar şi despre asemănările dintre români şi italieni şi despre similitudinile dintre cele două limbi. De Ionel Cionchin.



Lansare la Timişoara: a doua ediţie a volumului „Istoria Banatului”

Lansarea celei de-a doua ediţii a tratatului de istorie bănăţeană intitulat Istoria Banatului. Studii privind particularitățile unei regiuni transfrontaliere a avut loc pe 5 mai 2016 în Aula Magna „Ioan Curea” a Universităţii de Vest din Timişoara, la eveniment participând personalităţi din lumea academică timişoreană, profesori, politicieni, studenţi. Volumul coordonat de prof. univ. dr. Victor Neumann a apărut sub egida Institutului de Studii Bănăţene al Academiei Române şi cuprinde aproximativ 700 de pagini, fiind o rescriere şi o completare a primei ediţii lansate anul trecut.



Muzeul de Artă din Timişoara la Noaptea Muzeelor, 21 mai 2016

Cea de-a XII-a ediţie a Nopţii Europene a Muzeelor va avea loc, pe tot cuprinsul „bătrânului continent”, pe data de 21 mai 2016. Ca în fiecare an, Muzeul de Artă din Timişoara îşi aşteaptă miile de vizitatori atât în expoziţiile permanente, cât şi în cele temporare. Situat pe jumătatea frontului sudic al Pieţei Unirii din oraşul de pe Bega, Muzeul de Artă, vechiul Palat al Prefecturii judeţului Timiş-Torontal, cunoscut din anii ’80 sub numele de Palatul Baroc, păstrează în sălile sale valoroase colecţii de artă care ne sunt prezentate de Cornel Seracin.



Maestrul Cătălin Bălescu expune la Muzeul de Artă din Timişoara

Expoziţia „Studii pentru manierism”, deschisă în 10 martie 2016 de maestrul Cătălin Bălescu în sălile Muzeului de Artă din Timişoara, poate fi considerată ca fiind o pledoarie a maestrului în favoarea curentului artistic ce apare în Italia la finalul Renaşterii (deceniul trei al secolului al XVI-lea) - manierismul, dar şi o pledoarie în favoarea barocului, lumea din expoziţia artistului Bălescu fiind una de tranziţie în care elementele manierismului şi cele ale barocului se împletesc şi merg împreună. Expoziţia poate fi vizitată până în data de 26 aprilie 2016, de marți până duminică, între orele 10-18.



Biblioteca Orizonturi: Timişoara. 15 fondatori ai artei contemporane

Publicăm, în Biblioteca Orizonturi, albumul Timişoara. 15 fondatori ai artei contemporane, studiu introductiv de Coriolan Babeţi, concepţie, documentare şi selecţia materialului de Sorina Jecza, Ed. Fundaţiei Interart Triade, 2009. Albumul aduce laolaltă generaţia de aur a artei plastice timişorene: pictorii Diodor Dure, Simion Lucaciu, Constantin Flondor, Gabriel Popa, Leon Vreme, Adalbert Luca, Romul Nuţiu, Molnar Zoltan şi Ştefan Bertalan, sculptorii Victor Gaga şi Petru Jecza, graficienii Lidia Ciolac, Xenia Eraclide Vreme şi Eugenia Dumitraşcu, ca şi artistul decorator Magda Ziman.



San Martino del Carso, un moment al reconcilierii şi înfrăţirii

Semnalăm expoziţia „San Martino şi Copacul strâmb: A fost odată. Amintiri din tranşee”, deschisă în Italia în perioada 9 mai 2015 – 30 septembrie 2016 la Muzeul Marelui Război (Museo della Grande Guerra) din San Martino del Carso. „Copacul strâmb” este un trunchi de copac din colecţia Muzeului Banatului din Timişoara, revenit după un veac pe solul în care crescuse. Povestea acestuia, legată de primul război mondial, ne este evocată de managerul Muzeului Banatului din Timişoara, dl. Claudiu Ilaş, pornind de la inaugurarea evenimentului.



Expoziţia geniului dalinian la Muzeul de Artă din Timişoara

Expoziţia „Cucerirea iraţionalului” de litografii, desene, reproduceri după gravuri, toate purtând marca marelui artist Salvador Dali, este deschisă la Muzeul de Artă din Timişoara până în 14 iulie 2015. Sunt expuse peste 200 de lucrări inspirate din marile opere ale literaturii universale. Astfel, 100 de lucrări sunt inspirate din Divina comedie şi corespund celor 100 de cânturi ale poemului. Pentru a celebra 700 ani de la naşterea lui Dante, în 1965, guvernul italian i-a comandat lui Dali 100 de ilustraţii pentru ediţia aniversară a Divinei comedii, însă proiectul a întâmpinat opoziţia publicului italian.



Restituiri culturale. George Ţărnea despre soarta poeziei

În 2015 se împlinesc 70 de ani de la naşterea lui George Ţărnea, cel care a fost supranumit poetul iubirii. Cu acest prilej publicăm un interviu video realizat în 1992 la Timişoara de către regizorul Victor Popa, în care îl putem asculta pe poet vorbind despre soarta poeziei, plecând de la următoarea premisă: „Soarta poeziei este una singură, cea care nu se poate tălmăci şi numai câţiva dintre noi au harul deosebit să întrezărească o rază prevestitoare din această soartă. Ceea ce rămâne pentru noi este doar semnul jertfei, repetat la nesfârşit, pentru că fără jertfă poezia nu se poate închega”.



Confindustria România 2014: Premiu pentru Cultură directorului nostru

La Confindustria România Awards For Excellence 2014, i s-a conferit Afroditei Cionchin, directorul revistei noastre, Premiul pentru Cultură, un premiu onorific pentru activitatea de traducătoare şi pentru „revista pe care a fondat-o şi o conduce, «Orizonturi culturale italo-române», important instrument de comunicare pentru promovarea, în Italia, a principalelor valori culturale româneşti şi a imaginii României şi românilor, ca şi a culturii italiene în România”. Alţi premiaţi: Pirelli România (Premiul Responsabilitate), Tenaris (Premiul Education), Rifil (Excelenţă în Sectorul Manufacturier).



Restituiri. Eugen Todoran, incursiune în istoria literaturii române

Personalitatea pe care o evocăm printr-o semnificativă incursiune în istoria literaturii române este Eugen Todoran (1918-1997), filolog şi profesor universitar, unul din cei mai reputaţi eminescologi ai culturii noastre. Pentru opera sa ştiinţifică, 15 cărţi şi 216 studii, a fost distins cu diferite premii printre care Premiul Uniunii Scriitorilor şi Premiul Academiei Române. A fost rector al Universităţii de Vest din Timişoara în perioada 1990-1996, iar Biblioteca Centrală Universitară din oraş îi poartă astăzi numele. Dialogul în format video este realizat de regizorul Victor Popa.



