NR. 2/FEBRUARIE 2025, ANUL XV - LECTURĂ PLĂCUTĂ!


ÎNTÂLNIRI LITERARE

Enrico Terrinoni: „Literatura este întruchiparea finită a unui spirit infinit”

„Pentru mine, literatura este întruchiparea lumească, finită, a unui spirit universal și infinit, pe care, în unele opere ale mele, o numesc „marea interpretabilității”, incluzând intențiile autorilor, pe cele ale cititorilor și pe cele inerte, dar nu moarte, ale textelor. Joyce combină genurile pentru a le demonstra superficialitatea, pentru a le ridiculiza”. În acest număr, invitatul secțiunii Întâlniri literare a revistei noastre este Enrico Terrinoni, profesor titular de literatură engleză la Universitatea pentru Străini din Perugia. Interviul este realizat de Afrodita Cionchin şi Giusy Capone.

„Mail Art-ul a făcut ceva ce oferă acum și Internetul: comunicare la nivel mondial. Este firesc ca artiștii poștali să îmbrățișeze noile modalități de comunicare, fără însă a pierde din vedere diferența față de corespondența tradițională. O piesă trimisă prin poștă poate fi atinsă, este tridimensională și are urmele persoanei care a trimis-o și ale modului în care a călătorit”. Artista Luciana Tămaş ne propune un dialog cu Ruud Janssen, unul dintre cei mai importanți reprezentanţi ai Mail Art-ului european, pornind de la o mișcare deschisă cum este aceea reprezentată de gAsPexT.

De Ziua Brâncuşi, semnalăm apariţia volumului O memorie infinită. Ansamblul lui Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu de Lucia Corrain, traducere din limba italiană de Afrodita Carmen Cionchin, publicat de Editura Universităţii de Vest din Timişoara. Cartea explorează universul brâncușian prin demersul original al autoarei, profesor de Semiotica artei la Universitatea din Bologna. Coperta este realizată de artistul Camil Mihăescu, iar coperta a patra prezintă aprecierile unor specialiști de excepție: Doina Lemny, Victor Ieronim Stoichiță și Cristian-Robert Velescu.

În 10 februarie îl sărbătorim pe cunoscutul poet italian Giuseppe Ungaretti (1888-1970). Lirica sa, de certă descendență leopardiană, este o confesiune dintre cele mai umane și dramatice din câte se cunosc. Publicăm un grupaj de poezii ale lui Ungaretti, care nu au mai cunoscut alte variante românești până acum, extrase din volumele: L'allegria (apărut în 1919 cu titlul Allegria di naufragi şi apoi în 1931 cu titlul final), Sentimento del tempo (1933) şi Dialogo (1966-1968, un volum pe două voci, un dialog poetic cu muza sa, Bruna Bianco), în traducerea italienistei Eleonora Cărcăleanu.

Renato Dulbecco s-a născut la 22 februarie 1914 la Catanzaro. Pentru a înţelege extraordinara contribuţie pe care a avut-o în domeniul ştiinţei, să ne gândim că astăzi, fără studiile sale, mai mult ca sigur tumorile ar fi în continuare învăluite în mister. Ba mai mult. Poate că astăzi nu s-ar vorbi de medicină personalizată, de secvenţialitatea genomului şi de susceptibilitate la anumite boli. Laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1975, Dulbecco a lansat Proiectul „Genomul” pentru decodificarea hărţii genomului uman, devenit apoi un program de colaborare internaţională.

25 februarie 1707 este data naşterii celebrului dramaturg veneţian Carlo Goldoni, căruia Costin Tuchilă şi Puşa Roth îi dedică un remarcabil „portret", pornind de la observaţia că, „prin tot ce a spus şi a creat, Goldoni se dovedeşte cel mai bun critic dar şi cel mai bun interpret al propriei sale opere. Lansând la mijlocul secolului al XVIII-lea o nouă formulă de teatru, reinventându-l cu hotărâre într-un veac obosit, Goldoni a semnalat şi adâncit o criză, profitând cel dintâi de ea. Rareori în istoria culturii autorul unui manifest artistic este şi cel care pune în aplicare elocvent ideile enunţate".

Recent, la editura italiană Mimesis, a fost publicată cartea Laurei Mesina, L’oblio di Roma. Studi di archeologia dell’immaginario, traducere de Igor Tavilla. Lucrarea se focalizează asupra epocii crepusculare a culturii romane la cumpăna dintre epoca antică și Evul Mediu, a avatarurilor sale bizantine  și asupra relațiilor dintre Roma și Constantinopol. O cercetare istorică, filosofică și simbolică asupra unui fenomen complex, tratat cu rigoare metodologică, cum evidenţiază Gabriel Badea într-o recenzie anterioară la ediția română, pe care o republicăm aici.

„Dacă Ioan Es. Pop copleșea din prima prin mitologia nimicului, Milo De Angelis prin biologia nimicului, cu sensul ei tragic chiar și când e îmblânzită de poet sau când se poate dialoga cu ea. Colocat mult timp între neo-orfism și neo-simbolism în ciuda unui discurs concentrat și a unei tensiuni analogice a limbajului care se apropia de obscuritate, poetul știe să fie și narativ, când consideră că e cazul, face proba unei griji formale, nu refuză anumite reflecții asupra scrisului”. Prezentare și traducere de Daniel D. Marin, din volumul Biografie sumară (1999).

În seria de traduceri literare, din limba italiană în limba română, ale unor librete de operă celebre, vă propunem, în acest număr, actul I al operei Rigoletto, binecunoscuta creație a compozitorului italian Giuseppe Verdi (1813-1901), pe versurile lui Francesco Maria Piave (1810-1876, libretist, traducător, critic de artă şi impresar teatral veneţian), după drama Le roi s’amuse (Regele se amuză) de Victor Hugo. Prima reprezentaţie a avut loc în data de 11 martie 1851 la Teatrul La Fenice din Veneţia. Traducerea este realizată de Anamaria Milonean.

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) a organizat în 15 ianuarie 2025 vernisajul expoziției „Orașul scriitoarelor. Peisaj urban în literatura scrisă de femei”, în colaborare cu Arhivele Naționale ale României (ANR), la sediul din București, Calea Griviței nr. 64-66, sălile Al. Oprea și P. Creția. Astfel, chiar de Ziua Culturii Naționale, MNLR propunea un eveniment de impact, cunoașterea unei alte fețe a culturii noastre și anume pe cea a unor scriitoare valoroase, dar aproape de tot uitate în manualele școlare, în muzee sau în istoriile critice. De Monica Negru.

Publicăm invitaţia la colaborare pentru nr. 17/2025 al revistei „Translationes”. Tema centrală este Traducerea în perspectivă interculturală, căreia i se adaugă alte arii de interes şi actualitate: impactul informatizării şi digitalizării asupra domeniului traductologic (avantaje, riscuri, provocări); cercetarea istoriei recente a traducerilor în limba română (din 1990 până în prezent), prin analiza cantitativă și calitativă a datelor (domenii de traducere, autori, editori, traducători). Termenul limită pentru trimiterea articolelor este 30 iunie 2025 la isttrarom.translationes@gmail.com.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI

PARTENERI SUSȚINĂTORI




COPYRIGHT

Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.