Sfinţirea fundamentului Catedralei Mitropolitane din Timişoara

În anul 1936, în Duminica de 20 a lunii Undrea, capitala Banatului a marcat momentul sfinţirii fundamentului viitoarei Catedrale Mitropolitane a provinciei româneşti. Ridicarea unei Catedrale în capitala Banatului a fost un mai vechi deziderat al românilor de confesiune ortodoxă din această parte a României, prin aceasta dorindu-se înfiinţarea unei Episcopii creştin-ortodoxe în oraşul de pe malurile Begheiului. Slujba de sfinţire a fost oficiată de Episcopul dr. Andrei Magier, luând parte la momentul solemn toate autorităţile vremii şi mulţi drept-credincioşi. Evocare de Cornel Florin Seracin.



Ormós Zsigmond şi colecţia de artă italiană de la Muzeul din Timişoara

Colecţia europeană a Muzeului de Artă Timişoara este legată de personalitatea lui Ormós Zsigmond (1813-1894). Prin donaţia testamentară din 18 septembrie 1895, majoritatea lucrărilor din colecţia sa a intrat în patrimoniul Societăţii de Istorie şi Arheologie din Banat, constituind nucleul actualei colecţii de pictură şi grafică europeană a Muzeului de Artă Timişoara. În ansamblul colecţiei Ormós, pictura italiană ocupă un loc de seamă sub aspect valoric şi numeric, numeric, relevând o preferinţă a colecţionarului pentru arta secolelor XVI-XVIII din zona nord italiană. De Marius Cornea.



Sculptura lui Paul Neagu: trei mari expoziţii la Timişoara şi Cluj-Napoca

La 10 ani de la dispariţie, România îi aduce un omagiu lui Paul Neagu, cel mai important sculptor român de la Brâncuşi încoace, stabilit la Londra în 1970. Două expoziţii la Timişoara şi una la Cluj-Napoca oferă o amplă perspectivă asupra operei marelui artist care, după cum scrie Sir Nicholas Serota, director al Tate Museum din Londra, „a descoperit un nou limbaj în sculptură, cu rădăcini în moștenirea sa românească, fără a se limita la aceasta”. Partener media al proiectului, revista noastră publică textul critic semnat de Ileana Pintilie, două cataloage şi materiale video cu artistul.



Expoziţie Rembrandt la Muzeul de Artă din Timişoara

„Expoziția Rembrandt - apogeul artei gravurii face parte dintr-un program prin care dorim să arătăm cum operele artistice și științele umaniste produc schimbări majore în vocabularul istoric, generând un raport înnoitor între «spațiul experienței» și «orizontul așteptării»". Cu această premisă prezintă Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara, expoziţia-eveniment care are loc în perioada 10.12.2014-10.03.2015 în oraşul de pe Bega, cu peste 250 de gravuri originale obținute prin imprimare de pe plăcile lui Rembrandt aflate la Muzeul Luvru din Paris.



Ştefan Popa Popa’s, Palma d’Oro pentru Pace 2014

Palma d’Oro pentru Pace, oferită de Confederaţia Internaţională a Cavalerilor Cruciaţi Guardiani di Pace (Assisi-Malta), este o recunoaştere pentru merite deosebite în promovarea idealurilor de pace în Italia şi în lume. Până în prezent 32 de personalităţi au primit valorosul premiu, printre ele Papa Benedict al XVI-lea şi Nobelul Rita Levi Montalcini. La San’Antonio Abate de lângă Napoli, anul acesta Ştefan Popa Popa’s a fost alesul, fiind singurul român laureat al prestigioasei distincţii. Publicăm un reportaj video realizat de regizorul Victor Popa la ceremonia de decernare a premiului.



Luminiţa Ţăranu, parcursul poliedric al unei artiste afirmate în Italia

Luminița Țăranu e printre puținii artiști români deplin afirmați în Italia, lucrările sale integrându-se, prin caracterul experimental, în lumea actuală a artei contemporane. S-a născut la Lugoj în 1960, iar din 1987 trăiește în Italia, în apropiere de Roma. Traseul său artistic se desfășoară de la reprezentări postclasice până la instalații de avangardă, pictură, megaobiecte/sculpturi și integrări artistice în lucrări de restructurare arhitectonică. În 2013-2014 a realizat unul din proiectele sale cele mai importante, „Columna mutãtio”, omagiu Columnei lui Traian. Prezentare de Claudia Mandi.



Splendoare și rafinament în portul tradițional din câmpia Banatului

Pornind de la oameni și obiectele plăsmuite de ei, poți cunoaște un popor. Alături de limbă, obiceiuri și tradiții, costumul popular este un blazon, o marcă a identității etnice, un document cu certă valoare istorică și artistică. Înveșmântați cu mândrie în portul tradițional de sărbătoare, bănățenii au contribuit conștient la completarea artei populare românești și europene, cu piese și repertorii decorative spectaculoase, de un fast extraordinar. Admirate pentru coloritul lor rafinat, costumele populare bănățene au devenit astăzi mesageri ai valorilor culturale în întreaga lume. Studiu de Marius Matei.



Francesco Griselini și prima istorie a Banatului Timişoarei

Istoricul Victor Neumann analizează contribuția lui Francesco Griselini la istoria Banatului și la debutul relațiilor italo-române în această parte a imperiului habsburgic. În urma călătoriei din 1774-77 a apărut lucrarea Lettere odeporiche (1780), care descrie Banatul Timișoarei, tradusă apoi în germană și română. Remarcabil este faptul că ediția italiană cuprinde cinci capitole în plus față de varianta germană, aducând numeroase date noi cu privire la istoria, mișcarea demografică, religiile, mentalitățile, geografia și etnografia regiunii. Ar fi binevenită o traducere a ediției originale italiene.



Restituiri culturale. Maestrul Ion Lucian, un mare om de teatru

Anul acesta se împlinesc 90 de ani de la naşterea Maestrului Ion Lucian, care ne-a părăsit din păcate în urmă cu doi ani. Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa în cadrul rubricii noastre permanente „Restituiri culturale”, le propunem tuturor celor care ne urmăresc să ni-l reamintim pe Maestru printr-un amplu interviu video realizat în 1993 la Timişoara, în care mărturisește: „Mă definesc drept un om de teatru, pentru că în afară de teatru viaţa mea nu a reprezentat nimic. Nu am cum să mă caracterizez decât ca om de teatru”.



La Faenza, Teatrul Merlin din Timişoara cu „Frumoasa şi Bestia”

În 30 noiembrie, la orele 16.00, compania Merlin din Timişoara va prezenta la Teatrul Masini din Faenza spectacolul Frumoasa și Bestia. Acesta face parte din proiectul Timişoara, oraşul meu în Europa, în ideea de a face cunoscută aşezarea de pe malurile canalului Bega, supranumită Mica Vienă, prin scenografia creată de Attila Bajko. Decorul este constituit din proiecţii ale clădirilor istorice ale Timişoarei baroce de la început de secol XX. Bazată pe o străveche temă, povestea a fost pusă în scenă de regizoarea Éva Lábadi Megyes, folosind tehnicile teatrului de umbre.



Fabrica Guban din Timişoara: reabilitarea unui spaţiu în ruină

Anca Pandelea lansează un apel pentru reabilitarea unui spaţiu istoric al Timişoarei: Fabrica Guban, o marcă românească de prestigiu fondată de Blaziu Guban şi dusă apoi mai departe de fiul acestuia, Tiberiu, până la pensionare, după care a urmat o decădere continuă. Spaţiile în care Fabrica Guban şi-a desfăşurat cea mai mare parte din activitate sunt lăsate în paragină, aflându-se într-o stare avansată de degradare: „Cunoscând povestea acestor spaţii, am apreciat şi mai mult valoarea lor. De ce să ştergem cu buretele tot ce a fost, când putem să construim pe fundaţii solide?”



Restituiri culturale: Cornel Ungureanu despre Zaharia Stancu

Anul acesta se împlinesc 40 de ani de la dispariţia scriitorului Zaharia Stancu, laureat al premiului Herder în 1971. Criticul Cornel Ungureanu ne vorbeşte despre destinul său uman şi literar, parafrazând pamfletul celebru al lui Cioran Omul fără destin: „Zaharia Stancu este categoric un om cu destin, omul care reuşeşte să fie în permanenţă un ʻcazʼ, să substanţializeze o esenţă, să fie o prezenţă contrariantă, de foarte multe ori descurajantă, dar mereu constructivă, mereu edificând ceva pentru sau împotriva tuturor”. Un interviu video realizat în 1993 de regizorul Victor Popa.



Popa’s la Paris, Târgul Internaţional de Carte 2014

Prin colaborarea regizorului Victor Popa, publicăm un fascinant reportaj video de la Paris unde, la Palatul de Behague, reședinţa Ambasadorului României, a avut loc expoziţia „Anthropo-Satire. Arts visuels” a maestrului Ştefan Popa Popa’s. Apoi, la cea de a 34-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte de la Paris (21-24 martie 2014), artistul nostru a participat atât la Standul României, cât şi la Standul Franţei, iar în faţa mesei sale de lucru a fost mereu coadă. A desenat mereu. „Suntem aici în faţa unui fenomen, un fenomen de creativitate şi intuiţie”, cum l-a definit Matei Vişniec.



Restituiri culturale: Cornel Şuboni despre secretele viorii

Muzeul Banatului găzduieşte Expoziţia permanentă „Vioara - o pasiune de o viaţă”, lăsată moştenire de dr. ing. Cornel Şuboni (1920-1998), cunoscutul violonist şi lutier timişorean. Obiectele donate de Cornel Şuboni muzeului fac posibilă reconstituirea întregii istorii a viorii şi a evoluţiei acestui instrument, de la copacul din pădure până la vioara maeştrilor italieni, considerată şi astăzi un model de perfecţiune. Prin colaborarea regizorului Victor Popa, avem privilegiul de a intra, peste timp, în atelierul pasionatului artizan pentru a descoperi secretele celui mai nobil instrument.



Restituiri culturale: Maestrul Nicolae Boboc despre Timişoara muzicală

Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa publicăm un dialog video cu maestrul Nicolae Boboc (1920-1999), compozitor, dirijor şi muzicolog, dirijor fondator şi primul director al Filarmonicii de Stat Arad (1948-1959), apoi prim dirijor la Filarmonica „Banatul” din Timişoara între anii 1959 şi 1982, dar şi prim dirijor şi director la Opera din Timişoara în perioada 1963-1974. Maestrul vorbeşte despre destinul său artistic şi despre contribuţia pe care a adus-o la dezvoltarea vieţii muzicale a oraşului de pe Bega şi la racordarea acesteia la marele circuit al muzicii contemporane internaţionale.



Restituiri culturale: Ioan Alexandru, despre credinţă şi criza spirituală

„Nu sunt mai multe crize şi nu sunt mai multe posibilităţi de rezolvare. Există o singură criză din care derivă toate celelalte, după părerea mea. Este o criză de ordin spiritual care provine din faptul că Evanghelia lui Isus Cristos şi persoana lui nu se află la locul de cinste care se cuvine pentru ca el să poată fi lucrător şi-n istoria poporului român”. Astfel se exprima în urmă cu douăzeci de ani Ioan Alexandru, cunoscut poet, publicist, eseist, traducător şi, după 1990, om politic. Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa, îl evocăm printr-un material video realizat la Timişoara în 1994.



Restituiri culturale. Paul Everac în „tranziţie” la Timişoara

În 2014 se împlinesc 90 de ani de la naşterea cunoscutului dramaturg şi om de cultură Paul Everac (1924-2011), pe numele său adevărat Petre Constantinescu. Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa, îl evocăm printr-un material video realizat la Timişoara în 1999, cu ocazia unei lansări de carte. Everac se referă, printre altele, la promovarea şi difuzarea culturii române în străinătate şi în mod special în Italia, având în vedere experienţa de director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică „Nicolae Iorga” de la Veneţia în perioada 1995-1997.



Restituiri culturale. Paul Neagu, de la Timişoara la Londra

În 2014 se împlinesc 10 ani de la dispariţia marelui artist Paul Neagu (1938-2004), considerat cel mai valoros sculptor român de la Brâncuși încoace, în general necunoscut de publicul român pentru că majoritatea activităţii sale artistice s-a desfăşurat în afara ţării, la Londra. Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa, îl evocăm printr-un interviu video realizat la Timişoara în 1994: „Simplitatea obiectului pe care îl ofer este un rezultat, cum spunea şi Brâncuşi, simplitatea nu e un scop după care fugi, iar dacă se întâmplă să ajungi la ea îi zici Bine-ai venit!”



Evul Mediu la Timişoara: importante descoperiri arheologice

În cadrul lucrărilor unui amplu proiect de reabilitare a centrului istoric al Timişoarei, sunt scoase la iveală vestigii arheologice de mare interes ştiinţific despre care ne vorbeşte domnul Dan Leopold Ciobotaru, manager al Muzeului Banatului, arătând că „deosebit de importante sunt dezvelirea fundaţiilor bisericii medievale din piaţa Sf. Gheorghe, precum şi a structurii pieţei medievale”. În continuare, un interviu audio cu arheologul Florin Draşovean, coordonatorul şantierului arheologic, şi o incursiune istorică privind biserica Sfântul Gheorghe din Cetate, pe care ne-o propune Claudiu Călin.



„Sculptorul clopotelor”: Ștefan Călărășanu, o viaţă dedicată artei

În 2 decembrie 2013 a plecat dintre noi, la vârsta de 66 de ani, artistul Ştefan Călărăşanu, „sculptorul clopotelor”, cum era supranumit. Revista noastră îi aduce un omagiu coral, prin contribuţia scriitorului Marcel Tolcea, a regizorului Victor Popa şi a fotografului Liviu Tulbure. „De la George Apostu am învăţat respectul faţă de artă, spunea în 1993. Indiferent dacă ninge sau plouă, e toamnă sau vară, sunt probleme sociale sau se schimbă un sistem social, atelierul trebuie să fie sfânt. Dacă te-ai apucat să umbli pe drumul ăsta, umblă până la capăt, că şi-aşa n-are capăt…”



Restituiri culturale. Francisc Valkay, maestru al baletului românesc

Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa publicăm un dialog video cu maestrul Francisc Valkay, născut în 1940 la Timişoara, de al cărui nume se leagă cea mai strălucitoare perioadă a baletului românesc. Maestrul vorbeşte despre destinul său artistic şi despre pasiunea pentru dans moştenită din familie: „Meseria mi-a oferit tot ce era posibil, iar acum am trecut într-o altă valenţă. A nu mai dansa este un act biologic îngrozitor de suportat. Mi-am găsit însă resurse de a face creaţie, coregrafie, regie, de a mă aventura în această posibilitate de a face mai mult decât a dansa”.



Atanasie Conciatu, un bănăţean erou al Marii Uniri

În cadrul proiectului de cercetare „Banatul multietnic. Recuperarea memoriei istorice” realizat de revista noastră, istoricul Ionel Cionchin evocă figura preotului martir Atanasie Conciatu şi contribuţia sa la lupta pentru eliberare naţională şi unirea românilor bănăţeni în graniţele unui stat românesc. În această luptă se înscrie „revoluţia” ţăranilor din toamna anului 1918 din comuna timişeană Denta, condusă de Atanasie Conciatu. Deşi n-a murit în război, ci împuşcat de soldaţii maghiari, acesta a fost trecut primul pe placa de marmură a „Monumentului Eroilor căzuţi în primul război mondial”.



Simona Neumann: „Cum să construim o Capitală Culturală Europeană”

„Ceea ce contează cu adevărat, ceea ce vă va evidenţia în cursa pentru titlul de Capitală Culturală a Europei este dimensiunea europeană a proiectelor culturale locale”, spunea domnul Ektor Tsatsoulis la seminarul Timişoara 2021 – Să construim o Capitală Culturală Europeană, 14-15 octombrie 2013, desfăşurat la iniţiativa Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană. Prezentăm câteva dintre aspectele cele mai semnificative ilustrate la seminar, într-un dialog cu doamna Simona Neumann, director executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană.



Restituiri culturale. Monica Lovinescu în dialog cu Virgil Ierunca

Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa publicăm un dialog video de excepţie cu Virgil Ierunca şi Monica Lovinescu despre misiunea acestora la Radio Europa Liberă şi despre rolul intelectualului în societate, fie ea în democraţie sau sub regimuri totalitare: „Intelectualii sunt primejdioşi pentru putere şi faţă de propria lor conştiinţă. Ei sunt o categorie de oameni care trebuie să convertească zi de zi libertatea pe care o au în responsabilitate”. Realizat în 1993 la Timişoara, dialogul evidenţiază tot ceea ce reprezintă acest oraş pentru libertatea României de azi.



„Riviviscenze di lacerti”. Pictura lui Marco Paladini la Timişoara

În 14 noiembrie 2013 va fi inaugurată la Timişoara expoziţia Riviviscenze di lacerti / Redeşteptări de fragmente de Marco Paladini, pictor originar din Genova, care de câţiva ani a ales să trăiască şi să-şi exprime arta în oraşul de pe Bega. „În viaţa mea producţia artistică cea mai elocventă s-a verificat mereu atunci când alături de mine am avut garanţia unei femei cu rol de «muză». În ziua în care mi-am dat seama că în Italia această realitate mi-ar fi tot mai prejudiciată din motive socio-economice şi etnice, am început să mă alătur unui prieten care de ceva timp frecventa România”.



Restituiri culturale. Pictorul Diodor Dure în cuvinte şi imagini

Anul acesta se împlinesc 10 ani de la dispariţia pictorului Diodor Dure. Născut în 1926 la Lugoj, Diodor Dure a absolvit Şcoala de Artă din Timişoara în 1948, fiind membru al Uniunii Artiştilor Plastici din 1951. Între 1848 şi 1989 a avut peste 150 de expoziţii. Îl evocăm printr-un preţios document realizat de regizorul Victor Popa, în care îi putem admira lucrările şi îl putem auzi vorbind despre pasiunea sa pentru pictură şi despre destinul său artistic, mărturisind: „În 1987, la deschiderea expoziţiei personale de la Sala Dalles din Bucureşti, am primit cea mai frumoasă satisfacţie din viaţa mea”.



Muzica vremurilor de demult. Povestea „Peregrinilor”

Timişoara devine, pas cu pas, un oraş european care îşi întâmpină turiştii aşa cum se cuvine. În vara lui 2013, atenţia a fost atrasă de acorduri ce nu s-au mai auzit între zidurile cetăţii din vremea trubadurilor ambulanţi. O trupă de copii talentaţi a reuşit să reînvie atmosfera de demult. Pentru italienii de aici a fost o surpriză să audă dialectul din Apulia cântat la sărbătorile oraşului sau pe scenele de festival. Au aflat că cei şase copii care cântau Saltarello şi Pizzicarella la instrumente ciudate, îmbrăcaţi după moda altor vremuri, sunt „Peregrinii” care au ales să ilustreze istoria Banatului.



Restituiri culturale. Andrei Pleşu şi rolul intelectualului

„Intelectualul trebuie să fie întotdeauna în contratimp cu ceea ce se întâmplă în jur. Dacă lumea din jur este haotică, dezechilibrată, el trebuie să facă un efort să aducă un coeficient de echilibru, de seninătate, de limpezime, care să atenueze puţin din efectele turbulente ale contextului. Dacă, dimpotrivă, contextul e adormit, inerţial, atunci intelectualul are rolul de a provoca, de a stimula reactivitatea. N-aş vorbi despre un rol definitiv al intelectualului, ci despre o anumită inteligentă adaptare a lui la împrejurări”. Andrei Pleşu într-un dialog video cu regizorul Victor Popa.



Casa artistului: Gheorghe Fikl, un timişorean „ales” de prinţul Charles

Timişoreanul Gheorghe Fikl este un artist complet. Pictura, muzica şi fotografia coexistă în universul său artistic, casa artistului din Socolari fiind deopotrivă un spaţiu exterior şi interior, atemporal. Este fascinantă expresia pe care o repetă ori de câte ori vorbeşte de Socolari: „Acolo dau drumul la viaţă”. Iar două dintre tablourile sale (Taur violet în altar şi Staul cu oii şi candelabru) au ajuns în colecţia particulară a Prinţului Charles. „Şi el, la rândul său, adaugă Fikl, cochetează cu arta, a terminat şi el o facultate de artă... şi el pictează”. Un reportaj de Oana Grimacovschi.



Paul Iorgovici Brâncoveanu, cărturar bănăţean din secolul al XVIII-lea

Istoricul Ionel Cionchin evocă figura lui Paul Iorgovici Brâncoveanu (1764-1808), „întâiul iluminist propriu-zis din Banat”, cum l-a numit Nicolae Danciu Petniceanu. S-a născut la Vărădia, judeţul Caraş-Severin, în familia preotului Marcu, parohul bisericii din comună. A studiat filosofia la Bratislava şi dreptul la Pesta şi Viena. A locuit timp de trei ani la Roma, înscriindu-se la Institutul „Propaganda Fide”, a cercetat lucrări şi documente la Biblioteca Vaticanului, adunând materiale pentru o lucrare privind originea, vechimea şi continuitatea poporului român în spaţiul ancestral.



Restituiri culturale. În amintirea poetului Anghel Dumbrăveanu

„Toate drumurile lumii/ Sunt in inima noastră./ Rămânem aici să-nvăţăm semnele vremii/ Şi să plecăm pe drumul magilor la ceasul ştiut./ Ce amurg, femeia mea, ce amurg sidefiu,/ Şi marea ce singură, şi cântecul sturzului/ Ce adevărat se aude în ceaţă”. În 12 mai 2013 a plecat dintre noi, la vârsta de optzeci de ani, poetul, prozatorul şi traducătorul Anghel Dumbrăveanu, ilustru reprezentant al generaţiei literare ’60. Să ni-l amintim într-un preţios dialog, realizat în format video, cu regizorul Victor Popa, recitând din versurile sale şi vorbind despre viaţa şi activitatea sa literară.



Artă românească modernă, o nouă expoziţie permanentă la Timişoara

Muzeul de Artă din Timişoara a inaugurat în 23 iulie 2013 o nouă expoziţie permanentă de artă românească modernă care cuprinde în jur de 150 de lucrări de pictură și sculptură create în perioada 1850-1970 de cei mai importanţi artişti români moderni și încearcă să puncteze, prin expunerea cronologică, evoluția artei românești moderne și transformările de ordin stilistic și tematic apărute în acest interval de timp. Expoziţia constituie un proiect al secţiei de specialitate din cadrul Muzeului de Artă timişorean şi este îngrijită de muzeograful Ramona Orban, care semnează această prezentare.



Restituiri culturale: Traian Liviu Biraescu, Amintiri despre Lucian Blaga

Traian Liviu Birăescu (1924-1998) este un critic literar, eseist şi prozator timişorean care a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie şi Facultatea de Drept din Cluj, pe care le-a absolvit în 1948. În interviul în format video, realizat de regizorul Victor Popa în 1994, Traian Liviu Birăescu ne dă mărturie despre experienţa de student care l-a avut ca profesor, timp de trei ani, pe Lucian Blaga: „Ceea ce era important la el nu era cursul, ci seminarul, la sfârşitul căruia trăgea nişte concluzii simple, sobre, lapidare, dar prin prezenţa lui te incita”. Amintiri pe care ne bucurăm să le împărtăşim.



Sf. Gerard de Cenad, simpozion şi proiect de traducere în premieră

În 23 mai 2013, Episcopia Romano-Catolică Timișoara a găzduit simpozionul „Opera Sf. Gerard de Cenad în context cultural și biografic”, organizat în colaborare cu Universitatea de Vest. Publicăm rezumatele comunicărilor prezentate, ca şi cuvântul de întâmpinare al Excelenței Sale Martin Roos, episcop diecezan de Timișoara. Semnalăm, de asemenea, proiectul de traducere și publicare, în premieră, a celei mai vechi cărți scrise pe teritoriul actual al României: Gerard de Cenad, Deliberatio supra hymnum trium puerorum ad Isingrimum liberalem (secolul al XI-lea).



Designerul Alina Lăţan şi premiera „Anna Karenina” la Timişoara

În 2 iunie 2013 a avut loc, la Teatrul Naţional din Timişoara, premiera piesei Anna Karenina, în regia Adei Lupu Hausvater. Costumele pentru acest spectacol au fost realizate de Alina Lăţan, designer vestimentar, iar Oana Grimacovschi intră în universul ei fascinant: „Anna Karenina este un proiect de suflet care m-a inspirat enorm, mărturiseşte Alina. Fireşte că am urmărit o linie clasică, bine definită, de scenariu, dar am adaptat-o - prin soluţii tehnice - timpurilor noastre şi mai ales regulilor scenei de teatru, diferită de cea a prezentărilor de modă”.



Claudio Marinelli, expoziţia fotografică „Macchie italiane”

Claudio Marinelli este autorul expoziției de fotografii Macchie italiane, organizată în luna mai 2013 în Aula festivă a Bibliotecii Centrale Universitare Eugen Todoran din Timișoara, sub auspiciile Consulatului General Italian. Expoziția este un elogiu al unor locuri, tradiții seculare, instantanee cotidiene elocvente surprinse de sensibilitatea fotografului în Italia Centrală și de Nord. La inaugurarea expoziţiei, Claudio Marinelli a acordat un interviu colegei Felicia Ristea de la Radio Timişoara, partener cultural al revistei noastre, pe care îl publicăm în format audio.



Dezvoltare şi cultură: interviu cu Diego Brasioli, ambasadorul Italiei

În data de 18 aprilie, noul ambasador al Italiei în România, Excelenţa Sa Diego Brasioli, a fost prezent la Timişoara pentru a se întâlni cu membrii comunităţii italiene şi pentru inaugurarea noului sediu al Confindustria Romania Territoriale Timiş, filială condusă de domnul Gilberto Tiveron. Cu această ocazie, Excelenţa Sa a avut amabilitatea să acorde un interviu colegei Felicia Ristea de la Radio Timişoara, partener cultural al revistei noastre. Publicăm în format audio acest interviu care atinge o serie de probleme de interes şi actualitate privind raporturile bilaterale dintre cele două ţări.



Restituiri culturale: Cartea veche bisericească la Timişoara

Pr. Ionel Popescu ne introduce cărţile vechi din patrimoniul teologic şi cultural al Bisericii ortodoxe române, aflate la Muzeul de artă religioasă veche al Arhiepiscopiei Timişoarei de la subsolul Catedralei mitropolitane. Între acestea, aici sunt păstrate aşa-numita Cazanie a lui Varlaam (Cartea românească de învățătură de la prăvilele împărătești a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, 1643), Pravila de la Govora („Pravila cea mică”, Govora, 1640) şi Îndreptarea legii („Pravila cea mare”, Târgovişte, 1652). Materialul video este realizat de regizorul Victor Popa.



Figuri din trecutul Timişoarei şi evenimente din istoria sa

Emil Petru Raţiu, medic-scriitor stabilit în Italia din 1969, evocă unele dintre cele mai semnificative episoade din istoria bogată a Timişoarei. Una dintre figurile remarcabile din trecutul oraşului este Johann Nepomuk Preyer. Personalitate complexă, el a fost un istoric al Timişoarei, de la începuturile ei până în timpurile sale, a fost ziarist scriind articole politice şi sociale, poet şi dramaturg. În ce priveşte istoria românilor şi a ungurilor, Preyer descrie prezenţa lui Carol Robert de Anjou la Timişoara, ajuns pe tronul Ungariei după stingerea dinastiei arpadiene, prin moartea regelui Andrei al III-lea.



Designul de mobilier în relaţie cu orizontul arhaic

Faptul că, după cum este cunoscut, Banatul a parcurs o lungă perioadă din istoria sa într-o oarecare rezistenţă faţă de influenţele străine, poate demonstra modul eficient şi natural prin care oamenii au creat obiecte folosindu-se doar de ceea ce aveau la îndemână, descoperind totodată noi şi ingenioase moduri de perfecţionare. Designerii ar trebui să privească şi înspre modul de devenire obiectuală, în încercarea de a menţine neîntreruptă relaţia pe care designul de produs o are cu manifestările anterioare, cu tradiţiile şi valorile din orizontul arhaic. Este ceea ce ne propune Iosif Mihailo.



„Visele doamnei Pachet”. Versuri de Anni-Lorei Mainka

Publicăm un grupaj de versuri ale poetei Anni-Lorei Mainka din Köln şi extrase din volumul recent apărut Visele doamnei Pachet (Editura Brumar, 2013). Versurile sunt introduse de Gabriela Mocănaşu: O partitură răscolitor-odihnitoare ne invită să trăim răspunsurile noastre la întrebările ce atârnă pe „margini de aer”. Suntem atraşi în poem, cititorii devin ei înşişi versuri, se scrie despre mine, despre tine, despre noi. Ni se pun la dispoziţie valize, chei, „agrafe nasturi respiraţii unghii”, „gust amar de rodie necoaptă”, ni se cere să devenim empatici, să ştergem praful cu „pielea nopţilor”.



„Dacă păpădia ar vorbi”. Artişti timişoreni la Veneţia

Semnalăm două evenimente. Primul, programat concomitent cu cea de-a 55-a ediţie a Bienalei de Artă de la Veneţia, este expoziţia If A DandeLION Could Talk / Dacă păpădia ar vorbi care prezintă o amplă selecţie de lucrări de artă, materiale video şi documentare, din creaţia grupului Sigma 1, grup istoric activ în anii ’70 ai secolului XX la Timişoara, alături de lucrări individuale ale membrilor săi, Ştefan Bertalan, Constantin Flondor şi Doru Tulcan. Al doilea vizează proiectul „96 heARTbeats 96 heARTfelt portraits 96 days” al artistei plastice de origine timişoreană Diana Toma din SUA.



Artista timişoreană Diana Toma a realizat grafica pentru US OPEN 2013

De curând, Asociaţia de Tenis a Statelor Unite a selecţionat grafica realizată de Diana Toma pentru campionatul US OPEN 2013. De origine din Timişoara, artista locuieşte acum în Statele Unite şi, în interviul realizat de Oana Grimacovschi, ne vorbeşte despre experienţele şi reuşitele ei profesionale, dar şi despre noile proiecte pe care le are pentru acest an, adăugând: „Interviul acesta mi-a inspirat şi o idee de proiect, «Şarmul European - un oraş de pe râul Bega». Văd o serie de picturi din zona istorică, şi nu numai, a Timişoarei. Vă voi anunţa când voi demara proiectul!”



Legături culturale între Timişoara şi Italia în Evul Mediu

Zsuzsanna Kopeczny, arheolog la Muzeul Banatului din Timişoara, evocă multiplele legături culturale ale Timişoarei cu Italia, odată cu stabilirea aici, chiar dacă temporară, a curţii regale a lui Caroberto sau Carol Robert (Carol I), primul rege din dinastia angevină pe tronul Ungariei, între anii 1316-1323. Instalarea descendentului familiei regale napoletane de Anjou la Timişoara a avut ca impact şi menţionarea localităţii (la această dată Timişoara nu atinsese încă statutul de târg) de către Angelino Dulcerto pe harta de navigaţie realizată de acesta în 1339.



Relaţii ale designului cu orizontul etnografic. Elemente din Banat

Iosif Mihailo propune un interesant studiu pornind de la faptul că în România, şi în speţă în Banat, mai există încă aplicaţii ale etnografiei, obligând şi responsabilizând designerii contemporani. Fie că e vorba despre designul unor obiecte de uz casnic, mobilier sau creaţii vestimentare, felul în care creatorii obiectelor populare tradiţionale au reuşit să îmbine armonios criteriile funcţionale cu cerinţele estetice, constrângerile materiale cu tehnologiile disponibile, poate constitui un motiv de reflecţie şi o sursă autentică de inspiraţie pentru obiecte de design de actualitate.



Restituiri culturale: Octavian Paler despre spiritul Timişoarei

Prin preţioasa colaborare a regizorului timişorean Victor Popa, începând din acest număr publicăm săptămânal, în format multumedia (video şi audio), o serie de mărturii-document dedicate Timişoarei, prin dialoguri şi portrete cu personalităţi de seamă ale urbei, din varii domenii - literatură, muzică, arte plastice, ştiinţă - dar şi cu nume de marcă din alte zone ale ţării. Este o nouă modalitate prin care, în cadrul rubricii noastre permanente „Obiectiv Timişoara”, susţinem candidatura oraşului de pe Bega la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Vă invităm să ne urmăriţi!



Lavinia Simion: „Cultura, un motor de revigorare a Timişoarei”

„Timişoara este şi astăzi singurul oraş european care are trei teatre în trei limbi naţionale, care funcţionează în aceeaşi clădire, Palatul Culturii. Un element care se înscrie în lista celor peste o mie de premiere ale Timișoarei, realizări din diferite domenii, care constituie un background valoros pentru candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021”. Despre felul în care se pregăteşte Timişoara pentru a demonstra că merită acest titlu ne vorbeşte Lavinia Simion, consilier în cadrul Direcţiei Comunicare, Compartimentul Instituţii Culturale de la Primăria Timişoara.



„Spazio Italia” la Radio Timişoara. În dialog cu Felicia Ristea

„Spazio Italia” de la Radio Timişoara este singura emisiune în limba italiană din ţară care se adresează vorbitorilor de italiană din România. Felicia Ristea, jurnalist şi realizator de emisiuni culturale la Radio Timişoara, ne vorbeşte despre această experienţă interculturală, ca şi despre italienii stabiliţi la noi: „Sînt impresionată de interesul sincer şi profesionist pe care îl are echipa «Spazio Italia» pentru a realiza o emisiune interesantă, antrenantă, informativă, relaxantă. Cum s-a dovedit în istoria Banatului sîntem mai bogaţi cunoscîndu-ne între noi, învăţînd unii de la alţii”.



Timişoara candidează la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021

Timișoara se pregătește pentru competiția Capitale Europene ale Culturii, care poate determina dezvoltarea și revigorarea orașului prin intermediul culturii. Un prim pas în această direcție l-au făcut timişorenii în 20 decembrie 2012, când în cadrul manifestărilor celebrative şi comemorative dedicate Revoluţiei din 1989 a fost anunțată oficial candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021. Revista noastră se alătură acestui amplu proiect printr-un demers articulat şi continuativ de promovare atât în spaţiul cultural italian, cât şi în cel românesc.



Paolo Ceriani: „Timişoara, un mare patrimoniu de salvat”

«Mica Vienă», bogată în edificii monumentale, şi-a pierdut în timp strălucirea şi vivacitatea, ajungând la o stare de degradare. O  recalificare a consistentului patrimoniu arhitectonico-monumental al Timişoarei ar fi extrem de utilă oraşului, inclusiv în vederea candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, având un efect benefic şi asupra economiei din regiune”. O susţine inginerul milanez Paolo Ceriani, expert în restaurare, stabilit la Timişoara de doi ani. Bun cunoscător al oraşului, ne prezintă în acest interviu propria viziune şi experienţă umană şi profesională.



22 decembrie 1989: Radio Timişoara Liberă

Timişoara, 22 decembrie 1989. O zi din viaţă, o viaţă cu amintirea zilei. Aflăm de la televizor că dictatorul a fugit, că am învins. Vrem, în sfârşit, să ne spunem povestea, să afle o lume întreagă ce s-a întâmplat la Timişoara. Şi atunci auzim vocea oraşului: „Aici Radio Timişoara liberă. Dragi ascultători, peste câteva momente vom fi prezenţi cu primele informaţii”. Primul post de radio liber din ţară, redus la tăcere ani de zile în perioada comunistă, transmite Revoluţia noastră în direct. O emoţionantă evocare corală cu un material audio din Fonoteca de Aur Radio România Timişoara.



Rome Deguergue: două poeme în patru limbi

În noiembrie a fost lansat la Timişoara un volum de poezii multilingv, semnat de poeta franceză Rome Deguergue şi intitulat …de pluies & de saisons… (… despre ploi şi anotimpuri…), Editura Artpress, Timişoara 2012. Este o culegere de geo-poezie tradusă în 14 limbi ale lumii. Publicăm două dintre poeme, Banc d'Arguin. Arcachon şi Circulation. Fixation, în originalul francez şi în alte trei limbi: franceză, română (traducere de Manolita Dragomir-Filimonescu), italiană (traducere de Concetta Cavallini), maghiară (traducere de Maria Pongracz Popescu).



Moştenirea Sfântului Gerhard, întemeietorul catolicismului în Banat

Claudiu Călin ilustrează moştenirea spirituală pe care ne-a lăsat-o Sfântul Gerhard (San Gerardo Sagredo, născut în Italia, la Veneţia, în jurul anului 980), Patronul Diecezei de Timişoara şi primul episcop, consacrat în 1030, al nou întemeiatei Dieceze de Cenad. Considerat fondatorul catolicismului în Banat, Sfântul Gerhard a consacrat biserici, a înfiinţat Capitlul Catedralei de Cenad şi a deschis prima Şcoală Teologică unde să fie educaţi viitorii preoţi ai diecezei sale. Datele istorice ne arată că această şcoală a fost prima de acest fel de pe teritoriul actual al ţării noastre.



De la Hollywood la Timişoara: Nick Mancuso, „Dumnezeu e un mafiot”

O lecție plină de sensibilitate despre iubire, compasiune și miracolul creației, în spectacolul Dumnezeu e un mafiot, prezentat în premieră în 26 octombrie 2012 la Teatrul Național Timişoara. Este pentru a doua oară când publicul timișorean se întâlnește cu textul lui Nick Mancuso și cu autorul. La fel de apreciat pe scenele canadiene și la Hollywood, Nick Mancuso a interpretat în premieră mondială rolul vagabondului convins că este Dumnezeu din God is a Gangster la Festivalul Dramaturgiei Românești 2011. Povestea e reluată într-un spectacol-concept în viziunea inedită a lui Doru Iosif.



„Fiecare din noi are îngeri de povară”. Gilda Vălcan, versuri inedite

Sub titlul Fiecare dintre noi are cîţiva îngeri de povară, publicăm un grupaj de versuri inedite ale poetei Gilda Vălcan. Cartea sa de poeme Pe linia spatelui tău (Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2002), a fost distinsă cu premiul pentru debut al filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor. A publicat, de asemenea, volumul de versuri intitulat Cu uşile întredeschise (Editura Marineasa, Timişoara, 2011). Poemele prezentate vor face parte dintr-o nouă carte, Femeia de sticlă, care va apărea în curând la Editura Marineasa din Timişoara.



Revista noastră, parteneriat cultural cu Primăria Municipiului Timişoara

Revista şi asociaţia „Orizonturi culturale italo-române” care o editează au încheiat un parteneriat cultural cu Primăria Municipiului Timişoara, parteneriat care vine în întâmpinarea activităţii de promovare articulată şi continuativă atât în spaţiul cultural italian, cât şi în cel românesc, pe care o desfăşoară publicaţia noastră, în contextul în care oraşul de pe Bega este candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Astfel, secţiunea „Obiectiv Timişoara” este special dedicată temelor, evenimentelor şi personalităţilor acestui oraş atât de legat de Italia.



Corneliu Murgu: „Am adus spiritul italian la Opera timişoreană”

În 12 ani pot spune că suntem probabil Opera cea mai bună din toată regiunea, apreciată şi recunoscută peste tot în ţară. Avem între 60 şi 80 de reprezentaţii în fiecare an”. Maestrul Corneliu Murgu, al cărui destin uman şi profesional este strâns legat de Italia, ne vorbeşte despre realizările acestei prestigioase instituţii, pe care o conduce din 2000, deschizându-ne spre noua stagiune care marchează şaizeci şi cinci de ani de la primul spectacol al Operei Române din Timişoara, prin premiera Faust de Charles Gounod, care va avea loc în 10 octombrie 2012.



Despre curaj, în trei minute: Teatrul Național din Timișoara

O identitate pe deplin asumată: în puțini ani, Teatrul Național din Timişoara a ieșit parcă dintr-un cocon transformându-se în ceva cu totul nou, devenind, cu fiecare pas, o prezență recunoscută, căutată și cu adevărat respectată. În 2008, Naționalul prelua o sală de sport părăginită, fost manej imperial, parte a bastionului cetății Timișoarei. În nici doi ani, a transformat-o în cea mai modernă sală de spectacole din România, construind, practic, primul teatru după 1989. Aceasta a fost declarația Teatrului Național, a managerilor săi, de implicare culturală și civică în cheie majoră.



Incursiune neaşteptată prin Babelul estului

Aymeric Jeudy, voluntar internaţional al francofoniei la Institutul Francez din Timişoara, ne invită la o interesantă incursiune interculturală: „Timişoara deţine resurse culturale şi lingvistice fertile, ce fac să se întrevadă o cale diferită de cea trasată de tăvălugul mondializării. Eclectismul istoric, arhitectural sau cultural al oraşului constituie o pepinieră de iniţiative pentru viitor. Dacă această bogăţie e simbolizată de exemple edificatoare ca prezenţa în acelaşi edificiu a scenelor naţionale române, germane şi maghiare, aceeaşi realitate poate fi regăsită în şcoli şi universităţi".



„Corriere della Sera”: Timişoara, smart city

Sub egida „Art&Turism”, Italia lansează prima manifestare internaţională care vizează turismul cultural în lume. Cea dintâi ediţie a avut loc în 18-20 mai 2012 la Fortezza da Basso (Florenţa), incluzând şi a zecea ediţie a „Euromeeting”, anul acesta consacrată „Smart Cities”, acelor centre în care dezvoltarea economică şi socială merge în pas cu respectarea mediului şi atenţia pentru calitatea vieţii. Oraşele protagoniste au fost: Ghent, Bruges, Zagreb, Erfurt şi Timişoara. Cotidianul „Corriere della Sera” a dedicat un articol Timişoarei ca oraş „inteligent”.



„Podul Soarelui”. Între delicatețe, sensibilitate și autenticitate

„Poezia Veronicăi Balaj are o dimensiune a oralităţii ce vine cu siguranţă din profesiunea autoarei. Mi-o imaginez stând în faţa unui microfon şi contemplând de regulă un peisaj care poate că este aievea, aşa cum se întâmplă în primele poezii ale volumului”. Marcel Tolcea introduce astfel cea mai recentă carte a autoarei, Podul Soarelui, care reuneşte selecţii din cinci volume de poezie apărute între 1997 şi 2010. Observație, reflecție, evadare într-un spațiu al memoriei, viziune – iată una dintre rețetele poeziei sale.



Fabrica de decoruri din Timişoara, o premieră în România

Teatrul Naţional Timişoara aduce realizări remarcabile în plan cultural. Luna trecută, după nominalizarea obţinută de Claudia Ieremia la premiile Uniter, la Timişoara se inaugura prima Fabrică de decoruri din România. „În lunile care urmează, vom  transfera echipamentele de producție și vom pregăti spațiul astfel încât să putem începe activitatea în toamnă, odată cu primele spectacole ale stagiunii viitoare”, ne-a declarat Codruţa Popov, secretar literar TNT. Prezentăm pe larg istoria acestui proiect unic în România.



De la Timişoara la Vatican: Papi şi sfinţi pictaţi de Ştefan Popa Popa’s

În aprilie a avut loc la Vatican un eveniment de excepţie: o expoziţie de 15 zile cu portrete de Papi, sfinţi şi cardinali, realizate de artistul român Ştefan Popa Popa’s. Portretist de renume internaţional, Popa’s este „înzestrat cu toate laturile pozitive pe care un artist ar trebui să le deţină: dorinţa de a căuta, conştiinţa faptului că mai are încă ceva de găsit, modestie şi o inimă mare", semnalează Giorgio Cegna. Inaugurăm astfel noua secţiune „Obiectiv Timişoara", pe care revista noastră o dedică temelor, evenimentelor şi personalităţilor acestui oraş atât de legat de Italia.



Claudia Ieremia: „Mulţumesc publicului care îşi preţuieşte actorii”

Recent nominalizată la Gala UNITER la categoria „Cea mai bună actriță într-un rol principal”, pentru rolul Zoe din spectacolul cu piesa O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale, Claudia Ieremia este o actriţă împlinită. Și-a format și dezvoltat cariera la Teatrul Naţional Timișoara și, așa cum declară în interviul acordat revistei noastre, nu se gândește să părăsească scena timişoreană în favoarea capitalei. „Emoția umană este aceeași peste tot, important este să fii deschis și să dăruiești”.



„Renaşte în fiecare zi: o carte „altfel”

Renaşte în fiecare zi, o carte scrisă de Doina Moţ şi Constanţa Marcu, este dedicată femeilor zilelor noastre, aflate în toate anotimpurile vârstei. Scrisă sub forma unui dialog atipic, reprezintă, în primul rând, o pledoarie pentru mişcare, pentru frumuseţe şi încredere în sine. În al doilea rând, pătrunzând adânc în fascinanta lume a femeilor, tratează relaţia dintre trup şi suflet, în perpetua căutare a secretului eternei tinereţi. 



Emigraţie şi literatură. „Înapoi, acasă” de Radu Pavel Gheo

Când realitatea emigrantului român în Italia devine literatură: Înapoi, acasă de Radu Pavel Gheo, sau despre Petrică Scarpete din satul Tălieni (al cărui nume trimite la italienii veniţi în România înainte de război) versus comisarul Scarpetti. O nouă versiune a povestirii din Numele Mierlei - 50 de clipuri vesele şi triste (Polirom, Iaşi, 2008). Cu o introducere în laboratorul scriiturii de Alina Radu: „Nu sînt muză. Aş vrea eu. Muza stă, superbă şi distantă, şi serveşte ca sursă de inspiraţie. Adică nu face nimic. Eu citesc şi muncesc pe fiecare bucăţică de text scris de Gheo”.



«Mozaic veneţian» semnat Şerban Foarţă

„Eu am parcurs oraşul de apă, care e/ plin de gondole, graţie doar unui presse-papiers:/ un mozaic de marmur, nemai-, acum, integru,/ dar drag, cu florăria din perimetru-i negru,/ pe care, lăudându-l, – la rându-le, şi Dogii/ au parte de elogii”. Prezentăm un splendid «mozaic veneţian» semnat Şerban Foarţă, cu versuri în română, italiană şi franceză. Uniunea Scriitorilor din România, filiala Timişoara, şi Fundaţia Pax i-au decernat cunoscutului poet premiul de poezie „Petre Stoica”, ediţia 2010, „pentru admirabila şi constanta arheologie blândă în slujba poeziei” (Cornel Ungureanu).



„Ne înfrăţim în transparenţele noastre”. Versuri de Michel Bénard

Sub titlul Ne înfrăţim în transparenţele noastre, am reunit o serie de poeme semnate de Michel Bénard, poet, eseist, critic literar şi pictor, vicepreşedinte al Societăţii poeţilor şi artiştilor din Franţa. Poemele sunt extrase din volumul bilingv Le regard du miroir / Privirea din oglindă, apărut în 2011 la Editura Artpress din Timişoara, în traducerea poetei Manolita Dragomir-Filimonescu, cu postfaţa criticului Adrian Dinu Rachieru. „Paginile în filigran ale cărţii noastre/ Se ridică spre spaţiul nostru ceresc,/ Cuvintele alianţei se vor grava/ Pe piatra albă a templului”.



Ciprian Vălcan: o cheie de lectură ludico-ironică a realităţii italiene

Grotesc-fantasmagoric sau de un tragi-comic stupefiant, aşa ar arăta „adevăratul chip al lumii” – italiene, în acest caz – în viziunea filozofului timişorean Ciprian Vălcan: „dacă Nero se va întoarce vreodată să ne fie împărat, el nu va mai arăta nici un interes pentru spectacolele în faţa mulţimii ori pentru diferite exerciţii de piromanie. De astă dată, el se va amuza să ne oblige să mergem în mîini, fericit să ne înveţe astfel să privim adevăratul chip al lumii”.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.





PARTENERI CULTURALI